61 matches
-
misiunea să-i fac un culcuș de paie, să pun câteva pături pe jois și s-o alimentez pe noua „mămică”. Până a sosit domnul colonel Pătrașcu nu am mai făcut altceva decât să am grijă de Floricica, s-o țesăl, să-i dau apă, să-i fac unghiile, iar pe „Viforaș” care era așa de frumos și vioi, că-l mâncam din ochi, îl luam pe gennunch, îl mângâiam... iar pe costițele lui, așa de faragede, cântam la acordeon și
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
iubești scame masculine, când reciprocitatea zero, de sorginte non-angelică sfidează șnururile imaginarului mental? Mă îngrop în tomuri senzuale. Mă cațăr pe ochii nimicului din lume spre a observa cu ocheane de carton solitudinea. Petalele vocilor mefistotelice joacă poker cu bastioanele țesălate de zmei. Ce șaradă cuneiformă e viața! Umbrele sensurilor mele își pun pantofii de lac și încep să facă conexiunea între mine și Styx. Oamenii mimează încontinuu grimase ticăloase și false. Timpii morți incinerează norocul din lume. Ce șaradă larvară
UȚA , UȚA ... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1488064507.html [Corola-blog/BlogPost/340234_a_341563]
-
tot mai mult. Devenea tot mai posac și mai puțin interesat de ce se petrece în familie. Căuta tovărășia animalelor din curte. Stătea de vorbă cu ele în timp ce le dădea să mănânce ori le adăpa. Când pleca la câmp, era fericit. Țesăla cele două vaci în fiecare zi, le mângâia, le vorbea mult și se îngrijea să se întoarcă acasă cu ele sătule. Să le vadă burta umflată până peste șira spinării și ugerele pline, pietroase de greutatea laptelui din ele. Multe
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
aibă omul în timpul anului, după ce vor fi sfințite. A pus și un ban, mai mare, care după ce va fi sfințit, acel ban nu trebuie cheltuit tot anul, decât la mare necaz. Moșul se pregăti foarte de cu vreme pentru plecare, țesală iapa, puse o cergă moale pe ea, îi dădu să mânânce fân și ovăz, o adăpă cu apă curată. El însuși intră în casă să se spele cu apă rece pe mâini și pe obraji, apoi puse pe el cele
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396851947.html [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
furtună ce inundă toată zarea când se zbuciuma și tuna, Si mai verzi decât smaraldul ocrotit de mâini străbune și purtat azi de heraldul unor vremuri mai nebune, Caii mei, nu-s blânzi din fire nici eu nu mi-i țesal des, armăsari în nemurire, aprigi, dar nu în exces. Caii mei nechează lung, se cabrează, se ridică, suflul lor arde prelung și se tot amplifica. Băietanii-încremeniți sar în lături vrând nevrând, se privesc înnebuniți și rămân apoi urlând. Câinii urlă
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461257240.html [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
cu fâneață, la ogrăzi, când se desprimăvăra sau spre toamnă târziu. Pietricică cât un bob de linte, pe cât de mică pe-atât de nepotrivită luptei de dezrădăcinare, a căzut victimă nevinovată, o luam de la capăt cu controlul, greblând, pieptânând și țesălând smocuri și fire și pe măsură ce se lăsau zorii zilei, atunci m-o fi văzut și auzit șoala Maria moșmodind. Nivelare, netezime, netedă-netedă de dreaptă, întinsă ca-n palmă și fără gulgoaie, fără sfârcuri de grunj împungând aerul de deasupra, da
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
știa cum ajunsese acolo. Abandonat de stăpân, zăcea cu multiple fracturi, neputând decât să-și fâlfâie capul încoace și-ncolo, ca un clopot sinistru. Coama, falnică altădată, acum era udată de brumă și încâlcită în cornuții maidanului. Cine să-l țesăle? Trecătorii întorceau înfricoșați privirile, neputând suporta imaginea. Sau poate din milă? Oricum erau neputincioși. Cine să-l fi lovit și abandonat în maidan, printre bălăriile frânte? Calul privea buimac și încenușat ca printr-un voal de meduză. Nici nu mai
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Proza_oameni_si_cai_zapada_ucigas_cezarina_adamescu_1327914765.html [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
După ce terminau de colindat erau plătiți și lăutarii. R: Caii, cum erau înșeuați și împodobiți caii, pentru că ați mai sus că îi aveați în dotare și că făceau parte din alai? MV.: Ooo!, exclamase bătrânul: ce frumos îi împodobeam. Erau țesălați cu o zi două înainte de colind, străluceau, nu alta ... și le puneam beteală, le împleteam coamele cu șnururi colorate: roșu, verde, galben, alabastru, multe culori, pe care le făceam fiecare rost de pe la casele noastre. Noi îi împodobeam și plugul. Nimeni
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
erau mulți pomi fructiferi Acolo unde eram noi i-am smuls Împotriva dușmanilor i-am folosit” Din crengile trunchiului am ridicat stive de lemne Care s-au copt la rând fără grabă Pe atunci Herbert trăia pe insula oglinzilor Unde țesăla coamele cailor cerești Și ale tuturor mârțoagelor din vecinătate Norii sunt pietre aruncate în spațiu Cu ei poți să iei la țintă depărtarea Se spune că acolo unde au fost copaci Acum se ridică ziduri în aer Ca oameni să
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1459537087.html [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
tot mai mult. Devenea tot mai posac și mai puțin interesat de ce se petrece în familie. Căuta tovărășia animalelor din curte. Stătea de vorbă cu ele în timp ce le dădea să mănânce ori le adăpa. Când pleca la câmp, era fericit. Țesăla cele două vaci în fiecare zi, le mângâia, le vorbea mult și se îngrijea să se întoarcă acasă cu ele sătule. Să le vadă burta umflată până peste șira spinării și ugerele pline de greutatea laptelui. Multe povești spunea Gabriel
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_11_.html [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
spre uimirea domnului Ștefănescu. Despre nea Ghiță, despre neamț, despre Arapul cel rău care l-a lovit peste degete cu cheile fixe ca să le cunoască...Apoi despre armăsarii cei negri ai domnului Ionescu, pe care-i adăpa, îi hrănea, îi țesăla și îi mângâia...Că armăsarii se lăsau iubiți și pupați în bot, chiar dacă se ducea la ei cu nuiaua...Iar dacă se apropia de ei Arapu’ săreau la el, îl mușcau și azvârleau din copite...Și Arapu’ zice că i-
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1450637899.html [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
primăvara a început să-și dezvăluie culorile, mai ales verdele din frunzele trandafirilor, porumbarul de pe margi-nea drumurilor și margaretele ce ieșiseră prin curțile caselor... În ziua botezului, Ilie grăjdarul a înhămat, dis-de-dimineață, la cele trei trăsuri caii, după ce i-a țesălat și periat de când cântaseră cocoșii prima oară, dând chiar cu vacs pe copite pentru a străluci. Apoi, la ora stabilită, împreună cu Marin și Costică, au tras trăsurile în fața porților deschise, împodobite cu crengi de mălini înmuguriți. Iar țiganii cu armonici
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
ruptul capului!. Nu vreau să mă las furată de farmecele -i îndoielnice nici să-i accept hățurile. Chiar dacă-s de argint! Fără căpestre! Azi am de gând să-mi deșeuez caii. să le dau jos căpestrele, să nu-i mai țesăl! să-i las să-și aleagă pajiștea, și nici măcar să nu-i supraveghez când pasc. Doar să-i privesc și să mă-mbăt de libertatea coamelor fluturate în vânt și de ropotul copitelor înspre sălbăticie. 2 celos Mă frânge dureros
POEME de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/lucia_bibart_1422967786.html [Corola-blog/BlogPost/353717_a_355046]
-
bâlci, fie cu căruțe cu cai, fie cu care cu coviltire trase de boi, iar unii oameni, chiar pe jos. Cei opt kilometri de străbătut între Țigănești și Alexandria nu erau o piedică. Oamenii lustruiau hamurile cailor, le puneau clopoței, țesălau animalele, lustruiau coarnele boilor, curățau căruțele și carele și împodobeau animalele ca pentru o mare întrecere. Sunau zurgalăii cailor, trozneau bicele și cu voie bună luau calea spre bâlci, cu întreaga familie. La bâlci era un amestec de fel de
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
calul de șaretă cu care mergeau șefii în deplasări, dar era și cal de călărie, însă nu prea se întrecea nimeni să-l încalece fără șa. Astfel am început munca la grajdul brigăzii. Mă ocupam de Cezar zi de zi, țesălându-l și îngrijindu-l cu mare grijă fiindcă oricine venea întreba de Cezar. Dar întâmplările cu Cezar nu au întârziat să apară. Era duminică și toți caii erau în grajd fiind o zi ploioasă. În jurul orei zece apare la brigadă
ARMĂSARUL CEZAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Armasarul_cezar_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/370865_a_372194]
-
făcut Luminosule?... nici nu mai pot să-ți spun astfel... nu mai ești luminos... acum ești doar un cal obișnuit, pe care trebuie să-l iubim, dar dacă face ceva rău, trebuie să-l și pedepsim... S-a oprit din țesălat că era vizibil, orice mișcare pe spate era dureroasă din cauza bătăii primite azi... doar îl mângâia cu palma și își culca fața mâzgălită pe spatele cald al mânzului... -Tu nu mai poți fi Luminosul ! De astăzi ești doar un cal
LUMINOSUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Luminosul.html [Corola-blog/BlogPost/357048_a_358377]
-
să fie în jur de 2 cm. Existența părului din jurul orificiului preputial se impune întrucât are un rol protector. Dacă este tuns prea scurt se poate ajunge la iritarea mucoasei preputiale. 28. La intervale regulate de timp taurul va fi țesălat și periat iar dacă este necesar, operațiunea se va efectua și înaintea recoltării, insistandu-se asupra zonei abdominale. 29. În cazul murdăririi se vor spală cu atenție cu săpun sau cu detergent zona preputiala, orificiul preputial și zonele adiacente, apoi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140000_a_141329]
-
majestos au avut acestea, „umăr lângă umăr”, în evul mediu timpuriu în lumea hispanică !). Citez poemul însemnări din târgul copilăriei, o zguduitoare depoziție despre... vârstele cunoașterii, aflată pe talgerul ... poetului: Mai cântă cobzarul în târguri o dramă / Boii uitați îi țesală vântul / Mă readuce acasă dorul de mamă / Pământul se umflă, zbicește cuvân tul.// Se rostuiesc țăranii în piețele centrale / Alegere febrilă a muzicii de nuntă / Speranța târzie răsună-n pocale / Adă crâșmare vinul ce binecuvântă.// Iubito, cum de nu simți
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
peisaj” de măreție cosmică: În iarbă sunt furnici, gângănii, broaște. / Și ploaia le-a trezit și le-a stârnit. / Acum un călăreț neobosit / E soarele pe calul care paște / Stă soarele aprins în coama lui / Și razele cu milă îl țesală / Și nici un om până departe nu-i / Și-i bine-n liniștea universală. / Întregul cer e un consens ciudat / Cu cele ce abia se văd în iarbă, / Iar vânturile cosmice când bat / În mări la cal sudoarea stă să fiarbă
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
iar roata morii se mai învârtea. dar unde sunt ogarii mei frumoși? i-au împușcat mogulii într-o seară. doar doamna farmacistă, la strămoși, le prescria pilulele de ceară. bunicul îmi zâmbește sub prichici. el m-a-nvățat cum se țesală boii. îmi ridicasem casă de chirpici și mă-nchinam la scâncetele ploii. mileniul tânăr și-a lăsat mustață și barbă - mirosind a Rasputin. prin cazinouri monștrii se răsfață și-ar fi momentul să murim puțin. dar nu avem războaie mondiale
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
bărbatul ei și de aceea îi spălase rufele cu aceeași necesitate cu care curăța cotețul păsărilor și al porcului. Oare el nu știa că ea știa? "Și boul muncește, șuieră mama, și pentru asta țăranul are grijă de el, îl țesală, îi rânește grajdul de băligi de sub el și îi dă să mănînce." Băligi de sub el, îi dă să mănînce! Asta suna pentru tata murdăria de sub el, și-i dăduse să mănânce ca unei vite! Se făcu roșu de adânca jignire
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să aștepte, fără nici o mișcare, În fața unei linii de dușmani care se năpusteau spre ei. Iar acum știau că vor porni spre o nouă primejdie. Înțelegeau asta din gesturile oamenilor care Îi Îngrijeau. Primiseră multă mâncare de cu seară. Fuseseră țesălați și Înșeuați. În timpul nopții, oamenii adăugaseră șeilor teci de săbii lungi și grele, de două mâini, teci de lăncii scurte, pentru aruncat, alții pregătiseră tolbele de săgeți pentru arcuri sau arbalete sau muniții pentru archebuze. Alți cai fuseseră Înhămați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
în jurul lui părea că-i taie ori o creangă, ori tulpina de la jumătate, o dată sau de două ori părea că i-a luat vârful. Își făcea singură curaj : e ceața, doar ceața... Apoi îngrijise animalele, calul necheză ușurel când îl țesălă și întorcea capul spre ușa grajdului... Așteaptă și el pe stăpân își zise. Câinele rămăsese toată ziua la marginea stâncilor, acolo unde începea poteca spre mare... sau unde se sfârșea, pentru cei care urcau de pe mal... Urlase lung și sfâșietor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
era pe măsuța de cafea. — Stai o secundă, a zis ea, să pun florile în apă. Richard și copiii o să coboare și ei imediat... Prima dată când Jennifer a venit la mine acasă, am făcut o curățenie amănunțită; chiar am țesălat-o pe Portia, pentru numele lui Dumnezeu. Și totuși, am avut un teribil sentiment că mă expun, când a intrat. Era ca și cum nu camera mea obișnuită, ci coșul cu rufe murdare ar fi fost la vedere. Dar jena de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
cea mai de preț, femeia, era și ea pregătită cum se cuvine. Dintr-o coropișniță păroasă, murdară și cu clăbuci În colțurile buzelor, mintoșii scoteau fiice de zeițe gata mereu de Împreunare Înfocată și de zămislit urmași viguroși. Întâi le țesălau lațele, le pictau fețele, le lungeau ochii cu o dâră subțire de funingine, le potriveau pieile de mortăciuni ce le purtau drept țoale În așa fel Încât acopereau, dar, mai ales, descopereau ațâțător ceea ce trebuia să-l bage În boale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]