90 matches
-
ții S-au stins demult în alte trecute- mpărății Cu neamuri în poiată, -n ocol și la cotețe. Ce ți-a rămas e numai aminte să-ți aduci De cum stăteai să numeri chemările de cuci De graurii, de sturzii, de țărcile istețe! Pia Rămâi cu mine îngere, și-ascultă La vraful de minuni în tălmăcire Ivite parcă mai presus de fire Cu o credință încă mult mai multă, Din patimă, durere și iubire, De care doar făptura ei ocultă Câtă-n
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
și pături/ În văluriri de ape albăstrui./ Le-aduni în saci, în buți ori în coșărci,/ Le sui în pod și-n stogul din ogradă,/ Pe masă și-n hambare să se vadă,/ În zbor de grauri și mirări de țărci” (Dealuri). Aceasta ar fi ispita materiei. Care bate însă progresiv în retragere, în favoarea unor stări albe, de reducție plastică, de tremur pur afectiv. Culoarea e tot mai puțină, schițele în creion predomină (Crochiu). Nemaiferindu-se de gol, poetul își îndreaptă
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
ne-am amintit că suntem așteptați de două neveste neliniștite, cărora nici măcar un telefon nu am avut timp să le dăm... Așa că, deoarece viața este o veșnică despărțire (cum îmi spunea mereu nemuritorul meu coleg de bancă dintr-a unșpea, Țarcă Corneliu), ne-am luat și noi curând la revedere, cu promisiunea fermă de a ne revedea ca să mai stăm la un pahar de vorbă. Nu știu de ce, dar în același moment umplut cu formule și propoziții de complezență, în stația
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
ca Carp!"), bine înfipt pe picioarele scurte, Mistrie trona în biblioteca-gineceu, cu cadînele în jur. Antoaneta vache-qui-rit avea trei sîni pentru el. I-ar fi mers și supranumele de vacă nebună, dar nu se inventaseră nici boala, nici simptomele. Elviricăi Țarcă i se năzărise că Mistrie seamănă cu Robert Redford. Ținea în fichet un portret cu blondul actor american, în Marele Gatsby. Era și fană a versurilor mistriote. "Ești iconic, Volodea! Ce parabolă a timpului ai creat!", zăngănea Elvirica din lanțuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vară..., pe Lia Alexianu, sînt convinsă că s-a gîndit la mine. Proba? A facut-o să zîmbească asimetric, pentru a-și masca dintele rebel. În roman, Lia dă peste Mistrie în bibliotecă, făcînd sex frenetic, sonor, pătimaș cu Elvirica Țarcă. Prilej de volute stilistice. Grameriana, într-un poncho cu franjuri, îl strînge în brațe du(b)ios§§§§§§§§§§ pe... Maiacovski. Așa crede Lia. Întunericul și cîteva cuvinte rusești o derutează și mai mult: "Vas mojno... da, da, da-da, Valodeaaa". Cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
plăcinte pentru postul de radio reînființat și le transporta eroic, sub gloanțe. "La Ieș nu s-o tras niși un fuoc? Șî?". Ea aspira la statut de Ecaterina Teodoroiu. "Cu poalele-n brîu la rivuluție, soro", caragializa Magda U.. Elvirica Țarcă își înfipsese în rever portretul regelui Mihai, deși l-ar fi preferat pe Carol II. Mai tîrziu, pe Alteța Sa, Duda de pe colivă. Violeta Gheorghian era tot dedicat monarhistă: o mătușă de-a ei făcuse "menazul" la palatul Elisabeta. Folcloristul Brebenel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-o frântă că ți-am dres-o”, „Ia-ți-le și du-te”, „Jelui-m-aș și n-am cui, Jelui-m-aș codrului”, „Toată lumea are nare, numai popa n-are nare”, „Du-te la vie, să-mi prinzi o țarcă vie și spune-i lui Gheorghe să vie”. Cu toate că Gheorghe Postoi se confundă cu școala Lunca pentru perioada 1890-1931, rămânând un punct de reper pentru toți cei care i-au urmat, el n-a fost singurul învățător din Lunca. Creșterea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tors și eu atâtea vise Pe care mi-am pus sigla, marca De ce n-aș face ca Petrarca Arzând și eu din manuscrise? Că viața seamănă cu zarca În cari se-nghesuie închise Privighetori ce mor ucise Cum moare primăvara, țarca De ce n-aș face ca Petrarca? Referință Bibliografică: Manuscrise, manuscrise... / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MANUSCRISE, MANUSCRISE... de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356522_a_357851]
-
tors și eu atâtea vise Pe care mi-am pus sigla, marca De ce n-aș face ca Petrarca Arzând și eu din manuscrise? Că viața seamănă cu zarca În cari se-nghesuie închise Privighetori ce mor ucise, Cum moare primăvara țarca , De ce n-aș face ca Petrarca?... Referință Bibliografică: De ce n-aș face ca Petrarca? / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 554, Anul II, 07 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DE CE N-AŞ FACE CA PETRARCA? de ION UNTARU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356213_a_357542]
-
D.Vatamaniuc, Caietele Eminescu. Mitologie și document. 8 Reproducem câteva versuri din poezia “Ursitorile”: Codru-i alb și frunza-i neagră. A lui mii de rămurele / De zăpadă îi sunt grele, / Vântul trece doar prin ele, / Vântul rece și vro țarcă / Scuturând le mai descarcă... / Albă-i noaptea cea cu lună, / De-n departe codrul sună, / Lupi-n pâlcuri se adună. 9 Bórtă, borte, s. f. (reg.) 1. Scobitură, adâncitură într-un corp, într-un material sau în pământ; gaură, groapă
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
ei de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Viorel Mărginean, cunoscător gospodăros, o viață, al vitrinelor și bucătăriilor Uniunii Artiștilor Plastici, autorul necontestat al capodoperei Casa memorială din Scornicești și al altor compoziții gigant, peste care planează, invariabil și inevitabil, o țarcă. Ce-ar mai putea aduce nou ultimul înscăunat, decît creșterea gradului de obediență față de cei ce l-au miruit, exercițiu în care Mărgineanul picturii s-a dovedit, de-a lungul vremii, mare maestru? Ba, ar putea aduce. Ce? Ar putea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hodinea bunica, o paragină cu cruce vînătă pe care ruginea o tablă. Dar ea n-a putut să-mi spună nici măcar tristețea celor ce s-au dus. În cimitir o cioară cîrîia într-un prun, suspectîndu-mă cu ochi bănuitori. O țarcă se înveselea pe streșina zăplazului. Iarba pălită de brumă avea o coloare mohorîtă; totuși în ea se preumblau buburuze pîntecoase și gîndăcei multicolori. Soarele privea peste păduri, pe deasupra satului, cu o puzderie de ochi aurii. Niște viței, în ocolașe, mugeau
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
care devenise as. De aceea îl și porecleam Hant, fapt care îi făcea plăcere Pronunțînd corect cuvîntul, dovadă că citea broșurile cu rîvnă, odată secretarul îmi ceru o recenzie. Am propus subiectul Robinson Crusoe. În timp ce vorbeam, Costică trăncănea ca o țarcă făcînd ordine în auditoriu. Cînd am terminat, luă cuvîntul. „Am ascultat cu atenția recenzia tov profesor din care ar trebui să luăm lămuriri că, în trecut, țăranii trăiau greu, dar astăzi, prin grija partidului, vom avea gospodărie colectivă, unde trebuie
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acuma Și cum dorm cu ochiu - nchis Au visat acelaș vis. {EminescuOpVI 93} URSITORILE Codru-i alb și frunza-i neagră. A lui mii de rămurele De zăpadă îi sunt grele, Vântul trece doar prin ele, Vântul rece și vr-o țarcă Scuturând le mai descarcă... Albă-i noaptea cea cu lună, De-n departe codrul sună, Lupi-n pâlcuri se adună. Suflă vântul, suflă - într-una, Câmp și cer mi le-mpreună. Te - apuc-o jale nebună, Jale lungă și întinsă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la Bărigrad, Aflai grâu nesecerat - M-aplecai să tai mănunchiu, Tăieiu ruja soarelui Din capătul hatului; Câți drumari pe drum trecea Toți din ruja mea tăia, Trecu unul și mai mic Dar nu tăiă nici un pic. 242 {EminescuOpVI 243} 237 Țarcă, țarcă, Dacă țărcuiești a bine Vino-n casă pân-la mine, Dacă țărcuești a rău Du-te-n vale la pârău Și te-nchină și bea apă Și te du în deal de crapă. 238 D-oi place-mi pădurea rară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Bărigrad, Aflai grâu nesecerat - M-aplecai să tai mănunchiu, Tăieiu ruja soarelui Din capătul hatului; Câți drumari pe drum trecea Toți din ruja mea tăia, Trecu unul și mai mic Dar nu tăiă nici un pic. 242 {EminescuOpVI 243} 237 Țarcă, țarcă, Dacă țărcuiești a bine Vino-n casă pân-la mine, Dacă țărcuești a rău Du-te-n vale la pârău Și te-nchină și bea apă Și te du în deal de crapă. 238 D-oi place-mi pădurea rară Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Deși are-același nume, El e unul zburător. Iute e și mititel, Oamenii îi spun „cățel”. Și când plouă și când ninge, Globul doar cu el se-ncinge; Și când ninge și când plouă, Terra o împarte-n două. Nu e țarcă, dar nici barcă, Și rimează și cu parcă. Va gândiți, deci, dragii mei, Și apoi să-mi spuneți ce-i? E o „pâine” dezmierdată Și o recunoști pe dată. Tabla nu o ștergi cu ei, Dar îi fierbi și pui
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
CT: Yale University Press Szczepanski, I. (1972) Noțiuni elementare de sociologie, București, Editura Științifică Tapinos, G. (1985) El(ments de d(mographie, Paris, P.F.F. Trebici, V. (1995) Demografie contemporană, București Trebici, V. (1996) Demografie. Excerpta et Selecta, București, Editura Enciclopedică Țarcă, M. (1997) Demografie, București, Editura Economică Ungureanu, I. (1990) Paradigme ale cunoașterii societății, București, Editura Humanitas Valade, B. (1997) Schimbarea socială, în Tratat de sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Vlăsceanu, M. (1993) Psihosociologia organizațiilor și conducerii, București, Editura Paideia
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
asociațiilor familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cu anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a populației influențează atât structura acesteia după diferite caracteristici, cât și efectivul (în sensul creșterii sau descreșterii). Migrația
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
VIOREL ȚARCĂ COMERȚUL EXTERIOR ÎN STRATEGIA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȚARCĂ, VIOREL Comerțul exterior în strategia dezvoltării economiei românești / Viorel Țarcă Iași: Junimea, 2005 ISBN 973371014-8 339.5(498) 338 (c) Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
VIOREL ȚARCĂ COMERȚUL EXTERIOR ÎN STRATEGIA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȚARCĂ, VIOREL Comerțul exterior în strategia dezvoltării economiei românești / Viorel Țarcă Iași: Junimea, 2005 ISBN 973371014-8 339.5(498) 338 (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA Cuprins Introducere .................................................................................... 7 1. Comerțul exterior și dezvoltarea economică: repere teoretice ........... 15 1.1. Concepția clasică
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
VIOREL ȚARCĂ COMERȚUL EXTERIOR ÎN STRATEGIA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȚARCĂ, VIOREL Comerțul exterior în strategia dezvoltării economiei românești / Viorel Țarcă Iași: Junimea, 2005 ISBN 973371014-8 339.5(498) 338 (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA Cuprins Introducere .................................................................................... 7 1. Comerțul exterior și dezvoltarea economică: repere teoretice ........... 15 1.1. Concepția clasică despre comerț și dezvoltare .............................. 15 1.2. Modelul Heckscher-Ohlin elementul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]