116 matches
-
cunoscută "după manuscrisul autorului": "Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Raiu dulce, românesc, Ce poart' un mare nume! Fie'n veci el ferit De nevoi! Fie'n veci locuit De eroi! O! Doamne sfinte Ceresc părinte! Întinde-a ta mână Pe țeara română!" Cu toate acestea comuniștii, care în materie de propagandă și intoxicare erau ași, au procedat la înlocuire, inițial cu un surogat proletcultist ("Zdrobite cătușe"). La numai cinci ani după acest "erzaț" hibrid și-au dat seama că "imnul" lor
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
Prima impulsie pentru o călătorie în Africa am primit-o, eu și fiul meu, din lectura unei cărți a contelui Ernest Hoyos, în care impresii provocate de natura locurilor și de numeroase aventuri, petrecute în cursul unei lungi călătorii prin țeara Somalilor, se află descrise cu coloare vie și bine înțelese. Abundența vînatului în acea țeară, precum și împrejurările sub care acest conte trecu prin mai multe peripeții de vînătoare, de natură a pune viața sa în pericol, au escitat în cel
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
lectura unei cărți a contelui Ernest Hoyos, în care impresii provocate de natura locurilor și de numeroase aventuri, petrecute în cursul unei lungi călătorii prin țeara Somalilor, se află descrise cu coloare vie și bine înțelese. Abundența vînatului în acea țeară, precum și împrejurările sub care acest conte trecu prin mai multe peripeții de vînătoare, de natură a pune viața sa în pericol, au escitat în cel mai înalt grad pasiunea noastră de vînători și dorința de a ne întîlni, la rîndul
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
a Principatelor Române, printr-o nouă Constituție, B.P. Hasdeu scria, în primul număr al revistei, din 18 noiembrie 1858: "Mănținerea cu nestrămutare a bazelor constitutive a Convenției să fie dar de acum înainte deviza tuturor românilor, insuflați de iubire pentru țeara lor." într-un alt articol, de la începutul anului 1859, B.P. Hasdeu sublinia că "cine ni s-a alege de domn, nu o va gâci srigătul partidelor, ci o voință de sus, care, când timpul ei va fi sosit, însufleți-vă
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
Citatul care dovedește cel mai convingator acest sens se află într-o scrisoare muntenească din 1599, deci într-unul dintre cele mai vechi documente scrise în română. Descălecarea se referă la ocupația turcească: "de vor treace turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră" (în Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
convingator acest sens se află într-o scrisoare muntenească din 1599, deci într-unul dintre cele mai vechi documente scrise în română. Descălecarea se referă la ocupația turcească: "de vor treace turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră" (în Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia e
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
din 1599, deci într-unul dintre cele mai vechi documente scrise în română. Descălecarea se referă la ocupația turcească: "de vor treace turcii acumu acicea în țeara noastră, ei voru descăleca țeara noastră și voru pune turcu de va domni țeara noastră" (în Documente și însemnări românești din secolul al XVI-lea, p. 111). Neagu Djuvara conchide, cu dreptate: "Așadar, a descăleca înseamnă a cuceri și a coloniza. Sensul a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și a colonizării" (135). Contextele
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
cu hărnicie s-apucase de arat. Pămîntul ce era încă d-al său sînge rourat; Uitat-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lîngă oi Cîntă dragostele sale. Vai, el nu putea gîci Că vrăjmașu-ntr-a lui țeară se gătește-a năvăli". Figura inaugurală a prozatorului Negruzzi îi covîrșește pe poet și pe dramaturg. Prima impresie, bizară, este aceea că proza negruzziană pare scrisă de un om extrem de cult, frecventator al marilor literaturi europene și care vrea ca
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
pui la țâgani un expert român? Am ieșit din biroul baronului Marcel Vela, și am început să ghingesc (2), cum dzâce bănățanu': -Expârțul interiorizează nevoia comunitară de exprimare a vânturilor sorții. -Expârții romilor d'or fi români păstă tot în țeara asta, atunci sigur ne vom integra. -Expârțul jurist va fi înjurat de români acum daco'i zâce? -Purtătorii de ie nu pot purta sostena (3). Dă aia e recomandat portul național românesc. Domnilor români, nu vă mai substituiți cu romii
MARCEL VELA A PUS EXPERT PE PROBLEMELE ROMILOR DIN CARANSEBEȘ UN JURIST ROMÂN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383314_a_384643]
-
ta. I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaș(i) și de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Țeara Rumânească, iară el să treacă. I pak să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre. I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înțeles și eu
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
Rurik la domnie pentru a pune capăt anarhiei și răzmerițelor dintre uniunile tribale ale slavilor de Răsărit. [xx] Karețki Aurel, Pricop Adrian, op. cit., pp. 9-10. [xxi] Text latin publicat de N. Iorga, Carol al XII-lea, Petru cel Mare și țerile noastre, Acad. Rom. Mem. Sect. Ist”, S. II+XXXIII, 1910, pp. 126-127. [xxii] Testamentul lui Petru I - un document veridicitatea căruia este foarte contestată de către istoricii ruși. În el sînt trasate direcțiile principale ale politicii externe pe care urma să
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
cu cât mai mult pleci capul, cu atâta cei nelegiuiți își bat joc de tine și sug sângele tău... Din a dreapta și din a stânga piticii și uriașii râvnesc la tine, oricât de slabă și zdrumicată ești.” „Cinge-ți coapsa ta, țeară română...duhul Domnului trece pe pământ.” Referință Bibliografică: Cântarea României... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 397, Anul II, 01 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂNTAREA ROMÂNIEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347017_a_348346]
-
așia atrocitate Comtelu Paar, care de îndată se îmbrăcă în toată uniforma sa, și ceru audiență de la Ghica Vodă. Acesta ascultă toată narațiunea Generalului austriacu, și îi promisă că se va folosi de acestă împrejurare, spre a desființa sclavia din țeară." Spicuim și din actul numit Nimicire a robiei din Moldova dat de Grigorie Al. Ghica VV, așa cum Theodor Codrescu îl citează în Uricariul săul la pagina 29, reprodus din Albina Românească nr. 59, anul 1848: "...singure principatele române au păstrat
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
aceea, logofătul Radu Greceanu ni se pare a fi surprins cu exactitate „temeiurile” și reacțiile lui C. Brâncoveanu. La Urlați, „pravoslavnicul domn îngrijat aflându-se, în ce chip ar face ca într-o vreme cumplită ca aceea, întreagă să păstreze țeara și fără primejdie dă cătră amândouă părțile, adecă și de către turci, și dă către moscali, dumnezeiasca pronie carea necontenit iaste păzitoare celui ce nădăjduiește întru ea, bine au voit ca și acel lucru să se chivernisească de buna otprăvuire a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țăranii încă nu se supun, după cum ni se scrie din țară, la lucru și sînt foarte nemulțumiți”. Două luni mai târziu, N. Bălcescu îi comunica lui Ion Ghica: „am aflat de la unii agenți poloni și unguri ce au fost prin țeara noastră că poporul e gata să se ridice”. Întemeindu-se pe aceste constatări, N. Bălcescu, Cezar Bolliac și alți emigrați români s-au străduit să convingă pe Bem și unguri să extindă operațiile militare în regiunile extracarpatice. Ideea a pornit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a cerși ajutoriu străin... Ei nu priveau jos, prea jos, poporul, care se târa la picioarele lor și se muncea ca să le hrănească lenea; ei nu gândeau că din acest popor au ieșit toți acei viteji, că el a mântuit țeara într-atâtea rânduri și că ar mântui-o încă, dacă ei făcând un apel la dânsul l-ar fi interesat la pricina țării și i-ar fi dat drepturi și o patrie a apăra”. Revoluția lui Tudor Vladimirescu a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și o patrie a apăra”. Revoluția lui Tudor Vladimirescu a fost opera poporului, un „atlet - spune N. Bălcescu - ce de veacuri se părea adormit, se deșteaptă și se arată în arenă. Poporul se scoală mare, puternic și îngrozitor și mătură țeara de fanarioți”. Pentru prima dată în istoriografia noastră, poporul devine principalul obiect de studiu și-și ocupă locul cuvenit în evoluția societății române. Este un mare merit al lui N. Bălcescu, căruia, și din acest punct de vedere, istoriografia noastră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înțeles că la baza regimului boieresc, feudal, stătea proprietatea, care a tras după sine și „confiscarea” drepturilor poporului în beneficiul unei aristocrații, nu de sânge, ci „ de bani sau de stare, singurul fel de aristocrație ce a fost totdeauna în țeara noastră”. În felul acesta, s-a alcătuit o societate întemeiată pe caste (clase) și privilegii: „Mare și monstruoasă clădire de tiranii, puse una asupra alteia și toate rezemate și apăsînd pe popor, pe țăranul muncitor”. Țărănimea - după cum am mai spus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
clacă” ne oferă cheia înțelegerii întregului sistem feudal. Descoperirea de către N. Bălcescu a Legăturii lui Mihai și a semnificației acesteia a lăsat urme adânci și îndelungate în istoriografia noastră. Firește, nu poate fi vorba că „De atunci, de la Mihai Viteazul, țeara se împărți în două tabere vrăjmașe, având interesuri împotrivite”, cum credea N. Bălcescu, fenomenul fiind legat de nașterea raporturilor feudale; totuși, marele istoric muntean a văzut în boierime pe adevăratul autor al Legăturii, surprinzând interesele acesteia și urmările actului: subjugarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poemei, vag patetică, se degajă un discurs bine articulat pe ideea trecerii, necesare, a ființei și a extincției universale, asistată de puterea absolută a lui Dumnezeu. Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă încoace de unde este părăsit de Urechi vornicul de Țeara de Gios scos de Miron Costin [...] în oraș la Iași, în anul [...] 1675 este o narațiune istorică, concepută ca o carte de învățătură morală. Predoslovia indică starea de spirit a autorului marcat de „cumplitele vremi”, stare ce va imprima întregului
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 1-30; ed. îngr. Const. Giurescu, București, 1914; ed. îngr. și pref. P. V. Haneș, București, 1936; Letopisețul Țării Moldovii de la Aaron Vodă de unde este părăsit de Urechi vornicul de Țeara de Gios, în Letopisițile Țării Moldovii, I, Iași, 1852, 211-235, în Cronicele României sau Letopisițile Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 243-373; ed. îngr. și pref. I. Șt. Petre, București, 1943; ed. (Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă încoace) îngr
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
cântă. Mătase, aur, inul de-argint țesut din tort Pot să îmbrace bine un corp și-un suflet mort. Pe când Moldova plânge bătută de argați Năimiți de voi anume... voi râdeți și visați. Și-afară de Moldova mai sânt și alte țeri, Surori a țerei noastre ce, stinse de dureri, Se zbat sub biciul celor cu care voi dați mâna Ca să zdrobiți pe turcul cu dânșii împreună. Creștini își zic aciia, dar, mai păgâni ca turcii, Vând robi pe bieții oameni - și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
s-a dus: Mai dulce și mai mândră, din ceriuri n-a apus, Ci, prefăcută-n înger, femeie și regină, Lucește mai frumoasă, surâde mai senină, Ca o speranță dulce, un dulce mesager Trimis de Domnul Lumei la Domnul unei țeri. În fruntea unei stînce, deasupra unei mări, Mireasa cea frumoasă Domnului unei țări. [POETUL ] Diamant topit în stea, Doamnă peste stele, Ce lumini în țara mea Cerul țării mele, Ce din Nord ai răsărit Peste lumi rebele, Îți cîntăm: Bine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de străini [= austrieci]” (19). În sfârșit, în 1912, folcloristul Alexiu Viciu scria că unul dintre motivele principale care l-au determinat să întocmească și să publice (în 1914) colecția de colinde ardelenești „a fost faptul că în unele părți ale țerii administrațiunea le oprește în parte (turca) sau de tot, ori le mărginește în timp” (12, p. 2). într-adevăr, excesele și manifestările agresive din cadrul săr- băto rilor de iarnă sunt atestate în România la sfârșitul secolului al XIX-lea : „înarmați
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un articol intitulat „Tiutunul”, apărut în Calendarul pentru toți românii pe anul 1869, se spunea : Burueana [tabac] era socotită ca o medecină care vindeca toate patimile. Tabacul se făcu de modă pe la curțile europeene. Dar întrebuirea tabacului era în câteva țeri periculoasă. Sultanul Amurat al IV a ordonat pe fumători a fi pisați în o piuă, Șahul Persiei s’a mărginit a se tăea fumătorilor nasul. Papa Inocent al VIII a condamnat pe fumători de a fuma în iadă. Și Iacob
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]