90 matches
-
scriu aceste rânduri, murmurul miilor de insecte, o clipă freamătul vântului în frunzișuri care vine slăbit din depărtare, crește apropiindu-se și scade depărtându-se; mugetul unei vite, departe, în sat, glasuri nelămurite de oameni, undeva pe drum; hârâitul unei țărci, țârâitul unor vrăbii, strigătul ascuțit și cam răgușit al cap-în-torturei... Un zvon prelung ca într-o somnie, zvon domol, dulce de pace mă împresoară, și vântul crește încet-încet, din când în când, își umflă parcă în răstimpuri adierele moi. Iunie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rece. Vâjâie prin arborii mari de la margine, fâșâie prin câțiva stejari cu frunza uscată rămasă pe ramuri. Depărtările se pierd în ceață, întăiu ușoară ca un fum, apoi tot mai deasă. Din sat de la Oprișeni vin lătrături întărâtate de câni; țărci în crâng se chiamă cu țipete aspre. Clopotul de la biserică sună un timp. Și cum vântul crește, se umflă prin copaci și prin crâng, zgomotele împrejurimilor parcă tac, și rămâne numai sunetul de ape în răscoală a vântului toamnei. 11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
subpuse unul supt altul la marginea apei. Zarea pare din ce în ce mai dreaptă, spre mare. S-aude sunetul prigoriei, în înălțime. Freamătul de unde al vaporului. Plantații de cânepă pe stânga. Geamandurile pescarilor, de care-s legate cârligele morunului. Uzlina, după cotituri. O țarcă trece. Cherhana. Dunărea cotește așa că ne arată din nou, aproape și Beștepe și Mahmudia. Murighiol, cu ghiolul Murighiol. Ruși. Un boschet de plopi cu frunze întoarse de vânt ca niște foițe de argint. ghionder = prăjină O muetă pe o geamandură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
specială pentru șlem nerealizat. Onoruri numai la o singură mână: 4 = 100 5 = 150 patru ași = 150 manșa = 200(r.t.) Roberul = 500 sau 700 Întâlnire cu Neculai Albu Tatarii, nagâții Trecutul monahului nebun Nucile Tăierea boierilor Dimcea țiganul, gâdea Țărcile Vizita la lehuza, nepoata lui Tomșa Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de câmp (Passer montanus L.), Cireșariu (Coccothraustes vulgaris Pall), Ghimpăl (Pyrrhula rubricilla Pall) Graurul (Sturnus vulgaris L.), Corbul (Corvux corax L.), Cioara (Corvux corone L.) Cioara sură (Corvus cornix L.), Cioara de holde (Corvus frugileus L.), Ceuca (Corvus monedula L.) Țarca (Pica caudata K.Bl.) Gaița de pădure(Garrulus glandarius Vieill), Alunarița de munte (Nucifraga caryoctactes L.), Gaița de brădet (Nucifraga caryocatactes machrorhynticus), Berbecel (Lanius excubitor L.), Rândunica (Lanius collurio L., Hirundo rustica L.) Strălunț (Chelidon urbica Boie) Pițigoiul mare, Țicleanul (Parus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Universitatea „Dunărea de Jos” Galați; Leonard Gavriliu - profesor univ. dr. în domeniul psihologiei, autor al unor volume în specialitate, primul traducător al lui Freud în limba română. Alți universitari ieșeni: Richard Valter, Maria Păpușoi Zolyneac; Costică Cazacu, Ovidiu Scutaru, Vasile Țarcă, Laurențiu Slătineanu, Constantin Andronovici, Vasile Ștefan, Vasile Atudori, Marieta Costescu, Corneliu Huțanu, Nicuțor Ailenei etc. De asemenea, numeroși foști absolvenți ai acestui liceu s-au remarcat în diferite domenii de activitate: Mihaela Ahachi - fostă prim solistă la Opera Națională Română
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
nici nu se punea problema. Dar ne plăceam. Și nu ne ocoleam. Deși aghiotantul meu, Grigoruță al lui Cârciu mă tot bătea la cap : Ce vezi, bre Grigore, la capra aia behăită a lui Barzu? Țopăe, când merge, ca o țarcă besmetică. Și mai e și fudulă pe lângă că e bleagă ca o oaie căpiată. Las-o-nplata Domnului, bre. Și, ca să-mi abată atenția de la Nuța lui Barzu, îmi oferea o alternativă. Îți spun drept, bre, încearcă el să mă convingă, hălăuda
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Gh. Zamfir, Prof. I. Căpreanu, Dr. V. Bejan. 22.V. Expunere la Academia Oamenilor de Știință „Ginta Latină În susținerea Învățământului În limba maternă la Comunitățile românești de peste hotare.”. Moderator - Președ. Asociației Oamenilor de Știință - Filiala Iași Prof. Dr. I. Țarcă. 29.V-2.VI. a avut loc la universitatea din Oradea al 27 lea congres al Academiei Româno - Americane se Știință și Arte cu participarea românilor din țară, diaspora și din Comunitățile românești din țările Învecinate A reprezentat Ginta Latină
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
-o frântă că ți-am dres-o”, „Ia-ți-le și du-te”, „Jelui-m-aș și n-am cui, Jelui-m-aș codrului”, „Toată lumea are nare, numai popa n-are nare”, „Du-te la vie, să-mi prinzi o țarcă vie și spune-i lui Gheorghe să vie”. Cu toate că Gheorghe Postoi se confundă cu școala Lunca pentru perioada 1890-1931, rămânând un punct de reper pentru toți cei care i-au urmat, el n-a fost singurul învățător din Lunca. Creșterea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Automatica și Calculatoare din Iași (1992-2004), prorector al Universității Tehnice „Gh.Asachi” din Iași (2004-2008), membru corespondent al Academiei Române; Monica Paraschiv, profesor universitar doctor inginer la Universitatea Tehnică „Gh.Asachi” Iași; alți universitari ieșeni: Ricard Valter, Constantin Păpușoi, V.Țarcă, Costică Cazacu, Ovidiu Scutaru, Laurențiu Slătineanu, Constantin Andronovici, Vasile Ștefan, Vasile Atudorei, Nicușor Ailenei: de asemenea, Marieta Costescu , profesor universitar la Cluj, Constantin Fălticeanu, profesor la Universitatea Galați, Corneliu Huțanu, profesor la Universitatea Tehnică „Gh.Asachi” Iași; alte profesiuni: Mihaela
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
223 Tufaru, Dan, 410 Tufescu, Florica, 71, 72, 154 Turinici, Mihai, 120 Turliuc, Cătălin, 145 Turliuc, Cleopatra, 134, 137, 148, 297 Turliuc, Vasile, 122 Turtă, 55, 66, 88, 218, 233, 248, 290, 438 Tuțescu, Liviu, 253 Ț Țanea, Traian, 248 Țarcă, Mihai, 122 Țăranu, Ion, 55, 56, 88, 218, 219, 222, 231, 233, 243, 248, 249, 257 Țigănaș, Dorin, 449 Țigău, Doru, 29, 40, 41, 49, 146, 160, 178, 271, 381, 525 Țopescu, Cristian, 428, 429, 555 Țopu, Dumitru, 361 Țugui
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Marin Ene, prof. dr. Secrieru Costachi, prof. dr. Turliuc Vasile, conf. dr. Stoica Nicolae, conf. dr. Georgescu Petrică, conf. dr. Dropu Constantin, conf. dr. Hălălău Ion, conf. dr. Rotaru Anton, conf. dr. Neagu Toader, conf. dr. Neagoe Ioan, conf. dr. Țarcă Mihai, conf. dr. Petrescu Silvia Melania, lect. Aghoerghicesei Mihai, lect. dr. Brânză Aurel, lect. dr. Lămătic Gheorghe, lect. dr. Nica Panaite, lect. dr. Zaiț Dumitru, lect. dr. Gherasim Toader, lect. dr. Ciobanu Ioan, lect. dr. Grădinaru Mihai, lect. dr. Voinea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ții S-au stins demult în alte trecute- mpărății Cu neamuri în poiată, -n ocol și la cotețe. Ce ți-a rămas e numai aminte să-ți aduci De cum stăteai să numeri chemările de cuci De graurii, de sturzii, de țărcile istețe! Pia Rămâi cu mine îngere, și-ascultă La vraful de minuni în tălmăcire Ivite parcă mai presus de fire Cu o credință încă mult mai multă, Din patimă, durere și iubire, De care doar făptura ei ocultă Câtă-n
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
și pături/ În văluriri de ape albăstrui./ Le-aduni în saci, în buți ori în coșărci,/ Le sui în pod și-n stogul din ogradă,/ Pe masă și-n hambare să se vadă,/ În zbor de grauri și mirări de țărci” (Dealuri). Aceasta ar fi ispita materiei. Care bate însă progresiv în retragere, în favoarea unor stări albe, de reducție plastică, de tremur pur afectiv. Culoarea e tot mai puțină, schițele în creion predomină (Crochiu). Nemaiferindu-se de gol, poetul își îndreaptă
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
Deși are-același nume, El e unul zburător. Iute e și mititel, Oamenii îi spun „cățel”. Și când plouă și când ninge, Globul doar cu el se-ncinge; Și când ninge și când plouă, Terra o împarte-n două. Nu e țarcă, dar nici barcă, Și rimează și cu parcă. Va gândiți, deci, dragii mei, Și apoi să-mi spuneți ce-i? E o „pâine” dezmierdată Și o recunoști pe dată. Tabla nu o ștergi cu ei, Dar îi fierbi și pui
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
ne-am amintit că suntem așteptați de două neveste neliniștite, cărora nici măcar un telefon nu am avut timp să le dăm... Așa că, deoarece viața este o veșnică despărțire (cum îmi spunea mereu nemuritorul meu coleg de bancă dintr-a unșpea, Țarcă Corneliu), ne-am luat și noi curând la revedere, cu promisiunea fermă de a ne revedea ca să mai stăm la un pahar de vorbă. Nu știu de ce, dar în același moment umplut cu formule și propoziții de complezență, în stația
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
cramă. La treaba asta lucrau mama, mătușa Irina și, cu un cofăiel, dam și eu ajutor. Lângă crama noastră, se afla un ulm bătrân, înalt, cu coroana de frunze în formă de umbrelă și în lumina frumoasă a zilei o țarcă-și cârâia cântecul în armonia toamnei. Eu, cu ochi mai mult la țarca din ulm, căutam să apuc cu mâna, aplecându-mă mult pe marginea dejului, cofăielul care plutea pe mustul ce umpluse ca pe trei sferturi dejul și tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și eu ajutor. Lângă crama noastră, se afla un ulm bătrân, înalt, cu coroana de frunze în formă de umbrelă și în lumina frumoasă a zilei o țarcă-și cârâia cântecul în armonia toamnei. Eu, cu ochi mai mult la țarca din ulm, căutam să apuc cu mâna, aplecându-mă mult pe marginea dejului, cofăielul care plutea pe mustul ce umpluse ca pe trei sferturi dejul și tot întinzându-mă și aplecându-mă, am dat cu capul în jos și începe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
lângă mine mătușa Irina care m-a găsit murind și m-a tras înapoi din gheara morții. Prin iarba uscată am auzit pașii mamei depărtându-se se ducea la Huși ca să-mi aducă alte schimburi, alte haine și din ulm, țarca se uita la mine, cu un ochi, de după un mănunchi de frunze ruginii. A mai cârâit o dată, și-a luat zborul și în toamna aceea nu am mai văzut-o. Împrejurul meu era liniște, nimeni nu mai lucra, soarele se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pictate de Pieter Bruegel cel Bătrân sau de Franz Huys sau de Joris Hoefnagel sau copiii cu sorcova la geamul înghețat din tapiseria lui Mimi Poenaru s-ar fi pierdut în câmpul lor, pentru câteva clipe numai, cât ciorile și țărcile aveau să plutească lin înainte să se agațe de crengile uscate, iar vântul avea să se învârtejească, aducând mai aproape norii încărcați de zăpadă care vegheau în orizontul tremurat, să alunge lumina lăptoasă și să învăluie lucrurile în ceață rară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pare cumcă, parcă, De iubirea nemțărimei Nici un rău nu vă înțarcă. În zădar Alsasul, Posen, Cu-a lor stare vă încarcă Ochii voștri, să pricepeți Unde duce-a țării barcă {EminescuOpIV 496} Și ce râu ne prorocește A cobirei neagră țarcă. Voi ne duceți spre peire, Bismarqueuri de falsă marcă. Escelența, Bezedeaua Cu mândrie poartă steaua Ce cu stima i-a fost dată C-a putut a fi licheaua [.............. ] Ci în loc de ștreangul care Se cădea, i-au dat cordeaua Căci nevasta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
acuma Și cum dorm cu ochiu - nchis Au visat acelaș vis. {EminescuOpVI 93} URSITORILE Codru-i alb și frunza-i neagră. A lui mii de rămurele De zăpadă îi sunt grele, Vântul trece doar prin ele, Vântul rece și vr-o țarcă Scuturând le mai descarcă... Albă-i noaptea cea cu lună, De-n departe codrul sună, Lupi-n pâlcuri se adună. Suflă vântul, suflă - într-una, Câmp și cer mi le-mpreună. Te - apuc-o jale nebună, Jale lungă și întinsă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la Bărigrad, Aflai grâu nesecerat - M-aplecai să tai mănunchiu, Tăieiu ruja soarelui Din capătul hatului; Câți drumari pe drum trecea Toți din ruja mea tăia, Trecu unul și mai mic Dar nu tăiă nici un pic. 242 {EminescuOpVI 243} 237 Țarcă, țarcă, Dacă țărcuiești a bine Vino-n casă pân-la mine, Dacă țărcuești a rău Du-te-n vale la pârău Și te-nchină și bea apă Și te du în deal de crapă. 238 D-oi place-mi pădurea rară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Bărigrad, Aflai grâu nesecerat - M-aplecai să tai mănunchiu, Tăieiu ruja soarelui Din capătul hatului; Câți drumari pe drum trecea Toți din ruja mea tăia, Trecu unul și mai mic Dar nu tăiă nici un pic. 242 {EminescuOpVI 243} 237 Țarcă, țarcă, Dacă țărcuiești a bine Vino-n casă pân-la mine, Dacă țărcuești a rău Du-te-n vale la pârău Și te-nchină și bea apă Și te du în deal de crapă. 238 D-oi place-mi pădurea rară Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
hodinea bunica, o paragină cu cruce vînătă pe care ruginea o tablă. Dar ea n-a putut să-mi spună nici măcar tristețea celor ce s-au dus. În cimitir o cioară cîrîia într-un prun, suspectîndu-mă cu ochi bănuitori. O țarcă se înveselea pe streșina zăplazului. Iarba pălită de brumă avea o coloare mohorîtă; totuși în ea se preumblau buburuze pîntecoase și gîndăcei multicolori. Soarele privea peste păduri, pe deasupra satului, cu o puzderie de ochi aurii. Niște viței, în ocolașe, mugeau
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]