49 matches
-
și, apăsând pe trăgaci, i-a strigat cu ură: „Mori, scorpia dracului, că mi-ai mâncat zilele!...” Ca să lămurim cititorul pentru a ști cum au stat în realitate faptele, reconstituind întregul film după spusele boierului Pandelică, a vioristului și a țambalagiului care, de fapt nu văzuseră nimic, ei cântau în foișor, iar „porumbeii” se aflau într-un separeu, și a bietului „sergent” căruțașul care i-a adus de la Craiova, depozițuia „maiorului” Bușoiu (care nu trecuse niciodată de gradul de sergent în
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_xi_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225742.html [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
nu vă gândiț’ șî voi cât a suferit iel în ilegalitate? - A suferit pă dracu’! Atuncea când ieu luptam la Cotu’ Donuli, el stătea bine mersî în pușcărie, pă masă șî casă di la Antonescu! - se burzuluia Niță Mandea, zis Țambalagiu’ popii, era cântăreț bisericesc. - Eheee, să fi stat el în prizonerat aproape unșpe ani, cum am stat eu în Danbaș, la ruș’, care ne munceau în mină, cel puțin dooșpe ore pă zî, de ne dehulau, leșânaț’ de foame șî
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
carton subțire. Organizatorii par să se fi hotărât pentru o prezentare cât mai completă și diversă a creației majorității artiștilor propuși. Constantin Piliuță (1929-2003) este prezentat cu Beție cu lăutar (400 euro), compoziție în creion, acuarelă și laviu, dar și Țambalagiul, la același preț estimativ. Apărute mai rar în licitație, lucrările pictorului Max Herman Maxy (1895-1971) oferite de această dată, aparțin și ele unor perioade diferite de creație ale artistului, de la Liniștea iubirii (1.200 euro), în acuarelă, tempera și creion
O licitație incitantă la Ara Art: Ion Țuculescu, Theodor Pallady, Horia Bernea… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105913_a_107205]
-
a fost mai ușor, dar odată, la Vlăduleni, tocmai când era jocul în toi, așa mai spre dimineață, când se ia darul, vioristul a văzut că țambalul o ia razna, și-i zice de... sârbă, în loc de horă, adică mai repede. Țambalagiul, o mogâldeață cu bască, alerga cu ciocănelele nu în măsură, ci după șoarecii ce dădeau să iasă prin găurelele micuțe ale țambalului, dar nu puteau de corzi, erau atât de dese, încât doar mustățile le puteau scoate afară, așa că alergau
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
cu ciocănelele nu în măsură, ci după șoarecii ce dădeau să iasă prin găurelele micuțe ale țambalului, dar nu puteau de corzi, erau atât de dese, încât doar mustățile le puteau scoate afară, așa că alergau de colo colo, spre disperarea țambalagiului. De atunci așa i-a rămas numele sârbei altoite pe căluș, „Șoarecele”. Și unde mai pui că era și în satul cunoscutului fotbalist...Șoarece! *** Rămânea satul mut, rămânea surd, asta până se întorceau de la nunți, luni seara. Se întorceau tăcuți
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
Pancioi, Păpușă, Părășoiu, Pestrițu, Pâclă, Pârlea, Pârjol, Pârlogeanu, Piele, Piștia, Plânsu, Potcoavă, Pufică, Puflea, Purece, Purel, Puturosu, Puvneci, Rancotă, Răcan, Râpu, Rodol, Săraru, Scandal, Sclipa, Scânteie, Stalin, Șăndrulete, Șitoianu, Șlaifăr, Șofâlcă, Tătăleață, Tăvală, Tâlvâc, Telteu, Tifirel, Tilișcan, Tițoiu, Trandarică, Țăpălușă, Țambalagiu’ popii, Urechiușu, Uțaru, Vieru, Vinț, Vrelea, Vulpoi, Zavaidoc, Zavera, Zbârț, Zdrăncănel, Zgândărici, Zgârban, Zgripcea etc. Există și cazuri, este drept - mai rare, în care poreclele sunt de fapt niște prenume atribuite neoficial, dar cu o motivație anume, se înțelege: Chiriac
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Într-o sclipă viu!”; Stan Șofâlcă (Stan Chirigescu, Stan Păpușă) - șofâlcăia atunci când mergea, în război fusese împușcat în spate și rămăsese cu sechele neurologice; Șlaifăr (Ion Șandru, Nelu Jidanu) - era vân¬zător la ,,Alimentara” (în limba germană: schleiffer = ne¬gustor); Țambalagiu’ popii (Niță Mandea) - era țârcov- nic și acompania preotul satului; Tocănoaia (Ioana Rebegel) - femeie care toca tot timpul din gură, nemul¬țumită permanent de ceva; Zbârț (Ion Băra) - când nu era de acord cu cineva zicea „Ioite, zbârț!”, în loc de „Ete
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
pace, nu vă gândiț’ șî voi cât a suferit iel în ilegalitate? - A suferit pă dracu’! Atuncea când ieu luptam la Cotu’ Donuli, el stătea bine mersî în pușcărie, pă masă șî casă di la Antonescu! - se burzuluia Niță Mandea, Țambalagiu’ popii. - Eheee, să fi stat el în prizonerat zece ani, cum am stat eu în Danbaș, la ruș’, care ne munceau în mină, cel puțin dooșpe ore pă zî, de ne dehulau, leșânaț’ de foame șî țapeni de frig... mama
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
cu frumoasa juristă a baroului bucureștean - Sectrul Albastru, Corina Bărbulescu. Avea de gând să-i cinstească pe cei care-i cunoștea sau se nimereau la un pahar de tulburel în crâșma patroanei Marița Florescu „LA CIOARA CHIOARĂ”. Aici cânta un țambalagiu renumit, Titel Ciocârlan alături de contrabasistul Matei Bărzăune din Poienari și renumitul viorist din zona Oltețului, Gheorghe Triculescu, care era și un bun gurist. Cine nu rămânea impresionat când îl asculta cum le mai zicea... de dor și inimă albastră, cântecele
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
luați din surt: -Frige-i, bă, un Bugeac! Și „frigeau” lăutarii Bugeacul cu note arzătoare, care făceau să sfârâie călcâiele jucătorilor. Probabil, din această cauză jucau numai pe vârfuri cu pași rapizi, săltați, fulgerători. După ce înțepeneau fălcile clarinetistului și amorțeau degetele țambalagiului, melodia se întrerupea, ca ruptă dintr-un buton, stopând vijelia de pași. Iar auzeai strigăte: -Mușcă, mă, o Baltă! sau: -Rupe, bă, un Litaidoi! Zi-i, bă, Căzăcelele! Arde, bă, un Rustem! Bieții lăutari!..Ziceau , ardeau, rupeau, mușcau...Ce puteau
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
mai mici prețuri, s-a oprit la bufet și s-a cinstit cu o bere. Și pentru că era încă nehotărât, a mai luat una și s-a pomenit cu doi lăutari care veneau de la o nuntă, un viorist și un țambalagiu începător care s-au oprit lângă el și au început să-i cânte. Colegului i-a plăcut, a început lumea să se adune pe lângă ei, devenise centrul atenției și nu se mai îndura să plece. Încă o bere, un bacșiș
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
munte de șervetele și 24 de suluri de hârtie igienică! Punct! Ba sorry, mai erau în dotare 4 grătare duble care au sfârâit încontinuu și o stație de amplificare, cu difuzoare și microfoane. Operatori la grătar, staful consulatului! Precum niște țambalagii moderni, manevrau cu dexteritate ciocănelele, pardon, ustensilele de întors micii și fripturile. La obiectivul nr.1, domnișoara viceconsul, diplomat-jurist, Lavinia Toma, la obiectivul nr.2, doamna Liliana Grecea, soția marelui consul, la obiectivul nr.3 doamna Tatiana Cosma șefa serviciului
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/raluca_bogdan_1436253820.html [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
Dinicu interpreta deopotrivă atât piese din repertoriul clasic, cât și cel de café-concert sau popular. O dată cu izbucnirea Primului Război Mondial, Dinicu organizează concerte de binefacere și în spitalele pentru răniți sau bolnavi de tifus exantematic. După război își alcătuiește propriul ansamblu, împreună cu țambalagiul Vasile Budișteanu (tatăl lui Ionel Budișteanu), un virtuoz al acestui instrument. Este epoca de glorie a lui Grigoraș Dinicu și epoca în care arta lui primește recunoaștere internațională. Politicianul Victor Filotti l-a luat la Budapesta, prezentându-l lui Rácz
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
aduce bine aminte gândește absolut pe-alăturea, Poetul de toată porcăria aia de banc rasist, tâmpit și răsuflat, cu barca și cu câinele: Un tip, din tagma ălora ceva mai bruneței, de felul lor, comis-voiajor, vânzător ambulant, colindător liber-profesionist ori țambalagiu de taraf sau ciorditor sadea, după caz (și după talentele etniei), revine și el pe la domiciliu, de prin cele străinătățuri, într-un sătuc sau într-un cătun mai răsărit, din jos de Bărăgan, după o lipsă relativ mai îndelungată. La
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în vederea unor concursuri locale, intercomunale sau raionale, de la care, de multe ori s-au întors cu diplome pentru locurile fruntașe. Pentru mulți, deplasările cu căruțele sau remorcile de la C.A.P. la fazele raionale, cu moș Gheorghe, violonistul, sau cu Vasile, țambalagiul, în frunte au rămas amintiri de neuitat, deși mulți dintre aceștia s-au stins mult prea devreme. În anul 1970 existau următoarele formații artistice la nivel de comună: cor, dansuri populare, brigăzi artistice, teatru și grup vesel. Acestea au existat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate oțetit, își făcea apariția și scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat și băutură, însoțit uneori de cobzar sau de țambalagiu, care să-i țină hangul. Dumitru Dascălu își exprimă pentru sine regretul că despre lucrul de mână, despre unele meșteșuguri ca cele de dogar, sumănar, dubălar, nici nu se mai pomenește. Doar împătimiții meșteri populari cu lucrările lor, pe care
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tablouri, compun cîntece ca să participe la bîlciul anumitor zile. La fel ca lăutarii, circarii, artizanii, pickpockeții și prostituatele. Între păcatele „profesioniștilor”, cel mai grav e, după mine, „pedofilia” literară, plastică ș.a.m.d. Iată în ultimul număr al revistei, alături de țambalagii de ocazie, sînt publicați cu „poezele” copii de clasa I și a II-a. Asta pentru a arăta că „toată suflarea” se bucură de faptul că „Tovarășul” și „Tovarășa” există. E firesc însă ca un elev de-a întîia să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vede un stol de cai verzi pe pereți, hop și el cu lacrimile, ci eu sunt om serios, cu număr la poartă și agud în curte, așa cum mă cunoașteți și cum mă cunoaște și nea Vasile hingherul și Guță, țambalagiul oficial al Vasluiului. Păi spune și dumneata vecine, cum să nu plâng numai cât mă gândesc, (stai așa, să-mi șterg lacrimile cu poala cămășii, fiindcă batista e bleașcă), ce bine am mai fi dus-o, dacă n-am fi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
câteva sunt memorabile. Una din ele, remarcată pentru „oarecare realism dinamic capabil de simbol” (E. Lovinescu), evocă trecerea Dunării înot, în retragere, după înfrângerea de la Turtucaia. Un cuplu pitoresc, prilej de exersare a glumelor ostășești, e alcătuit din „instrumentiștii” Codică țambalagiul și Tache vioristul. Lumea din spatele frontului apare cu mai multă congruență epică într-o suită de tablouri, numeroase pagini având ton de pamflet. Descrierile faunei politice și ale protipendadei, amintind și de pamfletele lui T., sunt corozive, ca în scena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
știe ce face. Poate, pentru început, puțină bromură nu strică. Când a auzit Spilka ce-a hotărât doctorul, s-a dus la crâșma lui Gică Grăbitul și s-a îmbătat pulbere. De bucurie, seara, a luat după el acasă un țambalagiu, de care se mai și sprijinea. A făcut-o lată, spre disperarea rusnacilor de pe Făinari, Birjari, Precupeții Vechi, Smeului și Câmpului - "muscali cu cauciuc", cum le zice Caragiale, din pricina gumilasticului montat pe roțile trăsurilor, ca să nu zdrăngăne pe macadam. O
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ar arăta în felul următor (grafia îi aparține lui Bicuță): "Săndel - 300 de votcă săniuță; Domnu Profesor - o cola și 6 Bergănbir; Dan a lui Nașu - 5 coniace; Mișu electricianu - 2 romuri (achitat); Poetu - cinșpe beri și 10 cafele; Bidigaie țambalagiu - 7 romuri și 4 pungi de semințe". Caietul cârciumarului este un indicator al gusturilor și al disponibilităților lor financiare, mai performant decât cardurile bancare. Dincolo de această clarificare inițială, clienții lui Bicuță își pierd individualitatea în fumul dens al bodegii. Ei
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
sunt primele amintiri din casa natală? Ș.F.: Una din ele (fiindcă sunt mai multe): o colivie cu canari, dispăruți la bombardamentul din 4 aprilie 1944. O alta, cu pianul nostru Bösendorfer, cărat pe scări la vale, de niște patrucinci țambalagii, pentru a-l face piesă de taraf. (În paranteză fie spus: vă rog să nu aveți impresia cum că aș abhora țambalul; ceea ce voiam să spun printrasta va fi fost numai un „sic transit gloria mundi”!) L. N.: Aveți clasica
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
eu cu Lică în satul cu fete bogate și frumoase. Nu știu cum se făcuse, dar ne treziserăm fără lăutari. Mă aleseseră pe mine să mă duc într-un sătuc învecinat, să caut câțiva. Împrumutând o șaretă, - tocmisem un viorist și un țambalagiu. La întoarcere, ne prinsese ploaia aceia grozavă. Țiganii, de frică, să se apere, își puseseră instrumentele în cap. Dogite de atâta apă, vioara, țambalul mai ales, nu mai puteau să scoată un sunet. La un moment dat, se terminase și
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
îi vedeam uneori urinând fără rușine la un colț de stradă sau pe-un stâlp de beton, iar pe tatăl lui Lumpă și-al lui Mimi îl auzisem de nenumărate ori răcnind și jucând, pe când se-ntorcea de la bodegă cu țambalagiul după el. Când ieșeam cu mama la cumpărături vizavi de blocul nostru, vedeam mereu câte cinci-șase jerpeliți stând în picioare în jurul unei măsuțe de tablă din fața patiseriei, cu grămezi de sticle cafenii de bere în față, bând și certîndu-se. Mă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
scândura de spălat, pe a cărei tablă vălurită băteam ritmul cu degetare pe opt dintre degete. În Czikos, un restaurant strâmt ca un furtun și cu un aer pseudo-unguresc din orașul vechi, cântam de trei ori pe săptămână. Un țigan țambalagiu acompaniat de fiul lui la contrabas erau angajați pentru celelalte zile. Înghesuiți sub scara ce ducea la etaj, pe mâncare și băutură și contra unei plăți nu foarte mari, ne osteneam până după miezul nopții în fața unui public de noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]