168 matches
-
Rătești. În paralel a fost numit director și profesor la școlile monahale ce funcționau la cele trei mănăstiri. După ce au învățat rânduiala monahală, tipicul slujbelor și muzica psaltică, după ce au absolvit școala monahală și s-au calificat în meseria de țesătoare, au fost închinoviate la Mănăstirea Râmeț, din județul Alba, care tocmai a fost transformată în mănăstire de maici, deoarece forurile superioare bisericești și de stat nu au permis înființarea proiectatei mănăstiri pe Valea Sebeșului. Părintele Dometie Manolache a întâmpinat multe
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434615748.html [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
la școală pentru bursă, cămin și cantină, susținându-mă singură la studii. Când Liceul s-a reprofilat, în 1977-1978, devenind liceu cu profil mecanic, am plecat la Buzău la o școală profesională (Grupul Școlar M.I.U. ) cu gândul să devin țesătoare și prin contract cu Fabrica ,,Textila Buzău’’să mă pot susține în continuare, singură, la studii și bineînțeles ca să fiu mai aproape de redacția ziarului ,,Viața Buzăului’’, de cenaclul care funcționa acolo, de mulți membri ai ,,Prieteniei’’care studiau în oraș
CARTEA CU PRIETENI- INTERVIU REALIZAT DE MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396454248.html [Corola-blog/BlogPost/341864_a_343193]
-
am plecat la drum atunci au continuat să scrie, iar cei care au mers mai departe au confirmat. Te rog să completezi acest tablou literar atât de nostalgic... - Am plecat din Buzău în martie 1980 și m-am angajat ca țesătoare la București, la Întreprinderea Aurora. Mi-am continuat studiile liceale la seral dar la profil textil în treapta a doua fiindcă așa era regula, te perfecționai în domeniul în care lucrai și deveneai muncitor cu înaltă calificare la bacalaureat. Am
CARTEA CU PRIETENI- INTERVIU REALIZAT DE MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396454248.html [Corola-blog/BlogPost/341864_a_343193]
-
zi va cădea frânt, Neînfrânt! Cel Ce nu cade, Nu se înalță Niciodată... Nicolae NICOARĂ-HORIA Arad Născut la 22. XI. 1951, în localitatea Sohodol, sătul Nicorești, județul Albă, poet. Tata- Nicoară Alexandru, muncitor forestier. Mama- Nicoară Maria-Elena, născută Goia, casnica, țesătoare. Școala primară în localitatea Sohodol, ( 1958-1966); Școala profesională, Barza-Brad, jud. Hunedoara, (1967-1970); Liceul real, seral, Baia de Arieș, jud. Albă, (1970-1974). Activitatea profesională: - electrician la Întreprinderea Minieră Baia de Arieș, jud. Albă, (1970-1982). Aici pun bazele înființării, pentru prima oara
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_poetului_nicoale_nicoara_ho_mihai_marin_1353582044.html [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
ițe, dar prin sistemul de năvădire se obținea un țesut prin treizeci și două, șaizeci și patru de ițe, respectiv multiple combinații de patru. Mi-aduc aminte cu emoție de biata maică-mea...Era considerată una dintre cele mai bune țesătoare de macate din satul nostru, creatoare de modele și iscusită la năvăditul lor. Veneau la ea fete de măritat cu suluri de urzeală și ițele de la război. Se rugau de mama: -Năvădește-mi, ghea, țățico, un model frumos de macat, ca
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
inventarului jurnal. Liceul de fete "Victoria", din str. Logofătul Udriște Nr. 14, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul de fete Nr. 6, "Lumină, din str. Mihăileanu Nr. 34, al Comunității Evreești, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală industrială "Țesătoarea", str. Popa Lazăr Nr. 34, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul de băieți "Prof. Asociați" din str. Mircea Vodă Nr. 3, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul teoretic și comercial Nr. 1 de băieți "Max Asiel", din str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Moldoviței, județul Suceava; - Dan Gherasimescu, sculptor popular în lemn, comuna Valea Danului, județul Argeș; - Gavrilă I. Hotico, restaurator de monumente din lemn, comuna Ieud, județul Maramureș; - Gheorghe Gh. Iorga, olar, orașul Horezu, județul Vâlcea; - Rodica Maria V. Ispas, meșter popular, țesătoare, orașul Avrig, județul Sibiu; - Elenă I. Merisorean, solist vocal muzică populară, București; - Constantin I. Nițu, meșter popular, țesător, comuna Poboru, județul Olt; - Ana V. Pacatius, artist vocal muzică populară, Timișoara; - Augustin L. Pall, olar, comuna Corund, județul Harghita; - Adela Gh.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
Sibiu; - Elenă I. Merisorean, solist vocal muzică populară, București; - Constantin I. Nițu, meșter popular, țesător, comuna Poboru, județul Olt; - Ana V. Pacatius, artist vocal muzică populară, Timișoara; - Augustin L. Pall, olar, comuna Corund, județul Harghita; - Adela Gh. Petre, meșter popular, țesătoare, Buzău; - Ștefania H. Rareș, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Sofonea, meșter popular, cojocar, comuna Vistea, județul Brașov; - Ștefania Gh. Stere, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Schiopu, olar, comuna Vlădești, județul Vâlcea; - Rina C. Tache-Ioan, solist vocal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
populară, București; - Dumitru D. Sofonea, meșter popular, cojocar, comuna Vistea, județul Brașov; - Ștefania Gh. Stere, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Schiopu, olar, comuna Vlădești, județul Vâlcea; - Rina C. Tache-Ioan, solist vocal muzică populară, București; - Silvia Tecoanta, meșter popular, țesătoare, comuna Altina, județul Sibiu; - Elenă A. Roizen, solist vocal muzică populară, Constantă. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 29 noiembrie 2002. Nr. 977. --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
Str. Tărcăuș Str. Teiul Doamnei - nr. 9 - 83 Str. Teiul Doamnei - nr. 4 - 104 Str. Teiul Doamnei - nr. 3 - 7 Prl. Teslei Str. Teslei Ale. Tibiscum Str. Toporului Str. Tudor Mihai Str. Tulpinei Str. Turiștilor Int. Turnului Str. Tușnad Str. Țesătoarelor Ale. Ulmetum Str. Valea Jiului Str. Valea Măgurei Int. Varna Str. Vașcău Str. Velinței Str. Vistiernicul Trufanda*(D) Int. Volburei Str. Zalău Str. Zalelor Int. Ziduri Între Vii Str. Ziduri Între Vii Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 7 Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cămașă brodată cu motive populare, brâu, poale, pănzături, pieptar și opinci din piele de bou sau porc tăbăcită. Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă lungă, pantaloni lungi strâmți și sunt confecționați din material țesut în casă pe țesătoare. Peste cămașă bărbații îsi pun un brâu țesut manual sau un chimir de piele. Confecționarea unui astfel de costum presupune o muncă de câteva luni de zile, de la țesutul pânzăturilor , brâurilor, cioarecilor până la brodatul cămășii. Țesutul este o îndeletnicire ce
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
actuala stare de fapt astfel vechea teorie cuantică a fost înlocuită și a luat naștere perioada mecanicii cuantice organizarea socială se baza pe reciprocitate și redistribuire neexistând dovezi despre existența pieței sau a banilor noni este deosebit de atractiv pentru furnicile țesătoare care fac cuiburi din frunze de copac atunci steaua fiind foarte fierbinte maximul de energie radiată se găsea în domeniul ultraviolet invizibil pentru epoca respectivă despoții făceau tot ce le plăcea atîta timp cît plăteau tributul regulat și furnizau contingente
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
din Pacific, chiar că și un aliment de bază, fie crude sau fierte. În sud-est asiatici și aborigenii australieni consumau fructe crude, cu sare sau gâtițe cu curry. Semințele sunt comestibile atunci când sunt prăjite. Noni este deosebit de atractiv pentru furnicile țesătoare, care fac cuiburi din frunze de copac. Aceste furnici protejează plantă de unele insecte și plante parazite. Mirosul de fructe atrage, de asemenea, lilieci care ajută în dispersarea semințelor. Arborele crește doar în sălbăticie, în păduri extinse, și fructele trebuie
Morinda citrifolia () [Corola-website/Science/313773_a_315102]
-
Amaterasu, l-a înfuriat pe Susanoo, care a devenit dintr-odată violent și a început să distrugă totul în jurul lui. El chiar a azvârlit un ponei sacru al zeiței în camera cu războaie de țesut omorând-o pe una din țesătoare. Speriată, Amaterasu a fugit din rai și s-a refugiat în peștera numită "Iwayado". Odată cu ea a dispărut și soarele și lumea s-a învăluit în întuneric (adica in noapte). Exilat din Rai, Susanoo vine în provincia Izumo (acum parte
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
să-i dea un ultim mesaj surorii lui. El a luat unul din caii zeiței (animale sacre pentru ea), l-a jupuit și l-a ucis, apoi a făcut o gaură în acoperiș și a aruncat în cercul de femei țesătoare. Pe șaua calului a scris " Lucrurile nu sunt întotdeauna atât de negre și albe precum par". Această întâmplare înfricoșătoare a făcut-o pe una din cele mai vechi prietene ale lui Amaterasu să moară la picioarele zeiței. Amaterasu a fost
Amaterasu () [Corola-website/Science/303922_a_305251]
-
d. 7 mai 1937, Iași) a fost un poet, prozator, memorialist și publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936. s-a născut in București la data de 20 martie 1886, ca fiu al cojocarului Gheorghe Topîrceanu și al Paraschivei, țesătoare de covoare la azilul „Doamna Elena ", amândoi originari din părțile Sibiului. Începe școala primară la București intre anii 1893 - 1895 și o continuă pe valea Topologului, la Suici, județul Argeș, unde părinții se stabilesc o vreme. Revine la București și
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
pe 7 iulie, sau pe 7 august în unele zone ale Japoniei, Festivalul Tanabata își are originile într-o legendă populară chineză care povestea despre întâlnirea romantică, o dată pe an, a două stele din Calea Lactee: Steaua Văcarului (Altair) și Steaua Țesătoarei (Vega). În ziua festivalului oamenii își scriu dorințele pe fâșii de hârtie colorată, pe care mai apoi le prind de ramurile arborilor de bambus. Sărbătoarea este asociată cu ziua îndrăgostiților. Japonia este țara care își sărbătorește cu regularitate și mult
Festivaluri japoneze () [Corola-website/Science/308201_a_309530]
-
sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
vadă și să deseneze în perspectivă. Între 1957-58 ia lecții de la pictorul Knud Nielsen, de la care va învăța metoda., după care va pleca la Amsterdam, unde face cunoștință cu arta țesutului de goblene. Reîntors la Copenhaga plănuiește să deschide împreună cu țesătoarea artistică Benedikte Herlufsdatter, pe care o cunoscuse la Amsterdam, un atelier de goblenuri, dar mai întâi se duce din nou la Amsterdam la "Weverij d'Uil" să studieze el însuși goblenul. Își termină "lucrarea de diplomă" în timp record de
Jan Groth () [Corola-website/Science/315233_a_316562]
-
le (lat. Arachnida) sunt artropode chelicerate. Denumirea clasei provine de la cuvântul grecesc αράχνη (arachne) - păianjen, există o legendă despre Arachne, o țesătoare care a fost preschimbată în păianjen de către Atena. Se cunosc în jur de 100 000 specii de arahnide care trăiesc pe uscat, în sol, în apă, parazitează plante, animale și oameni . Cei mai cunoscuți reprezentanți ai clasei sunt: păianjenii, scorpionii
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
limbaj comun, pe care să-l stăpânească nu numai artistul ce și privitorii. Din păcate, limbajul s-a pierdut între generațiile ce ne despart de cei care au participat la înălțarea acestei biserici. Câteva frânturi se mai păstrează în arta țesătoarelor și în ce ne-au lăsat în scris culegătorii de folclor, restul pare șters din memoria culturii noastre tradiționale. Meșterul de biserici a fost prevăzător și ne-a lăsat cateva chei de descifrare salvatoare. Ceea ce atrage atenția, de la prima vedere
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
au primit succesiv funcții diferite în sugerarea luptei, muncii, progresului, unității muncitorești în acțiune etc.” Așa-numitele dansuri ale muncii au devenit foarte des folosite la începutul anilor 1980. În această perioadă, pionierele din Buzău au realizat un dans al țesătoarelor care „a căpătat amplitudine prin apariția unui număr sporit de copii dansatori; împreună cu cei din scenă, aceștia au format, tot prin mișcare coregrafică, un uriaș covor, „citit” de către spectatori în momentul când, cei peste 200 de copii, așezați pe podea
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
Era fiica lui Gheorghe Năstase și a Mariei (născută Gheorghe), membri colectiviști din 1951, la GAC "Steaua Roșie" din comuna natală. avea patru frați și surori: Alexandru Gheorghe (sudor, angajat la ICIL București, membru de partid din 1958), Stanca Roler (țesătoare, membră de partid), Ioana Popa (țărancă), Teodora Dîrvăreanu (utemistă, încadrată în Miliție, la Serviciul evidența populației). Până la 17 ani a locuit și muncit la câmp, cot la cot cu părinții. Din 1946, s-a mutat în București, unde s-a
Lina Ciobanu () [Corola-website/Science/308340_a_309669]
-
cot cu părinții. Din 1946, s-a mutat în București, unde s-a angajat muncitoare necalificată la Imprimeria Chimicală Pertex. După doi ani a rămas fără lucru. S-a reangajat în 1949 la fabrica de textile "Partizana", calificându-se ca țesătoare. Studii - A urmat șapte clase elementare (1935-1942). Mai târziu, timp de trei ani (1957-1960) a urmat cursul de perfecționare și Școala Superioară de partid "Ștefan Gheorghiu". În 1965 a absolvit Facultatea de Economie Generală, Institutul de Studii Economice București. S-
Lina Ciobanu () [Corola-website/Science/308340_a_309669]
-
asistentă timp de doi ani. Noi și noi cursuri i-au "îmbunătățit" pregătirea politică. A urmat cursul de perfecționare de pe lângă școala "Ștefan Gheorghiu", absolvit cu calificativul "foarte bine". A fost repartizată asistentă la catedra de geografie a școlii, dar fosta țesătoare a clacat după patru luni. În iunie 1954 a devenit instructor al Comitetului Orășenesc București al PMR. Din nou promovată în 1956, ca șef al "sectorului muncii de partid în rândul femeilor". S-a întors la "Ștefan Gheorghiu" și a
Lina Ciobanu () [Corola-website/Science/308340_a_309669]