90 matches
-
Sandu ĂȘöni) mai trăiește Ion, vărul meu, Iulia a murit prin Germania, iar Simion la Brașov. Celălalt fecior al lui Simion al Diacului, Constantin, șia construit casa tot pe lângă tatăl lui. Căsătorit cu Nastasia care Îi naște trei flăcăi: Neculai (Țarca), Toader (Pișta), Nuțu (Fișli) și o fată. Dacă Toader a avut numai o fată, pe Valeria, Învățătoare În Platonești, dar care moare de tânără răpusă de un cancer, părinții Îndurerați supraviețuindu-i, Neculai (Țarcă) are nu mai puțin de zece
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care Îi naște trei flăcăi: Neculai (Țarca), Toader (Pișta), Nuțu (Fișli) și o fată. Dacă Toader a avut numai o fată, pe Valeria, Învățătoare În Platonești, dar care moare de tânără răpusă de un cancer, părinții Îndurerați supraviețuindu-i, Neculai (Țarcă) are nu mai puțin de zece copii. Pe cel mai mare, Miron, l a crescut unchiul lui Toader. Nevestele celor doi, Ioana și Maria, erau surori și copilăriseră la Ciudica cu Întreaga familie a Ciubucanilor. Casa În care locuiesc acum
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mecanic, după care ogarul aleargă la concurs fix cît aleargă, iese din stație și depărtarea, jucărie mecanică apropiată cu celălalt accelerat de larg viraj, albastru de Iași, o noțiune Iași Brașov, pămînturi, gheața băltește pe fîșii de arătură, se vîntură țărci, empirice, laude la adresa libertății de a trage cu pușca, munții ca depresiune, plasamentul în afara aparențelor tot ca munte răsună, Mădăraș, Dănești, Oltul cînd era pîrîu, Cîrțani, Cîrța la vest indicator rutier, amiază mută de soare, minunea aceea cînd în urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
soarele lună în nori, Petelea tabu-ul feroviar, din idolatria lui vorbirea, fazan gras în gît cu zvîcnetul găinii, în zbor șoimul perihoreză la case Reghin, "Bere Silva", șoimul val de aer din porumburi hieroglifa văii cu narativitatea ei creativă, țarca, șoimul geminat aripile cvadruple, Ideciu de Sus barba-mpăratului-ceață, Brîncovenești domnu'! adă niște urdă, că pun un chil de jinars! pîcle straie de aer doi cosași, bicicletele culcate la capătul ariei, soarele iarba udă, coasa pe umăr, Aluniș-Mureș ideogramă, moțul porumbului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
s-a frămîntat ea reliefuri, deocamdată frisoane, scăderi văi arcuite, lipim muncele pe tîmpla dreaptă, continuă irealități multiple alb, tăcerea, Oltul curg sloiuri, mai ales tren tunelul termic, lumea trup mai mare și mai sigur cel mineral-vegetal, animal utopic Malnaș țarcă de iarnă eminesciană cuiburi, Oltul plastic topit verde, Dacia roți tăvălite pe zăpadă, horă de păduri amestec, șoim rotocoale, Malnaș Băi în ușă, păr inele, brunetă, doi acoliți, paleta pe lîngă trup, maluri rariște cu stîlpi, adevărata industrie este cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
asociațiilor familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
cu anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a populației influențează atât structura acesteia după diferite caracteristici, cât și efectivul (în sensul creșterii sau descreșterii). Migrația
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
și să zici: „Cum m-am prins eu cu mînile, așa să se prindă albinele de un copac.“ Spre a face ca albinele să roiască de multe ori pe vară și să adune miere multă, este bine a frige o țarcă și a o pune sub stupi. Se crede că dacă visează un om tînăr albine zburînd îi va merge foarte bine. Se crede că dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că cel ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum a băut mortul“ - și respectivul în veci nu va mai bea rachiu. Se crede că dacă pe cineva nu-l poți dezbara cu nici un mijloc de la băutul rachiului, să ieie o inimă de țarcă*, s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri. Dacă, spălîndu-se mîța, întinde laba în vreo parte, au să sosească oaspeți sau vreo veste. Cînd în față ți se lasă paingăni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de om o mănîncă uliul. Cuibarul în care a scos gîsca sau găina pui nu se dă afară, ci se duce în pod, unde se ascunde, ca precum nu-l vede pe el nimenea acolo, așa să nu vadă cioarele, țărcile și ulii puii. Puiul cu cinci degete nu se taie, că acela e norocul paserilor. Cînd se adună paserile și vrăbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare și geroasă. în ziua de Crăciun, să mănînci întîi carne de pasere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să mănînci brînză cu smîntînă, că de nu, te-a spurcat cînd ți-a cîntat. Tuse Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a cîntat. Tuse Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac țestele. Țăstul spart să nu-l arunci în drum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel țoabă - specie de țînțar mic țoșcă - traistă de vînătoare U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
PAUL (1920-2008) medic.......................................... ........... 348 92. TUDOSE, RADU Z. (1928-2008) inginer chimist și profesor .............. 352 93. TURENSCHI, EUGENIE (1922-2009) inginer agronom și profesor .............. 357 94. TURLIUC, VASILE (1931-2008) economist și profesor..................... 361 95. TUTOVAN, VASILE (1921-2009) fizician și profesor ..................... 364 96. ȚARCĂ, MIHAI (1941-2011) economist și profesor .......................... 368 97. UNGUREANU,NICOLAE (1934-2010) inginer constructor și profesor .................. 371 98. URSESCU, EUGENIA(1935-2010) inginer electromecanic și muzeografă ....... 375 99. VANCEA, PETRE P. (1930-2007) medic și profesor ........... 378 100. ZBRANCA, EUSEBIE (1938-2010) medic și profesor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Facultății de Fizică din Iași, iar între anii 1968-1973 a fost șef de catedră la aceeași facultate. Prof. univ. dr. Vasile Tutovan a trecut în lumea umbrelor la 26 martie 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. ȚARCĂ, MIHAI (1941-2011) ECONOMIST și PROFESOR Personalitate marcantă a comunității științifice ieșene, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost un distins cadru didactic, dedicat profesiei și activității de cercetare științifică, formator a zeci de generații de economiști. S-a născut la 4 august
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
la aceeași facultate. Prof. univ. dr. Vasile Tutovan a trecut în lumea umbrelor la 26 martie 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. ȚARCĂ, MIHAI (1941-2011) ECONOMIST și PROFESOR Personalitate marcantă a comunității științifice ieșene, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost un distins cadru didactic, dedicat profesiei și activității de cercetare științifică, formator a zeci de generații de economiști. S-a născut la 4 august 1941, în satul Gâștești, comuna Valea Seacă, județul Iași. A urmat școala primară în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
titlul de doctor în Economie în 1973, sub îndrumarea prof.dr.doc. Ion Ivănescu. Din anul 1991 a devenit conducător de doctorat. Cu profesionalism și dăruire a susținut cursuri la disciplinele Statistică, Demografie, Demografie economică, Organizare și planificare în agricultură. Prof.univ.dr. Mihai Țarcă a continuat perfecționarea profesional-științifică cu specializări în străinătate: SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda. În domeniul cercetării științifice a elaborat și publicat, individual sau în colaborare, 15 cărți (din care 11 ca unic autor), 75 de studii și articole în reviste
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
I și II, 1979; Tratat de statistică aplicată, 1998; Tratat de demografie, 2008; Mic dicționar de demografie multilingv (în colaborare), 2009. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice pe plan național și internațional în domeniile statisticii și demografiei, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost numit membru ale mai multor asociații, societăți științifice naționale și internaționale, precum: Asociația Oamenilor de Știință din România, Societatea de Științe Geografice din România, World Population Society, Institutul Internațional de Statistică (Woorburg - Olanda), International Union for the Scientific
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
activitatea depusă în domeniul statisticii economice și demografiei, a fost distins, în anul 1999, cu premiul Virgil Madgearu al Academiei Oamenilor de Știință din România. Ca urmare a activității didactice și științifice desfășurate, a muncii și a perseverenței, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a îndeplinit funcțiile de: șef al colectivului de Statistică, șef al Laboratorului de Statistică și Econometrie, șef al Catedrei de Statistică (1990-1992) și de decan al Facultății de Științe Economice, Universitatea Al.I. Cuza Iași, în perioada 1992-1996. După ce a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Laboratorului de Statistică și Econometrie, șef al Catedrei de Statistică (1990-1992) și de decan al Facultății de Științe Economice, Universitatea Al.I. Cuza Iași, în perioada 1992-1996. După ce a slujit cu abnegație și dăruire școala ieșeană de statistică, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a trecut la cele veșnice la 24 martie 2011 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. UNGUREANU, NICOLAE (1934-2010) INGINER CONSTRUCTOR Cadru didactic de aleasă ținută academică, remarcabil cercetător, prof. univ. dr. ing. Nicolae Ungureanu a contribuit la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]