34 matches
-
o provocare - ,Ei? Ce zici?" (Atmosferă încărcată) - sau presupune starea negativă: Da... ce ai? Te văz cam..." (Amici). Tot la Caragiale, întrebarea ce faci? e cel mai adesea orientată spre situația concretă, cu vigilență și reproș: ,Ce faci, Mitică?" (în țal, cînd prietenul adoarme în timpul conferinței); ,ce naiba faci, soro?" (...) ,Doășp'ce și un sfert, soro! Ce dracu faceți?" (La Peleș). Ceea ce nu înseamnă că formula obișnuită lipsește. În D'ale carnavalului, Catindatul, la bal mascat, inițiază cu ajutorul ei o conversație cu
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
printre cei care s-au ocupat, la noi, de acest fenomen lingvistic de mult cunoscut și cercetat dar care continuă să intereseze pe contemporanii noștri, v., de ex., Matilda Caragiu Marioțeanu care a scris tabuul - cauză a schimbării lingvistice: arom țalu în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și I. A. Candrea care, de altfel, nu apare deloc la Bibliografie deși serviciile făcute limbii române prin operele sale, pe diverse planuri, au fost enorme! De asemenea în același
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
vă solidarizați cu regimul banditesc...". Sau, cel din ziua de 22 martie (Memento: Ziua mondială a apei): ";Într-o țară eminamente constituțională, apa trece, moftangii rămîn". Trei luni mai tîrziu, pentru 22 iunie, ziua în care, în 1912, murea Caragiale : ";Țal! nene Iancule!... a se revedea!" Zonele din care autorii aleg evenimentele pe care le consemnează ca memento în josul paginii sînt cele preferate de calendarele de tip popular : marile sărbători ortodoxe, evenimente ale istoriei neamului, zile internaționale (a muzicii, a limbii
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
recitativului (Ť- Hai să bem câte o bere la Gambrinus. - Întârziem, Lache...ť), cu aria cea mare de coloratură (Ťdar când vine, mă-nțelegi, un caz ca acesta...ť), până și cu tactul ei bătut în masă de Mache: Ťțal! țal!ť" (pag. 327) Luat ca exercițiu didactic, exercițiul acesta de stil poate conduce adecvat lectura celei de-a doua proze din volum, O neputință. (Îl sugerez doar. Ceea ce pare, simplist, povestea ratării unei calificări de jurnalist sportiv e de fapt
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
Nici un aide-mémoire pentru Berlinul anilor frumoși, cînd nu gustase încă ambițiile otrăvite ale celui de-al Treilea Reich. Ci, cît de fugitivă, o recitire la lumina halbei a Momente-lor din primul an al secolului trecut. Lumea lui Gambrinus și a țal-ului. O lume care, dînd zațul pe spumă, găsește, așa, soluții anti-criză. Idealul ei nu e nici beția (cu bacoviana justificare de mai tîrziu că "altfel e greu pe pămînt"), nici tipicul angoaselor de cafenea, descîntate aristocratic, lîngă o ceașcă
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
rece, să treacă peste sîcîielile vieții fără să-și facă probleme mari. Un ideal de atins, în felul lui. Dacă ai cu ce... Dacă nu, dacă nervii nu te țin la acest ritual al amînărilor, cu iluzia neîntrupată a unui țal care va încheia socotelile, te porți, în berărie, ca un neavenit. De pildă, d. Anghelache sare de numărul obișnuit de pahare și se aprinde a scandal. Bea din ce în ce mai mult, vorbește din ce în ce mai tare. țal-ul pe care-l strigă disperat ("Nu
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
al amînărilor, cu iluzia neîntrupată a unui țal care va încheia socotelile, te porți, în berărie, ca un neavenit. De pildă, d. Anghelache sare de numărul obișnuit de pahare și se aprinde a scandal. Bea din ce în ce mai mult, vorbește din ce în ce mai tare. țal-ul pe care-l strigă disperat ("Nu vezi că bat de un ceas, și nu vrea să vie, mizerabilul!... }al!!!") e, în inventarul actelor ratate, jindul lui după o notă de plată. Care să-l exonereze de răspunderi, de suspiciunea
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
a unor nostalgici ori trepăduși, rândurile susținătorilor monarhiei s-au subțiat până la insignifianță. Evident că vina principală o poartă familia regală însăși. Uitând să spună "nu", exponenții ei principali au acceptat să devină anexele diverselor forțe politice dispuse să facă "țal!" în schimbul unor servicii mai mult sau mai puțin avuabile. Intrarea intempestivă în scenă a lui Radu Duda (nici o aluzie la profesiunea de bază a "prințului"!) a accelerat un proces început sub oblăduirea lui Iliescu și iuțit de evoluția implacabilă a
Monarhie sau Republică? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7239_a_8564]
-
sunt, cum s-a observat, o prezență remarcabilă, trenul accelerat apare în repetate rânduri: cu el circulă Dl Goe și femeile din familia sa, naratorul din Luna de miere; îi e atribuit un teribil accident în 1 Aprilie etc. În Țal sunt enumerate, în legătură cu moda anunțurilor infinitiv-imperative, tipurile de trenuri ale epocii - „toate trenurile, fie accelerate, fie de persoane, mixte sau de marfă...”. Enumerarea e confirmată de C. Diaconovich, în Enciclopedia română (Sibiu, 1898), în articolul celeritate, unde se indică vitezele
Tren accelerat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5712_a_7037]
-
într-un volum de Povestiri impertinente și apocrife. Cred că modelul acestui tip de proză (de mici dimensiuni, scrisă sub semnul aparentei urgențe și făcând escală prin paginile unei reviste) nu mai e, pentru nimeni, un mister. Amintiți-vă numai: „Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte dempă mântenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen și se citea țal’n. Foarte des se-ntrebuințează acest verb în lumea noastră, unde, cumpărându-se toate, trebuiesc toate
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
de Povestiri impertinente și apocrife. Cred că modelul acestui tip de proză (de mici dimensiuni, scrisă sub semnul aparentei urgențe și făcând escală prin paginile unei reviste) nu mai e, pentru nimeni, un mister. Amintiți-vă numai: „Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte dempă mântenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen și se citea țal’n. Foarte des se-ntrebuințează acest verb în lumea noastră, unde, cumpărându-se toate, trebuiesc toate plătite.” De câte ori acest
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
făcând escală prin paginile unei reviste) nu mai e, pentru nimeni, un mister. Amintiți-vă numai: „Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte dempă mântenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen și se citea țal’n. Foarte des se-ntrebuințează acest verb în lumea noastră, unde, cumpărându-se toate, trebuiesc toate plătite.” De câte ori acest faimos început nu mi-a revenit în memorie citind, azi, Cuvintelnicul fără frontiere !
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
Și destinatarul unei Nocturne din Caleidoscopul lui A. Mirea, consemnare curată a faptului divers, care ar putea fi, cu puțină bunăvoință, reorchestrată postmodern: „Cu șvarțul meu stau singur și e pustiu localul./ Pe-un scaun lăturalnic stă dus pe gânduri țalul./ Un chelnăr dormitează cu coatele pe masă./ Patroana, ca un Buddha, troneaza sus, la casă,/ Umplând cu cifre golul fatalului registru .../ Prin ochiul lui de sticlă, ca un ciclop sinistru,/ Ceasornicul deasupra îi cată peste umăr .../ Bănuitor scrutează al șirurilor
Profesori și poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3226_a_4551]
-
pe strănepoții mei privește-i ce fac pentru slava Ta - la Kuciuk Kainargi”. „Bine, Vasea, va zice Dânsul. Ia escadronul ăsta de îngeri și du-l la instrucție. Ești liber”. Așa va fi - spuse Vasea, întorcându-se spre tejghea: Macek! Țal! Episodul 107 îN CARE POVESTITORUL îȘI CONTEMPLĂ PANA. CIUDATĂ SCULĂ! Ai zice că nimic pe lume nu-i mai gingaș, mai diafan, mai neînsemnat, în fond, decât o pană de gâscă. De câte ori, în umbletul nostru existențial plin de importanță prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
părți ale globului; omogenizare versus diferențiere În timp ce globalizarea poate duce la o omogeni tat e de esență a produ selor, proceselor și instituțiilor financiare ( de exemplu: viața marilor centre financiare și birouri organizaționale), ea poate însemna, de asemenea, că gener țalul trebuie să fie asimilat, inându se cont de specificul localului. integrare versus fragmentare Globalizarea creează noi forme de comunități globale, regionale și transnaționale care unesc persoane dincolo de granițele teritoriale (de exemplu: întreprinderi multinaționale, sindicat e i nternaționale etc.). Totuși, fenomenul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
este, de altfel, o constantă a lumii caragialiene gurmande, amatoare nesățioasă de petreceri, bâlciuri sau sindrofii în care elementul gastronomic devine catalizator al discuțiilor sau monedă de schimb pentru diverse interese și servicii (La Moși, Cam târziu, Politică și delicatețe, Țal, Boborul!). Expresie a unei predispoziții spre culminații și exces, captată involuntar în mult comentata formulă "simt enorm și văz monstruos", grotescul are la Caragiale acel scop homeopatic de care aminteam în preambulul teoretic, întrucât intenționează și izbutește prin exagerările caricaturale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ne învață tovarășul Stalin...", fie că era vorba de al doilea sistem de semnalizare sau de psihicul la animalele cu sistem nervos ganglionar"75. Caragiale a pus în circulație memorabil și figura veleitarei, a personajului feminin cu înclinații literare ironizabile (Țal, O conferință). În piesa lui D.D. Pătrășcanu Cine răspunde, descendentele "Muzelor Daco-Romane"76 își exhibă invidiile legate de succesele literare în dispute de mahala soldate cu provocări la duel ale nevinovaților soți, în scene care amintesc și de furtunoasele gelozii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
asocierea lui Stamate cu tipul "savantului", atât cel din versiunea satirizată în schița de profil din ciclul Moftangii, cât și cel din Momentele centrate pe imaginea semidoctului surprins în grăitoare contexte profesionale, precum Un pedagog de școală nouă, High-life, Intelectualii, Țal!... etc. Din schița caracterială pe care i-o dedică, rezultă că trăsătura definitorie a acestui "exemplar de lux", anume inutilitatea publică, este invariabil dublată de impostura care-i certifică indiscutabil valoarea de farafastâc: "Teorii nouă din cărți vechi invențiuni pe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-i împiedică să țină conferințe pe teme artistice și să se bucure de succes grafomanul plătit să le întocmească o biografie romanțată își însușește mimetic termeni prețioși clișeizați în contexte exegetice, iar Galina este o "crudelă" Grațielă care percepe drept "țal" pentru favorurile amoroase, elogii privind "savantele" studii literare. În manieră caragialescă, succint și cu o ironie aproape insesizabilă, este schițat tipul intelectualului vanitos și la Radu Petrescu. Paginile jurnalului dezvăluie surprinzătoare maliții care amintesc de aciditatea eseurilor critice ale lui
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să-și ție impulsurili În frâu, și mi-am zis că să dau cuminte ascultare la ordenu ăla, poa că fără voia lu maître d’hotel. Nici bine nu m-am tras, c-am și ginit pă bune că șleahta țalilor Îmi alipea masa la una mai baștană, iar statu major dân salon să Îndoia slugarnic În plecăciuni, pencă se-nfiripa alde Lagrange. Pă parola mea dă bărbat că nu-i tratează ca pă gunoaie. Prima, mi-a atras atenția dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-n faruri pă Jacqueline, a cu bustu mai dezumflat. Poyarré, cu servilismu lui, ne-a făcut cinste c-un rând dă lichior dă anason; mandea, ca să nu rămân mai prejos, m-am săltat strigând „Șampanie la toți!“, care din fericire țalu a luat-o dă banc, da Gaston i-a dat peste nas c-o parolă. Fieștecare clondir destupat mi-a fost ca glonțu-n pept și am șters-o dân terasă, cu gându că văzduhu are să mă Învioare, da mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pă cai mari În mine! Bieții dă ei mă privea fără nici un Înteres. Io n-am vrut să le cer prea mult dân prima noapte, pen’ că japonistu n-are rezistență și vine ca matol dă amețală. Marți de matina, țalu mi-a fredonat că, când m-am dus rostogol jos, japonii m-a cărat și m-a pus În patu meu privat. În noaptea aia jalnică, mâini necunoscute m-a ușuratără dă două bătrâne juma dă pesos. Legea o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care se află Goe: „Mam’mare doarme În fundul cupeului cu puișorul În brațe. Nu se poate ști cine a tras manivela.”. O figură originală În creația comică a lui Caragiale este Nastasia - consoarta lui Mitică, amicul naratorului din schița Țal!... - cunoscută prin pseudonimul ei: „... de mult, toată lumea i zicem Graziella... Este pseudonimul ei - o intelectuală... Multă activitate... [...]. Graziella trebuie să fie cu un an mai tânără ca mine, dacă nu mai În vârstă; dar tot plăcută, plină de inimă, de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
eu stam la dreapta stăpânei casei. După ce foarte greu m-am ridicat de la masă, pe la zece fără un sfert, am trecut În salon, unde ne așteptau Țigări, Țigarete, cafele, des bonbons et des liqueurs - adică pe românește bomboane și lichioruri...” (Țal!...). Și, așa cum Îl avertizează gazda, nimic nu se oferă gratuit: „- Nene Iancule, toate mulțumirile din lumea asta trebuiesc plătite. Dacă le plătești cu anticipație, Ți se par mai ieftine; dacă le plătești după, Ți se par mai scumpe.”. Și prețul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! l-am băut!” (s.n.). Repausul dominical e și el o prelungire până În zorii zilei următoare a chefului unor amici la Început plictisiți: „Cam pe la deșteptatul rândunicilor - Țal!... Aperitive, 18; baterii, 8; șampanii, 12, și 22 pachete de regale... și 5 rânduri de marghilomane. [...] Ajungem jos unde moțăie câțiva birjari, pândindu-și prada matinală...”. «Cheful» e restrâns doar la băutură. Dar aventura continuă la Lăptărie unde se bea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]