168 matches
-
de 7.500 lei în timp ce salariul mediu era 3.820 lei/ lună, iar un arhitect angajat al Ministerului Artelor și Culturii avea un salariu de 5.605 lei, un brutar cu 5 copii cîștiga 2.700 lei/ lună, iar o țesătoare cu trei copii primea 3.500 lei lunar. Munca într-un stat al muncitorilor și țăranilor era, după cum se vede, cu adevărat răsplătită. Pe lîngă aceste superconsistente salarii, în acei ani de accentuate lipsuri materiale aveau asigurate numeroase gratuități și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
că nu primim bani pentru zilele În care nu lucrăm“, spuseseră ele. Ce Întrebare ciudată, nu-i așa? Polițiștii aprobară. La etajul doi era mult mai multă gălăgie, iar femeile de aici erau tinere, unele chiar fete, pentru că ele erau țesătoarele și trebuiau să aibă energie ca să poată manevra războaiele de țesut. Țesătoarele povestiră că negresa fusese impresionată de măiestria lor, mai mult decât alți turiști, care considerau că trupurile lor erau simple prelungiri ale mașinilor. Polițiștii o urmăreau pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Ce Întrebare ciudată, nu-i așa? Polițiștii aprobară. La etajul doi era mult mai multă gălăgie, iar femeile de aici erau tinere, unele chiar fete, pentru că ele erau țesătoarele și trebuiau să aibă energie ca să poată manevra războaiele de țesut. Țesătoarele povestiră că negresa fusese impresionată de măiestria lor, mai mult decât alți turiști, care considerau că trupurile lor erau simple prelungiri ale mașinilor. Polițiștii o urmăreau pe o tânără mișcându-și picioarele cu agilitate când pe pedalele interioare, când pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mâinile ei lucrau În alt ritm, trăgând de o sfoară exact cât trebuia de tare ca să facă suveica de lemn să zboare de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. Era nevoie de o concentrare și coordonare extraordinare, spuse bătrâna țesătoare, și, după cum știe toată lumea, nici un bărbat nu poate sta cu privirea concentrată atâta timp. Era o muncă minuțioasă pentru femei care au capacitatea de a gândi separat mișcările picioarelor de ale mâinilor, de a rămâne concentrate la aceleași mișcări, fir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și a aceluiași acoperiș Înalt, doar ploaia răpăind din când În când asemenea degetelor unui zeu care bate darabana pe acoperiș, o mică și bine-venită schimbare. I-am văzut pe turiști tot timpul până au plecat, declară poliției una dintre țesătoare. Dar au dispărut dintr-odată, iar În urma lor nu a rămas decât mirosul lor puternic. I-au furat Nații, asta cred eu. Iată ce s-a Întâmplat de fapt. La nouă și jumătate dimineața, prietenii mei terminaseră de vizitat țesătoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
specialiști s-ar putea transfera dacă ei ar trece brusc de la Zermatt la Mont Blanc, de la Boeing 747 la DC3 și de la genunchi la mâini. Fiecare aplicare concretă a unei anumite competențe va necesita adaptări specifice la condițiile locale. O țesătoare lucrează diferit cu fiecare lot de fire. Un olar lucrează altfel cu fiecare stoc de lut. Experiența Îndelungată pe care o au cu materialele face ca adaptarea să fie aproape automată. Specificitatea cunoașterii merge chiar mai departe, deoarece fiecare război
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița Gheorghe și Bița Dumitru * pictură Vătăjita Maria * țesătoare Irofte Maria, Boca Maria și Hriscu Olga IMAGINI DIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI STEJĂRELUL IMAGINI DIN COMUNA SCOBINTI
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu, precum și cojocarul Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri populari, s-a făcut o împărțire pe localități. în satul Laza s-au impus atenției generale Gheorghe Elisabeta, Gheorghe Viorica, Pintilie Viorica, Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune țesătoare și cos prosoape, fețe de masă etc. Asavei Carmen, Costandache Maria practică, în plus, croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în lemn. între fierari sunt semnalați Butnaru Ionel și Gache Mihai. La Râșnița sunt bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în lemn, pe tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin, pe țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion; împletitoare din lână - Radu R. Ana, Radu Gh. Lucreția; sculptor în lemn, Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Neștian Gelu, Bostan Gelu, Stoica Vasile sunt fierari forjori, iar Mândru Constantin și Dimir Ștefan sunt cojocari. Țesăturile și cusăturile sunt cel mai bine realizate de Lumina Tinca, Nica Maria, Duniș Maria, Neștian Maria, Bulgaru Ecaterina, Bojian Lina. Dintre numeroasele țesătoare din Vulturești amintim pe Jugănaru Aurica, Munteanu Elena, Munteanu Lucica, Munteanu Maria, Gavril Rodica, Ursu Aglaia, Ursu Maria, Apostu Vergina, Grigoriu Maria, Florea Elena, Cojocaru Elena, Pulpan Elena etc. Prelucrarea lemnului se face de către Pintilie Vasile, Condrea Gavril, Brâncă Gheorghe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cele din mătase (borangic) și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Iulia, 2004, pag. 21; Paul Teodorescu - Album de familie, Ed. Europolis, Constanța, 2008, pag. 131. Grad Vasile 1933 Sculptor Născut la 17 septembrie 1933 în localitatea Vișeu, județul Maramureș. Studii: Școala Populară de Arte, Satu Mare. Vasile Grad Rotarul Vasile Grad - Țesătoare Basorelief lemn Basorelief lemn Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Grigorescu Ion Gheorghe 1904 1984 Pictor Născut în localitatea Glâmbocel, comuna Bogați, jud. Argeș. Studii: Medic stomatolog Debut artistic - 1965 Bibliografie și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; El nu putea să se îndrepte către modelele picturii „de muzeu”, ale cărei secrete n-avea cum să le cunoască, prin urmare compune în registre și ilustrează din memorie orice, întocmai ca țesătoarele de scoarță. Procesul nu este însă deliberat, s-ar ghici un astfel de demers din acordurile cromatice, acum necăutate, sau din rigorile grafiei. Stilul său s-a dovedit susceptibil de progres chiar și la o vârstă înaintată, dovadă excelenta pânză
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pune problema, la acest nivel, de valoare socială sau originalitate. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinele creatoare ce se vor manifesta ulterior. * Creativitatea productivă se referă la făurirea de obiecte, specifică muncilor obișnuite. Un olar sau o țesătoare de covoare produc obiecte a căror formă se realizează conform unei tradiții, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este specifică tehnicianului, care produce lucruri, dar nu originale. * Creativitatea inventivă este accesibilă unei minorități foarte importante. E vorba de inventatori
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
elementul cel mai subtil. Evocă invizibilitatea legăturii ce îl unește pe om de Dumnezeu. Nașterea, cu imaginea cordonului ombilical, și moartea, cu firul ce leagă corpul de suflet, au loc prin ruperea acestora. Faptul în cauză este ilustrat în reprezentarea țesătoarelor celeste, Moirele grecești și Parcele romane, care torc, deapănă și în cele din urmă taie firul vieții. Fusul este, ca atare, simbolul timpului care se scurge inexorabil, al mișcării perpetue, al ciclului neîntrerupt al nașterii și al morții. Firul este
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
citarea comentată prin glosa ironică și / sau ficțională și citarea complinită (M. Angenot). Iată una din mostrele incriminatorii, pensate de Arghezi din discursul iorghist: "... ei [chinezii, n.n., M.S.] s-au lăcătuit ca un învățat în cămăruța lui, ori ca o țesătoare în odăița ei, ca să lucreze"287. Prin sublinierea grafică a cuvântului "lăcătuit", Arghezi își manifestă, economisind prețiosul material lingvistic, dezacordul față de o alegere lexicală neinspirată, licențioasă a adversarului. Glosa specifică discursului polemic arghezian, prin simularea perfidă a admirației atașată enunțului
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de la buget acordate ca ajutoare mamelor cu mulți copii. Câte mame cu mulți copii beneficiază anual de aceste ajutoare? Variantele de răspuns sunt: A. 555.000 mame, B. 666.000 mame, C. 777.000 mame". Câștigătoarele concursului au fost o țesătoare (premiul I), o cooperatoare (premiul II), o elevă de liceu (premiul III). În loc de concluzii În primii ani de după 1989 măsurile de liberalizare a avorturilor au avut un efect general, rapid și brutal (figura 4). Imediat însă se ajunge la o
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nu este vorba nici de confirmarea pretenției raționaliste că legile ar fi evidente prin sine, dar nici despre susținerea faptului că o cunoaștere a legilor naturale ar fi accesibilă în mod egal tuturor. Legile sunt destul de clare pentru ca zilierii și țesătoarele să se poată supune, o dată ce au fost instruiți. Însă ei nu vor fi capabili să înțeleagă de unii singuri de ce legile îi obligă și se vor supune lui Dumnezeu supunându-se altor oameni"104. Analizând dreptul, Immanuel Kant face o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]