1,293 matches
-
desfrânări. Și, după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în țara aceea și el a început să ducă lipsă. Și, ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei țări și acesta l-a trimis la țarinile sale să pască porcii. Și dorea să-și sature pântecele din roșcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-și în sine, a zis: Câți argați ai tatălui meu sunt îndestulați de pâine, iar eu
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
apoi, aducând vițelul cel îngrășat, înjunghiați-l, ca mâncând, să ne veselim, căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat. Și au început să se veselească. Iar fiul cel mare era la țarină. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit cântece și jocuri. Atunci, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a spus: Fratele tău a venit și tatăl tău a
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
și în umbrele arborilor, în desișul nepătruns de vreun luminiș al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri. Aceștia erau înșirați într-o rânduială aproape divină la liziera codrilor seculari și își profilau, într-o zi însorită de vară, peste țarini siluetele falnice, dar și pe cele ale oamenilor ce trudesc de dimineață și până târziu în noapte subțiindu-le și parcă micșorându-le pe măsura ostenelii, grăbind totdeodată amurgul zilelor și tot ele retrăgându-se pentru a le pune în
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
mare specialist care lucrase câțiva ani la restaurantul Capșa din București), murături, pâine proaspătă făcută la cuptor, pui fripți la grătar, mușchiuleț de porc, ficăței de gâscă, nelipsiții mititei, neuitând să umplă frapierele cu vinuri albe și roze din Via Țarinii, de pe moșia conașului. Toate bunătățile erau pregătite din timp și-l așteptau pe onorabilului Pandelică. La acest festin, bineînțeles că își dăduse străduința „descurcărețul” administrator Cobrescu Ilie, informând-o pe Marița, la ce oră va sosi onorabilul boier Bărbulescu Pandele
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
noștrii generali, Au pontat și doctorate Proști fiind, dar geniali... Cum armata azi se cere A fi doar din mercenari, Condusă-i ca de himere De mari generali flecari! Că de lupta în izmene Azi românul e confuz, Că-n țarini moldovene Eroi fost-au la Oituz... Azi avem eroi în viață, Definiți în mod optuz Că-au pus vitejii pe ață, Nu-n șramnele de obuz... Cum dușmanii la hotare Vor din țară ca să rupă, Generalii sunt în stare S-
APĂRARE STRATEGICĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1435680274.html [Corola-blog/BlogPost/352828_a_354157]
-
m-am întrebat cum am putut să te iubesc? Cum am putut să-ți dăruiesc inima? Eclipsă se apropia atunci Așa țin minte acea zi. Cînd mi-am lăsat iubirea să moară repede Cînd tu ai aruncat ultimul pumn de țarina peste ea. Cînd eu am inteles într-un tîrziu că nu mai pot să te iubesc . Mi-e scîrba ... Rîme schioape-mi alunecă pe ochi în loc de lacrimi pe care le-am îngropat odată cu iubirea.. Era atîta soare în ziua aceea
ADIO LUI de LIDIA FLORINA TURCUŞ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Adio_lui_lidia_florina_turcus_1391444906.html [Corola-blog/BlogPost/352727_a_354056]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > RONDELUL ZORILOR DE ZI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile, Croind rotundul țarinei fertile În orizontul care mă cuprinde. Ce har, că după visele perfide, Hrănite-n noapte cu pastile, O geană de lumină se deschide În zorii unei înnoite zile! Scânteie nouă-n mine se aprinde Și de la ea, o mie de
RONDELUL ZORILOR DE ZI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1473879698.html [Corola-blog/BlogPost/369059_a_370388]
-
Pamflet > BAU-BAU ÎN CONTEMPORANEITATE Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1698 din 25 august 2015 Toate Articolele Autorului BAU-BAU ÎN CONTEMPORANEITATE O sintagmă culeasă din înțelepciunea poporului român condensată în minunatele perle ascunse în proverbe, spune că „Frica păzește țarina”. Așa și este, chiar dacă „frica învinge, însă nu convinge”. Faptul acesta mi-a fost certificat încă o dată, demonstrându-mi-se necesitatea existenței unei „instituții a lui Bau-Bau”, la care să poți face apel, în caz de necesitate, pentru a-ți
BAU-BAU ÎN CONTEMPORANEITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440474150.html [Corola-blog/BlogPost/350007_a_351336]
-
mulțumim de ospiatlitate și nu-o să te uităm, fiule i-a zis Dumnezeu și cu o ușoară atingere pe creșetul capului l-a binecuvântat: să fii sănătos! Constantin s-a tot uitat în urma carului care-i ducea pe Drumu Țarinii până i-a pierdut din ochi, apoi a intrat să deretice în camera care dormiseră cei doi bătrâni, când a văzut o pungă cu bani așezată lână perna de la marginea patului. A luat în fugă punga și a alergat cât
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
auguridă de durere, la umbră deasă de nuc. cade totul în târziu și se-ndoaie totu-n noi când vin toamnele tărcate cu vântoase și cu ploi, în amurg de Transilvanii cu Avram Iancu prin munți, s-a topit auru-n țarini cu bătrânii cei cărunți. alții vin să răscolească după aur și argint, glia noastră strămoșească ce miroase-a mărgărint, căci de la romani încoace tot străinul ne-o cam coace, vine ca o pâlpâire sub pretextul că ni-i frate și
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_ion_ionescu_bucovu_1382161169.html [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
alții vin să răscolească după aur și argint, glia noastră strămoșească ce miroase-a mărgărint, căci de la romani încoace tot străinul ne-o cam coace, vine ca o pâlpâire sub pretextul că ni-i frate și ne fură pe la spate țarina și din bucate. doamne, vorbele sunt mute, cine stă să le asculte, plouă încă, timpu-i beat, sufletul ni l-a uscat, clipe trec și clipe vin blestemate de destin, din morminte morții vii se vor răzbuna , copii, aici pe picior
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_ion_ionescu_bucovu_1382161169.html [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
pe brazdă și să lucreze cum fac eu; atunci de stele nu i-ar arde, ci patul l-ar căta cu greu... (Adresându-se de data asta direct lui Abel): Coboară, frate, pe pământ, menirea să ne-o împlinim! La țarină vom arde jertfe ca Domnului să-I mulțumim. Scena 2 Abel jertfește un miel, iar Cain aduce jertfă din roadele pământului. Numai jertfa lui Abel este primită de Dumnezeu cu plăcere. Cain: (clocotind de furie) Nu-i drept ca jertfa
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > E ZIUA TA, ROMÂNE! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului LA MULȚI ANI, FRAȚI ȘI SURORI DE ȚARĂ! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Azi, sub țarina bătrână drumu-și șterge doru-n barbă cărând datina străbună pe sub firul ars de iarbă. Sub omătul de aramă ștergând brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1480574583.html [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
„Și el, aruncând arginții în templu, a plecat și, ducându-se, s-a spânzurat.” Matei, 27:5 „18.Deci acesta a dobândit o țarină din plata nedreptății și, căzând cu capul înainte, a crăpat pe la mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele.” Faptele apostolilor, 1:18 Pregătisem un text despre șoloimânari. Îl amân. L-am scris cu gândul în altă parte, la alte
Povestea ca viață: Scripta manent. Primul lucru pe care tata mi l-a spus despre Noul Testament: „N-ar fi trebuit scris” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-scripta-manent-primul-lucru-pe-care-tata-mi-l-a-spus-despre-noul-testament-zn-ar-fi [Corola-blog/BlogPost/338528_a_339857]
-
o boală incurabilă, George Aaron n-a mai fost capabil să lupte, lasindu-ne o operă risipita prin colecții particulare, almanahuri și paginile publicațiilor. Trupul său, atît cît a mai rămas din el, va fi înhumat în comuna natală. Fie-i țarina ușoară! (Cornel GALBEN) Referință Bibliografica: Destin / George Safir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228, Anul I, 16 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Destin_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
puseră semnu-mpăcării pe ziua respectivă, ținându-se bățoși în încrâncenarea care promitea de fiecare dată, că va da în altceva. Însă se stingea, ca și cum asta le-ar fi fost voia. Aflați unul de altul la o aruncătură de băț cu țarina, șleampăți la zorit amândoi, tot găseau răgaz privirilor piezișe, să nu care cumva o uitătură să reînceapă arțagul și celălalt să nu fie pe fază pentru a da la timp cuvenitul răspuns. Cineva-i asemuise cu doi copii bătrâni, ce-
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
nedemn, am prigonit caii înfocați ai amorului tău propriu, am demolat munții și am strivit fără milă pădurile tale verzi, la poalele cărora curg acum izvoare cu apă de sânge. Eu, nesocotitul, am scos din pământul reavăn, cu aromă de țarină pustie, osemintele înaintașilor și le-am profanat gloria, fără să mă gândesc că mi-am profanat părinții, frații, surorile, bunicii și că mi-am convertit sufletul într-o neagră cerneală, cu care nici măcar nu mai pot scrie. M-am uitat
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_randuri_din_scrisoarea_catre_tine_la_multi_ani_maicuta_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
mi-am profanat părinții, frații, surorile, bunicii și că mi-am convertit sufletul într-o neagră cerneală, cu care nici măcar nu mai pot scrie. M-am uitat peste umăr, în țările din jur și am văzut pământuri sterpe și seci, țarini lipsite de bogăția darului lui Dumnezeu, am văzut munți prăbușiți peste capetele îngândurate ale oamenilor. Dar, am mai văzut în ochii acelor oameni o deosebită mândrie pentru ceea ce nu au, dar visează să aibă. Oare, de ce nu stau puțin în loc
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_randuri_din_scrisoarea_catre_tine_la_multi_ani_maicuta_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
încetează să mă umilească. Promit să las orice orgoliu sau falsă mândrie deoparte, să readuc, fie și în gând, zâmbetul câmpurilor tale de maci, să-ți pictez cu albastru senin cerurile tăcute, să ajut ploile binecuvântării tale să cadă peste țarinile însetate, ce vor deveni din nou pline de rod! Eu, umilul tău fiu, promit să fac din florile tale minunate, buchetul recunoștinței mele, pentru fiecare zi de binecuvântată sărbătoare! Eu, promit să mă schimb și să te preschimb și pe
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_randuri_din_scrisoarea_catre_tine_la_multi_ani_maicuta_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
la nivel înalt, exiluri - și fenomenul tinde să ia o și mai largă anvergură. La vârsta primului salariu, copiii își întind aripile și zboară până cine știe unde. Vatra Țării pare că va rămâne, în câțiva ani, pustie. În realitate, despărțirea de țarina asta sărăcită și compromisă nu se întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă rămâne, ducem amintiri, ducem un fel de a fi și o mentalitate, o fizionomie
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Acasa_din_indepartate_zari.html [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
odată cu înăsprirea vremii de toamnă. Pe ogoarele de pe lângă sate se vedeau femei ieșite la recoltatul cartofilor, iar după amiaza le sporeau ajutoarele, căci veneau copiii de la școală să muncească și ei. Erau și unii copii care se jucau, zburdalnici, pe țarine, veghind vitele să n-o ia razna peste gardurile vecine. Auzeam tălăngile animalelor care îmi creau o stare de îmi venea să adorm pe muchia dealului, de acolo de unde priveam în vale neclintit, în fiecare zi. Mă așezam în câte
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
moș Bursuc când simțeam că-i stric liniștea, dar nici eu nu puteam sta așa, ca un pustnic!... Într-o zi a țipat la mine un țăran din vale să dau "măgăoaia" mai încet, că s-au speriat vitele din țarină, aleargă și își pierd laptele. Dar cine se putea înțelege cu mine? Puțin îmi păsa! După un timp însă, probabil că se învățaseră și vitele cu arma decibelică de pe culmea dealului, căci nu-mi mai zicea nimeni nimic. Cu acest
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
rândul o existență aproape vegetală, o existență de chinuri și umilinți pe care numai țăranul o putea îndura. Cu cât se înmulțeau suferințele și treceau vremurile, țăranul român s’a îndărătnicit în răbdare. Dragostea lui de pământ s’a învârtoșat. Țarina se amesteca necontenit cu cenușa și oasele înaintașilor, iar văzduhul se umplea cu umbrele și sufletele lor până în tării. Nimeni nu-lmai putea clinti din loc, nicio putere și nicio schingiuire... Rezultatul? România actuală cu Dacia de odinioară sunt congruente nu
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
-mi bați la ușă,Un cerșetor, desculț, flămând,Cu ... VIII. AR TREBUI..., de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2289 din 07 aprilie 2017. Ar trebui, smochinul Uscat și fără aripi, Să înfrunzească, toamna, Când florile se duc. Din țarina aridă Să înfrățească bobul; Un lan cu frunza verde, Cu spicele în vânt. Din lut, să se ridice Spre bolta minunată, Un nou Adam și-o Evă, Cu aripi de argint; Un nou Eden, să fie, Înveșmântat în slavă! Să
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]