311 matches
-
pe doi pupăza din tei înghite teiul și teiul explodează infernal mai ceva decît bombele zvîrlite peste hiroșima în celălalt veac și ion creangă tot nu se oprește din rîsul lui genial rîs fără limite fără leac numai și numai țepușă ascuțită lîngă ascuțită mortală țepușă scurt pe doi unu și cu unu fac douăzeci și unu trei și cu trei fac două mii trei anul în care mă scald ca prunc al străbunei strărelei humanități ca umbră a domnului cu gura de sîrmă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
înghite teiul și teiul explodează infernal mai ceva decît bombele zvîrlite peste hiroșima în celălalt veac și ion creangă tot nu se oprește din rîsul lui genial rîs fără limite fără leac numai și numai țepușă ascuțită lîngă ascuțită mortală țepușă scurt pe doi unu și cu unu fac douăzeci și unu trei și cu trei fac două mii trei anul în care mă scald ca prunc al străbunei strărelei humanități ca umbră a domnului cu gura de sîrmă ghimpată supranumit încă din trecutele
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
spre conturul vag al unui tufiș din stînga mea, de unde părea să vină sunetul. Acum totul era tăcut. M-am aplecat și am inceput sa pipai orbește pe sub tufiș. Mi-am prins mîinile într-o încîlceala de rădăcini, tulpini și țepușe, peste care se așternuseră frunze uscate. Deodată, degetele mele au apucat ceea ce părea a fi țesătura grosolană a unei haine, acoperită cu o substanță lipicioasa. Era sînge. O clipă mai tîrziu, am zărit conturul unui trup omenesc pe jumătate îngropat
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
armă copiii ascultă noaptea cîntece de război o istorie străbătută de la un capăt la altul de țipete te-am căutat printre ruinele orașului îmbrăcată ca o afgană am întîlnit copiii orbi purtînd cu ei craniul regelui abia ucis fluturînd în țepușă de ce vrei să știi mai multe despre această femeie iluziile nu au trup și nici suflet țara mea? aici niciodată nu a curs lapte și miere nici nu o să curgă vreodată. din volumul europa. zece cîntece funerare, în curs de
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
sub privirile soților sau taților. Pe episcopul de Cenad, „Doja puse mai întâi să fie îmbrăcat spre batjocură cu mitră și odăjdii, apoi îl maltrată cu lovituri și îl chinui fioros în cele mai diferite chipuri; îi străpunse cu o țepușă partea de jos a trupului, până își dădu sufletul în chinuri. Ștefan Telegdi căzu la rândul său în mâinile acestor barbari. Fu atârnat în spânzurătoare de acele părți ale trupului pe care rușinea mă împiedică să le numesc și muri
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
închisorile comuniste: " O să fac în tine, mai târziu, ca la Sighet, un memorial al tuturor plăcerilor mele. Un/ muzeu în care tu apari cu vătraiele aburinde ale picioarelor tale/.../și mă torturezi mereu./.../ Să-mi scoți ochii din orbite cu țepușa îndelung vătămătoare/ a gurguiului tău /.../ Să-mi scoți dinții, pe rând, și plombele, și măselele/ cu ventuza sărutului tău./.../ Tu ești sighetu' fără de sfârșit/ și fără de ieșire/ al dezmățului meu. Aici au venit și-au făcut după tine seriale/ lucia
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
întîi bluza, o bluză verde, trăgînduși-o peste cap și dezvelindu-și sînii. Semănau cu două coifuri culcate, cum văzuse el într-o vizită la Muzeul Județean de Istorie, și aveau și ei vîrfuri ascuțite, mai închise la culoare, ca niște țepușe. El nu mișca, ținîndu-și respirația. Profesoara se aplecă și atunci coifurile se răsturnară și ele cu țepușa în jos, scoase dintr-o sacoșă costumul de plajă, reveni la verticală, își puse sutienul, adunîn-du-și cu o mînă sînii și aducîndu-i oarecum
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
cum văzuse el într-o vizită la Muzeul Județean de Istorie, și aveau și ei vîrfuri ascuțite, mai închise la culoare, ca niște țepușe. El nu mișca, ținîndu-și respirația. Profesoara se aplecă și atunci coifurile se răsturnară și ele cu țepușa în jos, scoase dintr-o sacoșă costumul de plajă, reveni la verticală, își puse sutienul, adunîn-du-și cu o mînă sînii și aducîndu-i oarecum pe aceeași direcție, în față, deoarece, goi și liberi, unul o lua ușor spre stînga, celălalt spre
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
de urși însoțit de un prinț indian. Un pădurar bătrîn, moș Calistru, îi călăuzește pînă la vizuina unui urs, căreia îi pecetluise intrarea după ce animalul intrase în hibernare. Pădurarii deschid peștera și încep a-l îmboldi pe urs cu ajutorul unor țepușe. Fiara iese din vizuină, prințul indian trage două focuri în văzduh, boierul alte două, rănindu-l doar pe urs, care se repede spre ei. Atunci moș Calistru se dezbracă de cojoc și îl azvîrle ursului. "Ursu-l prinde-n labe
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
cu un torționar care știe că victima nu mai are cum să fugă, este la cheremul său, s-a împăcat cu soarta tragică, așa că nu are de ce să grăbească evenimentele. Și îi dă târcoale, cu pași calculați, mai înfige o țepușă, din când în când, taie încă o bucată, pune foc aici, pune foc și acolo, în cea mai sensibilă zonă, depinde dacă victima este femeie sau bărbat. Când am simțit că încep să mă împleticesc, am gemut. Și m-am
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
O tijă din lemn, frumos fasonată dintr-o scândură de la pat. La mijlocul ei se lega o sforicică, care avea și un ochi, prin care să poți trece degetul. La fiecare capăt al tijei era legată, tot cu sforicică, câte o țepușe făcută tot din lemn de scândură de pat. Sforile se scoteau din saltele, care erau una mai puturoasă ca alta. Se făcea reglajul, cu grija cuvenită, ținând balanța de sforicica tijei transversale. Apoi, înfigând fiecare țepușe în câte o felie
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
cu sforicică, câte o țepușe făcută tot din lemn de scândură de pat. Sforile se scoteau din saltele, care erau una mai puturoasă ca alta. Se făcea reglajul, cu grija cuvenită, ținând balanța de sforicica tijei transversale. Apoi, înfigând fiecare țepușe în câte o felie de pâine, se stabilea ierarhia feliilor, după greutate. Fiecare avea dreptul să aleagă în ordine. Primul, al doilea, al treilea până la al patrulea, care, fiind ultimul, nu mai avea ce alege. În schimb, data viitoare, ultimul
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
diferit de ceea ce eu avusesem în minte." Cocteau își oferă, la rându-i definițiile: "Atelierul lui Brâncuși avea înfățișarea unui peisaj preistoric; trunchiuri de copaci, blocuri de piatră, un cuptor, unde pro-prie-tarul... un primitiv, frige bucăți de carne, înfipte în țepușe de fier. În fiecare colț, brontozauri și-au depus ouă, iar statui strălucitoare atrag americance ca pe ouă." Și, în sfârșit, o declarație proprie, capabilă oricând - pe deasupra - de o carieră în sens didactic și nedorit. Să o citim, însă, firesc
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
omul care introdusese complexul de inferioritate În psihanaliză tocmai era pe cale să dobândească unul, căci o fi timpul o noțiune relativă, mai ales În Purgatoriu, dar trebuie să precizăm că trecuseră vreo două minute bune de când Napoleon scruta zâmbind ușor țepușele viu colorate de pe țeasta fondatorului psihologiei individuale, când acesta se răsti la el cu o voce plângăreață: — Șefu’ te-a-ntrebat ceva, măi! Napoleon Înțelese că, făcând un psihanalist să-și iasă din pepeni, era pe cale să câștige prima luptă. Așa că-și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
miză existențială. Ajunsese acasă mult după miezul nopții. Dormi pînă tîrziu și se ridică din pat abia la amiază. Dispozitivul pe care intenționa să-l folosească era unul foarte simplu. În limbajul inițiaților se numește caltrop. E un fel de țepușă multiplă, cu patru brațe, folosită Încă din vechime pentru a opri cavalcadele cavaleriei inamice. Fiindcă, oricum ar fi fost aruncate pe cîmpul de bătălie, una din cele patru țepușe rămînea cu vîrful În sus, distrugînd carele de luptă sau Înfigîndu-se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
simplu. În limbajul inițiaților se numește caltrop. E un fel de țepușă multiplă, cu patru brațe, folosită Încă din vechime pentru a opri cavalcadele cavaleriei inamice. Fiindcă, oricum ar fi fost aruncate pe cîmpul de bătălie, una din cele patru țepușe rămînea cu vîrful În sus, distrugînd carele de luptă sau Înfigîndu-se În picioarele cailor. Nici nu era nevoie de mai mult. Atîta doar că acum nu era vorba de cai, ci de pneurile mașinii. Pregăti totul cu minuție, timp de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
tot În jurul nostru, iar noi ne afundăm Într-un mormînt sfărîmicios verde și jegos, unde În sfîrșit ne odihnim, În gardul ăsta viu de rahat și nu sîntem În stare să ne mișcăm. Gardul viu crește peste un gard cu țepușe, iar o țepușă a trecut la cîțiva centimetri de capul nostru. Nu ne putem mișca, nu sîntem În stare decît să ne gîndim la Carole și să plîngem În hohote. Plîngem de mila noastră, nu pentru ea. E important să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
iar noi ne afundăm Într-un mormînt sfărîmicios verde și jegos, unde În sfîrșit ne odihnim, În gardul ăsta viu de rahat și nu sîntem În stare să ne mișcăm. Gardul viu crește peste un gard cu țepușe, iar o țepușă a trecut la cîțiva centimetri de capul nostru. Nu ne putem mișca, nu sîntem În stare decît să ne gîndim la Carole și să plîngem În hohote. Plîngem de mila noastră, nu pentru ea. E important să ne aducem amintem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
rost a avut toată tevatura? — Pentru acoperire, Alan, pentru acoperire. Trebuie să fim atenți într-un loc cum e ăsta. Pășeau sonor împreună pe străzile umede de provincie. „Localul grecesc“ se dovedi a fi Tiresias Kebab Bar. În fereastră, o țepușă cu kofta kebab de porc făcea o piruetă onctuoasă. În fapt, restaurantul nu ieșea cu nimic în evidență. Pe tejghea erau borcane cu diferite chestii puse la murat. În spate, dominând șirul de recipiente, era amplasat un dulăpior luminat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
lângă care goliseră două sticle excelente de retsina aromat cu lămâie. Refuzaseră kebabul special al lui Tiresias, despre care li se spusese că „partea de sus e pentru bărbați, cea de jos pentru femei și totul e străpuns de o țepușă“. În tot timpul mesei, reușiră să nu atragă atenția gazdei lor cu piept generos. Tiresias le aduse ceșcuțe cu cafea grecească groasă. Krishna se lăsă pe spate, cu un oftat de mulțumire. — Păi, acum că am mâncat, cred că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
acest scaun cu țapițerie roșie, era locul unde stătea Norman, sau mai exact unde avea să stea Norman. Atunci, Încă nu-l cunoșteam - pentru mine, avea să rămînă un timp pur și simplu Proprietarul Biroului - Însă harababura de pe biroul lui, țepușa dreaptă de oțel pe care erau Înfipte pînă la vîrf un morman burtos de chitanțe, brațele strălucitoare ale scaunului și, firește, perna roșie Însăși, cu scobitura În formă de fese din mijloc, emanau o aură de seriozitate și demnitate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
vezi mortu’, până termin eu aici. Of, de-aș muri, să scap odată de blestematu’ ăsta de mucegai... În capelă sunt doar vreo cincisprezece oameni, în jurul unui sicriu de brad. Masa cu pomul mortului, cu mere și prune înfipte-n țepușe, cu struguri pe-o tabla albastră de plastic, cu prosoape flaușate, chinezești, legate la lumânări, cu sticla de vin roșu și colacii în formă de cruce. - Costache, Costache, bocește o bondoacă în doliu, văduva, bănuiesc. - Ăăăă, ăăăă... îi țin isonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
N-ar trebui să se poarte atât de prostește. Doar știe că oricât s-ar chinui, primii cinci ani o să-i scape Întotdeauna, știe că trebuie să renunțe, să lase totul În urmă. Uneori nu se stăpânește. E ca o țepușă Înfiptă În carne, care-l supără din timp În timp, dar nu se vede, ca și cum nici n-ar exista. și când Îl chinuie, trebuie să pună mâna să zgândăre, deși nu poate s o scoată. În momente de tăcere și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
care nu pridideau să-și gâtuie nevestele cu cravatele și să le predea gunoierilor. Grăbiți, aceștia ecologizau piața, mai apăreau și curierii de mărfuri și trepădușii fiscali, care încingeau ruguri din ambalaje și chitanțierele cu regim special ale Trezoreriei. Pe țepușele smulse de la îngrădirile dintre blocuri, frigeau adolescente, din care se înfruptau delicat, începând cu sânii, șoldurile și fesele. Resturile de trup împachetându-le cu grijă în folii cauciucate și puse la păstrare în lăzile frigorifice cu păsări refrigerate și casolete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în treburile pămîntenilor. În partea stîngă era o masă de bucătărie și un alt foc ce alimenta cu energie un grătar, unde sfîrîiau fel de fel de bunătăți. Prezența era constituită de trei granguri, un grăngurel și doi șoferi. Pe țepușe lungi erau înfipte alte bunătăți pe care grangurii și ceilalți le puteau frige după pofta inimii. Se trăiește bine în România, gîndesc malițios. Dar în ce țară grangurii trăiesc greu? se stropșește la mine un soi de nesimțire din animalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]