116 matches
-
pui la țâgani un expert român? Am ieșit din biroul baronului Marcel Vela, și am început să ghingesc (2), cum dzâce bănățanu': -Expârțul interiorizează nevoia comunitară de exprimare a vânturilor sorții. -Expârții romilor d'or fi români păstă tot în țeara asta, atunci sigur ne vom integra. -Expârțul jurist va fi înjurat de români acum daco'i zâce? -Purtătorii de ie nu pot purta sostena (3). Dă aia e recomandat portul național românesc. Domnilor români, nu vă mai substituiți cu romii
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480145401.html [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
așia atrocitate Comtelu Paar, care de îndată se îmbrăcă în toată uniforma sa, și ceru audiență de la Ghica Vodă. Acesta ascultă toată narațiunea Generalului austriacu, și îi promisă că se va folosi de acestă împrejurare, spre a desființa sclavia din țeară." Spicuim și din actul numit Nimicire a robiei din Moldova dat de Grigorie Al. Ghica VV, așa cum Theodor Codrescu îl citează în Uricariul săul la pagina 29, reprodus din Albina Românească nr. 59, anul 1848: "...singure principatele române au păstrat
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467021326.html [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
ta. I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaș(i) și de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Țeara Rumânească, iară el să treacă. I pak să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre. I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înțeles și eu
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Primul_document_scris_in_limba_romana.html [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
se va întări și se va dezvolta înlăuntru prin strânsa unire a membrilor acestui Sfânt Sinod și prin dragostea creștinească a tuturor servitorilor altarului, a căror ridicare trebuie să fie o preocupare continuă a Sfântului Sinod și a guvernului meu. Țeara întreagă își are ochii ațintiți asupra acestei sfinte Adunări. Cunosc simțămintele religioase și patriotice de care este însuflețit Sfântul Sinod și de aceea guvernul meu îl va sprijini în toate măsurile ce va lua în înțelegere cu dânsul și care
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
Rurik la domnie pentru a pune capăt anarhiei și răzmerițelor dintre uniunile tribale ale slavilor de Răsărit. [xx] Karețki Aurel, Pricop Adrian, op. cit., pp. 9-10. [xxi] Text latin publicat de N. Iorga, Carol al XII-lea, Petru cel Mare și țerile noastre, Acad. Rom. Mem. Sect. Ist”, S. II+XXXIII, 1910, pp. 126-127. [xxii] Testamentul lui Petru I - un document veridicitatea căruia este foarte contestată de către istoricii ruși. În el sînt trasate direcțiile principale ale politicii externe pe care urma să
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
cu cât mai mult pleci capul, cu atâta cei nelegiuiți își bat joc de tine și sug sângele tău... Din a dreapta și din a stânga piticii și uriașii râvnesc la tine, oricât de slabă și zdrumicată ești.” „Cinge-ți coapsa ta, țeară română...duhul Domnului trece pe pământ.” Referință Bibliografică: Cântarea României... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 397, Anul II, 01 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂNTAREA ROMÂNIEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cantarea_romaniei_nicolae_nicoara_horia_1328087441.html [Corola-blog/BlogPost/347017_a_348346]
-
FB Exemplu: la │ │ │8 martie = de Ziua Femeii, de Ziua Armei etc.) a) reînnoirea contractului │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul c) trecerea în corpul subofi- se va nota în căsuță un X, dacă este cazul │ │țerilor d) promovarea în funcție │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul e) acordarea gradului următor │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul f) desfășurarea unei noi │se va nota în căsuță un X, dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253270_a_254599]
-
urmărească viața unor personaje din "Viața la țară" îi venise autorului mai demult, el scriindu-i de la Bruxelles la 2/14 ianuarie 1893 lui Titu Maiorescu că „e probabil că voiu face, cu protagoniștii din romanul de acum, "Viața la Țeară", un al doilea, "Viața la Oraș", sau ceva asemenea”.<ref name="Bucuța 10/1935">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 127.</ref> Ideea
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
diaconi. Cu acest prilej, în stânga intrării a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Aceasta sântă biserică cu chramul m.m. George, care a fost a sântei Mitropolii a Sucevei dela fericitul intru pomenire ctitor Jo Alexandru V.V. Domn țerii Moldovei (a.1401), apoi fiind prada focurilor și a vrășmașilor a fost lăsată în părăsire (a.1522), s'a restaurat cu cheltueala fondului religionar gr.-or. al Bucovinei, după stăruința fericitului Archiepiscop și Mitropolit (a.1886), în domnia M.A
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
FB Exemplu: la │ │ │8 martie = de Ziua Femeii, de Ziua Armei etc.) a) reînnoirea contractului │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul c) trecerea în corpul subofi- se va nota în căsuță un X, dacă este cazul │ │țerilor d) promovarea în funcție │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul e) acordarea gradului următor │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul f) desfășurarea unei noi │se va nota în căsuță un X, dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192039_a_193368]
-
derviși. Apoi urmează maestrul de ceai "duda-dar", responsabil cu ospitalitatea, cu servirea ceaiului sau a băuturilor la întâlniri. Ordinul Nimatullahi contemporan respectă obiceiurile tradiționale, dar încearcă să se adapteze la culturile vestice. Dervișii provin atât din Iran, cât și din țerile din Occident. În "khanaqah" predomină cultura persană. Ordinul promovează cultura, arta și muzica persană. Întâlnirile în lăcașuri au loc de două ori pe săptămână, în serile de marți și duminică. Acesta este obiceiul atât în Iran, cât și în vest
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
ta. I pak spui domnietale de lucrul lu Mahamet-Beg, cum am auzit de boiari ce sânt megiiaș(i) și de genere-miu Negre, cumu i-au dat împăratul slobozie lui Mahamet-Beg, pre io-i ("unde-i") va fi voia pren Țeara Rumânească (cea mai veche atestare documentară cunoscută a numelui țării), iară el să treacă. I pak să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab (= Neagoe Basarab) de acel lotru de Mahamet-Beg, mai vârtos de domniele voastre. I pak
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
Iordanes, relevanța ei istorică rămâne considerabilă, interpolarea neputând fi mai târzie de secolele al X-lea-al XI-lea. Cea mai veche atestare documentară cunoscută a numelui de țară este Scrisoarea lui Neacșu din 1521, ce conține mențiunea "cěra rumŭněskŭ" ("Țeara Rumânească"). Miron Costin insistă asupra denumirii de „român, adică roman” ce o poartă românii din Principatele Române. La fel, Constantin Cantacuzino explică pe larg în "" originile și semnificația denumirii de „român, românesc” dată Țărilor Române. Dimitrie Cantemir denumește în mod
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
name="Bucuța 10/1935 144">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 144.</ref> Titlul romanului a fost ortografiat în prima ediție " Viața la țeară", potrivit exprimării de la acea vreme, fiind modificat în edițiile ulterioare în cel de "Viața la țară". Într-o scrisoare din 18/30 septembrie 1894 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, semnalând prezența unor fraze de un sentimentalism
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
este răsplătit efortul printr-o primă de 5.000 lei. În anul 1895 este rugat de Ministerul de Război să întocmească o lucrare despre căpitanii Armatei Române. Densusianu scrie lucrarea și îi dă titlul "Domnii glorioși și Căpitanii celebri ai țerilor române", iată mai jos și un pasaj grăitor din această lucrare: La data de 1 aprilie 1897 este avansat ca Șef de birou Clasa II în cadrul Statului Major al Armatei. Este înmormântat la cimitirul Bellu. Biblioteca județeană din Deva îi
Nicolae Densușianu () [Corola-website/Science/303522_a_304851]
-
al Moldovei și Sucevei. Pe peretele vestic, în dreapta intrării, se află o placă de piatră cu următoarea pisanie: Această sfântă și dumnezeească biserică cu hramul marelui mucenic Gheorghie zidită de fericitul întru pomenire Io Ștefan Voevod cel Mare domn al Țerii Moldovei stricându-se în cursul vremilor s'au prenoit în glorioasa și binecuvântata domnie a Maiestății sale Carol I rege și domn al României sub arhipăstoria IPS Pimen mitropolit al Moldovei și Sucevei, prin purtarea de grijă a Comisiunii Monumentelor
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
lui Ipolit Strâmbu într-o critică de expoziție: „"n-ar face (I. Strâmbu) un sacrilegiu dacă, câte o dată, și-ar întoarce privirile și spre o altă muză, înlocuind, pentru ca să întrebuințăm un termen consacrat de o recentă polemică literară, muza de la țeară cu <muza de la oraș>"”. Spre deosebire de alți artiști ai vremii, Apcar Baltazar și-a dat sema de timpuriu că arta românească se afla pe atunci într-un mare impas. Observând imitarea excesivă a lui Grigorescu de către alți confrați, a declarat într-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
nu îndrăznea să iasă; ci numai la strâmtoare nevoia, de le făcea sminteală. Ci văzând turcii ajutorul lui Ștefan Vodă din Țara leșească ce-i venise, sau însuși craiul, cum scriu unii, că au tras de la Rusia și de la Litfa țeara toată, de se strânsese oameni de treabă mai mult de 20000 și, trecând craiul cu dânșii Nistrul sub Halici, au venit la Colomeia, de și-au pus tabăra, unde și Ștefan Vodă au mers de s-au împreunat cu craiul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
4 a sonului deplin, iar a e întreg. Aceste pătrimi de son au aceeași cantitate ca și ĭ consonans în iată, iapă zarbă. Un semn că e astfel e pronunția vie, care a eliminat aceste pătrimi de sonuri; căci din țeară s-au făcut țară, din feată - fată, din afoară - afară ș. a. m. d. Tot astfel de greșită ni se pare scrierea așa-numitelor sunete derivate cu semnul sunetului originar din care derivă. Așa d când avem echivalentul lui în z
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
S.C., Patru ani de urgie, notele unui evreu din România, București ș1945ț Giurescu XE "Giurescu, C.C." , C.C., Târguri sau orașe și cetăți moldovene, București 1967 Göbbels, J., Tagebücher, 4:1940-1942, München & Zürich 1992 Iorga XE "Iorga" , N., Istoria evreilor În țerile noastre, București 1913 Kara XE "Kara, I." , I., Contribuții la istoria obștii evreilor din Iași, București 1997 Karețki XE "Karețki, A." , A. & Covaci XE "Covaci, M." , M., Zile Însângerate la Iași (28-30 iunie 1941), București 1978 Krausnick XE "Krausnick, Helmut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
cu lingvistica comparată și arheologia istorică, amestec pe care Max Müller îl taxase deja ca aberație 3, pentru a arăta că „cestiunea arilor are o mare însemnătate, pentru că dacă neamul Proto-Arilor se întindea până la Marea Neagră de sigur că atingea și țerile unde trăesc astdi Românii”, face uz de această titulatură: „Învețatul Popp a dedus că și poporele au trebuit să mergă tot pe același drum, adecă de la resărit spre apus, deci poporele din Asia au trebuit să vie în Europa. În
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
aveau aici uă schoală sătească. Astfel dar în județele moldovenești - Putna, Dorohoi, Tutova, Cahul, Ismail, Tecuciu nu esista nici uă schoală sătească. Și între citatele scholi sătesci erau multe pe care Mihail Kogălniceanu (indescifrabil) nu visa decât scholi și înarmarea Țerii. El a înființat cel întâi la 1860 pentru prima ora în Moldova recrutare prin tragere la sorți, sistem adoptat prin ordinul lui Vodă Cuza și în Valahia. El fonda, la 26 octombrie 1860, Universitatea din Iași și, în august 1860
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
valea Tazlăului, potrivit cu instrucțiile mele, m-am sârguit totodată a face observații și cercetărei atingătoare de toate producturile munților. Nu am putut trece cu vederea pădurile, ca cele mai însămnate producturi a munților și a iconomiei naționale. Pădurile pentru fieșcare țeară sînt de mare preț și însămnare, în îndoită privire: 1-iu pentru înrâurirea lor asupra climei, timpului și a rodirei pământului; 2-le pentru folosul producerii lor. Înrâurirea pădurilor este hotărâtoare nu numai îndeobștie pentru țeri întregi, ci și îndeosebi pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
iconomiei naționale. Pădurile pentru fieșcare țeară sînt de mare preț și însămnare, în îndoită privire: 1-iu pentru înrâurirea lor asupra climei, timpului și a rodirei pământului; 2-le pentru folosul producerii lor. Înrâurirea pădurilor este hotărâtoare nu numai îndeobștie pentru țeri întregi, ci și îndeosebi pentru îndămânarea și rodirea părților de loc, și această înrâurire este uneori după împregiurări încă și mai folositoare decât câștigarea producturilor. Dacă acoperirea pământului cu plante mici favorește reciproca lucrare între atmosferă și pământ, și adunarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe viitorime în această țară, atunce scoposul acestor rânduri se va împlini și descoperirile cu osteneală făcute vor fi, după vrednicie, răsplătite. Publicația acestor socotințe s-au întârziet numai din pricina feluritelor trebi și a altor împregiurări. Folosul ce aduce unei țeri lucrarea minelor se poate privi din două puncturi și anume: 1. Luând în privire că lucrarea minelor foarte sporește împoporarea țerei și numărul birnicilor, deschizând acestora felurite ramuri de agonisală și 2. Luând în privire că lucrarea minelor sporește foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]