8 matches
-
cu consultarea și implicarea custodelui. ... Articolul 13 (1) Se interzic tăierile, incendierea, distrugerea, degradarea în orice fel a vegetației, situată pe suprafața habitatului 4060 Tufărișuri sud-est carpatice de ienupăr pitic cu smirdar și afin și 6230* Pajiști sud-est carpatice de țepoșică. ... (2) Prin excepție de la alin. (1), sunt permise tăieri de arbori doar în scopul menținerii habitatelor menționate la alin. (1). ... Articolul 14 (1) Custodele poate verifica modul de aplicare a lucrărilor silvice desfășurate în habitate forestiere de interes comunitar în vederea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245611_a_246940]
-
între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera neagră, șoarecele vărgat. În fine, etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia, cu pajiști înierbate cu țepoșică, păiușul roșu, și iarba mieilor, printre care crește afinul, jnepenul și mușchiul de turbă. Aici doar ursul se încumete să ajungă vara, când turmele de mioare urcă la pășunat. Istoricul localității este atestat din punct de vadere arheologic încă din
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă. Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
în Costa Rica, iar ulterior în Elveția (1940) și Brazilia (1946). Prima țară care a emis un timbru cu imaginea unui cactus este Turks & Caicos, în perioada 1909-1911. Generația următoare Opoponax, zebu, omag, ibex, popândeț, popândoc, popenchi, mojdrean (sau urm), popilnic, țepoșică, oposum, oreșniță, răcovină, zaică, orbalț. Nu sunt numai cuvinte rare din DEX, ele desemnând elemente ale florei și faunei. Dicționarul este doar una din porțile de intrare în cunoașterea naturii. Copiii au acum la dispoziție canalele TV, atlasele zoologice sau
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Vegetația pajiștilor de Festuca rubra, din cauza pășunatului abuziv și a scăderii fertilității solului, este invadată pe suprafețe apreciabile de specia nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului, țepoșică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafețele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp.), știrigoaie (Veratrum album), ștevii (Rumex sp.), brândușa de toamnă (Colchicum autumnale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
are o valoare furajeră bună. Valoarea pastorală a pajiștilor de păiuș roșu este foarte heterogenă, de la mediocră spre bună, cu o producție de 5-15 t/ha MV, respectiv 0,5-1,5 UVM/ha. 2.3. Pajiștile degradate de Nardus stricta (țepoșica) Răspândire și ecologie. Pajiștile de țepoșică au o largă răspândire în etajul molidișurilor și al jnepenișurilor (Pinus mugo) în toți munții înalți din Carpații românești. Nardus stricta, specia care domină, are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind adaptată la condiții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
pastorală a pajiștilor de păiuș roșu este foarte heterogenă, de la mediocră spre bună, cu o producție de 5-15 t/ha MV, respectiv 0,5-1,5 UVM/ha. 2.3. Pajiștile degradate de Nardus stricta (țepoșica) Răspândire și ecologie. Pajiștile de țepoșică au o largă răspândire în etajul molidișurilor și al jnepenișurilor (Pinus mugo) în toți munții înalți din Carpații românești. Nardus stricta, specia care domină, are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind adaptată la condiții de umiditate și temperatură diferite, de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
fiind adaptată la condiții de umiditate și temperatură diferite, de la 300 m până la 2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice și oligotrofice. Solurile sunt în principal brune feriiluviale, brune acide, podzoluri, luvisoluri albice, puternic acide. Valoarea furajeră a țepoșicii este foarte scăzută, fiind considerată o specie nevaloroasă. Vegetația pajiștilor de Nardus stricta este degradată și de o productivitate scăzută. Valoarea pastorală este de asemenea foarte scăzută, cu producții de 3-5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35-50%, și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]