161 matches
-
-Locurile de unde-am plecat între toate popoarele Și-am primit nume de munți și ape, Du-mă pre mine la Mama Pâinilor și-a Colacilor de Simbrie Să mă îndrepte Nemesis, cea încinsă cu nouă brâie, Cum întind Urzitoarele și Țesătoarele lungile trâmbe Așa să mă lungească, destrâmbe Ca pânza cărărilor vieții ce omul va să le umble Nerătăcit, cu neștirbită ținere de minte A formelor sale în Metamorfosis ce-au ispășit înainte. Arată-mi câte zile fac De-Aici și
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
lemn în care sunt încastrate elemente de arhitectura deosebite vechi de cca. 150 de ani, ferestre și uși ale căror geamuri sunt pictate de pictorul iconar Raluca Jurcovan cu icoane țărănești pe sticlă. Construcția este structurată în trei ateliere: atelierul țesătoarei - Rafira Jurcovan, atelierul cojocarului - Dumitru Sofonea și atelierul pictorului iconar - Raluca Jurcovan. În ateliere veți putea admira țesături, ștergare, straie, pieptare din satul Drăguș, icoane tradiționale pe sticlă, fotografii și obiecte specifice interioarelor țărănești. Pictorul iconar Raluca Jurcovan povestește: Atunci când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
comunitate. Toate acestea fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea - țesătoare renumită în sat și Dumitru Sofonea, tatăl fiului cu același nume Dumitru Sofonea, cojocarul satului, au fost printre protagoniștii acestei cercetări ample realizate de către Dimitrie Gusti în întregul sat. În urma acestei campanii, Rafira Jurcovan și Dumitru Sofonea au fost invitați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
carnet cu scoarțe cafenii și seamănă binișor cu un plan de lecție: invocă un șir interminabil de titluri (Va fi mai bine, Trăiască Comuna!, Secerișuri sfinte, Cîntul vieții, Cîntecul luntrașului, Avangardei, Șomaj, Solar, Acesta e cîntecul pîinii amare, Cînta o țesătoare, Marșul rezistenței, Răvaș din Ucraina, Imn păcii, Ne vine dreptatea, Sub razele vremilor noi, Flăcări pe culmi, Azi țara ta e casa ta, Azi e fiertul fierului, Imn tineretului, Silvester Andrei salvează abatajul, Semnați Apelul păcii!, Marșul păcii, Prin zăbrele
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
care să invoce grația divină, versuri. Coșbuc, Goga, Alecsandri, Eminescu au fost „poeții revoluției“. Dar și timișorenii înșiși s-au încumetat să-și spună gândurile în rimă. Sunt poezii-pamflet, cum ar fi cea în care ne sunt descriși conducătorii vremii: „Țesătoarea și cizmarul,/ Au avut noroc cu carul/Ea născută la Petrești îmbrăcată-n ie/A ajuns la București doctor în chimie,/El născut la Scornicești reparând la ghete/A ajuns la București să ne dea decrete“. Dar cele mai multe sunt grave
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
și continuă o serie dedicată coordonatelor culturii populare românești: Covoare, scoarțe, peretare (1996), Ceramica populară la sfârșit de mileniu (1998), Măști populare din România (2000), Lemnul - tradiție și modernitate (2002). În expoziție sunt strânse peste 100 de ștergare preluate de la țesătoare și țesători, peste 150 la număr. Deși țesutul ștergarelor este un meșteșug în care sunt specializate femeile, există și câțiva bărbați care cunosc aceste taine. ( A. M. G.) Tranzacții Companiile spaniole Hoteles RIU, Grupo de Empresas Matutes și Caja de Ahorros
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
pagini: "...încît îmi închipui o clipă că ar trebui să țin un astfel de jurnal abstract, să notez schimbările intime ale gîndului și-ale percepțiilor generale asupra lumii, reveria lucidă a păianjenului deviind de la geometria pînzei nu din cauza alterării substanței țesătoare, ci din cauza neadecvării la spațiul din jur și a rezervelor progresive la ambient". Inadaptabilitate, inadecvare, ce înseamnă altceva decît o rezistență a eului, pasibilă de prezumție egolatră? Însă autorul nostru e departe de-a fi un grandilocvent, un fanfaron al
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
București. Vizitatorii vor putea aprecia, de exemplu, portretul celei care la 17 ani are 21 de expediții, 6 recorduri de vârstă și Seven Volcanoes cuceriți, al actriței cu cele mai multe premii UNITER, al primului medic de chirurgie plastică pentru copii, al țesătoarei maramureșene faimoasa la nivel internațional, al arhitectului român care a proiectat cea mai înaltă clădire din lume din secolul 20, al primului doctor român care a efectuat un transplant de inimă în 1964 sau al singurului cosmonaut român.
Portrete de Români Frumoși [Corola-blog/BlogPost/98400_a_99692]
-
găsească pe nimeni altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dăduse raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, Începuse cu un aer conspirativ: Știți domnule inspector, aici În comună este o țesătoare, una care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua și le vinde. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva să vă conducă la ea acasă. Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine, mă duc să văd
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine, mă duc să văd la fața locului răspunsese acesta. Secretara cu un aer de satisfacție greu de stăpânit, strigase pe femeia de serviciu, să-l conducă pe domnul inspector la acea țesătoare. O Învăț eu minte, gândise secretara, simțind gustul răzbunării, pe aceea care refuzase să-i lucreze gratis două cuverturi, alese cu vergeaua. Nu departe În apropierea bisericii din comună, se afla și gospodăria femeii pârâte, că ar lucra clandestin. Fără
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
a întregii activități a comunității. La noi în comună, la fiecare gospodărie, femeia se străduia să-i fie casa cât mai curată, cât mai împodobită cu lucruri făcute cu dibăcie și talent de mâinile ei. Evidențiem pe cele mai vestite țesătoare, croitorese, lucrătoare de plapume, de broderie și împletirea cu andrele. La Dumbrava: Mărgărinta Roibu, Victoria Curcă, Soltana Melinte, Lenuța Neamțu, Maria Amariei, Ileana Stoica. La Lespezi: plapume - Aurica Ionescu, Chirilă. La Heci: Catinca Ciolac, Ruxanda Pintilie, Adriana Spataru, Viorica Dâmbu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apropiate: Pojejena, Sichevița, Moldova Nouă.Pentru cămășile din acele vremuri se urma un proces de prelucrare specifice.Lâna era spălată mai întâi în apele Dunării, scărmănată manual, apoi urma torsul.Când firul de lână era gata, acesta era preluat de Țesătoare care Țeseau pături, postavuri pentru îmbrăcăminte(sursa:Mihai Leonte, p.128 ,din Metafore aprinse). ,, Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negre, încingându-se cu brăciri mult
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
iulie, după calendarul tradițional chinezesc, este ziua în care legendarii iubiți Niulang și Zhinü se întâlnesc în Calea Lactee, motiv pentru care această zi este dedicată îndrăgostiților. Această sărbătoare are o legendă la bază, povestea de dragoste dintre ciobanul Niulang și țesătoarea Zhinü: Niulang era un băiat sărac, dar cu suflet bun și vesel, tot ce avea pe lângă casă era un bou bătrân și un plug. Zilnic, se ducea împreună cu boul să muncească la câmp. La întoarcerea acasă, trebuia să-și facă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
referă la spectacole de mică anvergură, cu scene din viața cotidiană și o nuanță folclorică, pe când Pingci cuprinde în principal cântece și recitaluri lirice, de operă. Cele mai cunoscute titluri din repertoriul Operei Huangmei sunt: "O pereche perfectă", "Văcarul și țesătoarea", "Fântâna Salciei", "Întâlnirea de pe Podul Lanqiao", "În doi, la Sărbătoarea Lampioanelor" etc. Kunqu În procesul dezvoltării ei, opera Kunqu a mai purtat numele Kunshanqiang, Kundiao, Kunju, Nanqu, Nanyin și Yabu. Perioada 1570-1800 a fost epoca de aur pentru opera Kunqu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
bă’ ăștia, da’ mulți mai sunteți... Am învățat să număr ouăle, merele și perele dintr-un CAP din țara noastră bogată și frumoasă, cu mândre flori, știu câte coșuri sunt într-un camion și câtă pânză produc într-o zi țesătoarele dintr-o unitate fruntașă, am cărat cu brațul cartoane și borcane, am întins palma să iau cele zece până s-au umflat degetele, am așteptat pe fotoliul acela verde, îmbrăcat în vinilin, „să-ți fie rușine...”, am scris o poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
libertate și muncă. Participarea femeilor la munca industrială, la sfârșitul secolului al XIX-lea, este redusă. Dacă au acces la un tip de muncă salarizată, atunci aceasta este ca o valorificare a expertizei lor în zona domestică: sunt croitorese sau țesătoare. Totuși, cele mai multe femei muncesc doar în sfera privată. Munca lor nu este remunerată, iar ele depind de veniturile soților. Mihail Kogălniceanu argumentează că „femeia măritată este o roabă”, soția este un „bun” al soțului (față de care el trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Căloiu Oana Muzeul Național al Țăranului Român ( Potrivit unui comunicat MȚR, la târg vor veni cei mai pricepuți și faimoși meșteri din țară: olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
De vineri, 15 aprilie, până duminică, 17 aprilie, meșteri din toate zonele țării vin să sărbătorească Floriile la Muzeul Țăranului Român. Olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar și țesătoare, împletitoare, încondeietoare vor veni la Târgul de Florii de la MȚR cu: obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, ouă încondeiate, mobilier pictat, icoane. De-ale gurii puteți târgui: suc de mere, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita
Muzeul Ţăranului Român te invită la Târgul de Florii () [Corola-journal/Journalistic/70356_a_71681]
-
Simona Vasilache E demnă de poezie această femeie, mucenică a fidelității ascunse, a muncilor prefăcute și-a stricării adevărate. Iar poezia e demnă, uneori, de soarta ei, a țesătoarei en attendant. Desfăcînd cu un rînd ce scrisese cu altul. Gînduri, nu străine de-o noimă a dus-întorsului, cu sau fără cîștig, spre care mă poartă un titlu: Poezii antipoetice, de George Magheru. Volumul, cu o gravură a lui Steriadi
Pînza Penelopei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7608_a_8933]
-
intelectuali care nu mai au nimic livresc în ei. Cultura lor nu mai vine din cărți, ci din computer. Iar din categoria lor face parte Paul Doru Mugur. Absorbiți de un monitor în ale cărui taste lovesc cu îndemînarea unor țesătoare de război manual, li s-ar părea o impolitețe să le spui că „a sta cu cartea în mîini" este postura fundamentală din care se naște un act scriitoricesc. Cît despre cealalată formă esențială de educare, contactul față către față
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri și Turism, a dezvăluit de ce pierde economia românească anual contracte de export în valoare de 1 miliard de euro. Ministrul susține că multe românce consideră că este rușinos să lucreze ca țesătoare sau cusătoare, iar deficitul de personal rezultat în acest sector face ca țara noastră să piardă anual contracte de export de textile de 1 miliard de euro Din păcate, începem să pierdem cusătoarele și țesătoarele, pentru că ies la pensie și
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]
-
este rușinos să lucreze ca țesătoare sau cusătoare, iar deficitul de personal rezultat în acest sector face ca țara noastră să piardă anual contracte de export de textile de 1 miliard de euro Din păcate, începem să pierdem cusătoarele și țesătoarele, pentru că ies la pensie și altele în loc nu se mai angajează, considerând că a fi cusătoare este ceva rușinos. Se pierd contracte foarte multe, avem solicitări de contracte de confecții - de la confecții de copii până la confecții de textile de casă
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]
-
companii ale mele care au respins foarte multe contracte din lipsă de oameni", a declarat Maria Grapini, care are experiență în domeniul textil, după ce a înființat și condus mai multe afaceri în domeniu, scrie Mediafax. "Amândouă meseriile - de cusătoare sau țesătoare - sunt pe cale de dispariție. Nu se mai angajează, nu se mai duc la școală, ca să fie țesătoare", a mai spus ea. Numărul angajaților, în cădere liberă Dacă în anul 1990 lucrau în industria textilă aproape un milion de oameni, acum
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]
-
care are experiență în domeniul textil, după ce a înființat și condus mai multe afaceri în domeniu, scrie Mediafax. "Amândouă meseriile - de cusătoare sau țesătoare - sunt pe cale de dispariție. Nu se mai angajează, nu se mai duc la școală, ca să fie țesătoare", a mai spus ea. Numărul angajaților, în cădere liberă Dacă în anul 1990 lucrau în industria textilă aproape un milion de oameni, acum mai sunt circa 200.000 de angajați. "Industria exportă în jur de 5 miliarde de euro pe
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]
-
export, România cu siguranță ar mai putea adăuga încă 1 miliard de euro dacă ar avea oameni", estimează Maria Grapini. Ministrul crede că este nevoie în piață de cel puțin 100.000 de oameni pregătiți pe toate nivelurile, de la cusătoare, țesătoare, vopsitori, lăcătuș care întreține mașina, până la tehnician și inginer textilist.
Grapini dezvăluie de ce pierde România 1 mld de euro anual by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50424_a_51749]