10,571 matches
-
și au optat pentru un personaj episodic din opera lui. Aceasta era tema anchetei. Daniel Kehlmann alege o figură periferică din Iosif și frații săi, ciclu pe care îl încheiase scriitorul în preajma întrevederii cu A.K. Ce semnificație are în țesătura narativă batrânul Mont-Kaw, un administrator la curtea lui Potiphar? întreabă comentatorul. Fiindcă suferă de insomnie, bătrânul îl imploră pe Iosif să-l ajute să adoarmă. Tânărul pripășit la curte și-a făurit o reputație de vraci, se servește de hipnoză
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
degrabă, un contemplativ și un elegiac mai prețios. Tautofonia, acel perpetuum mobile sonor cînd aerul dintre cuvinte devine el însuși sunet, este un trop pasiv.) De unde, însă, inegalabila vervă asociativă, exhibiționismul lexical, jongleria lingvistică cu care explorează posibilitățile lirice ale țesăturii de cuvinte ce acoperă lumea? (Splendidă această metaforă: ,Arache - oribilul păianjen - e cea sub semnul căreia stăm noi, urzindu-și, ea, din propria-i substanță, jur împrejuru-i, pînze febrile și alegere; șalul radial al - ei - ca o greșeală".) Găsesc mult
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
Spesivțeva, trimite imediat cu gândul la montarea mult mai complexă și mai convingătoare a actului doi din Giselle realizată de Matz Ek. Dar, chiar și în aceste condiții, se putea vedea calitatea remarcabilă a trupei de balet, cât și a țesăturii unora dintre momentele coregrafice, de care însă nu te puteai bucura deplin decât extrăgându-le din context, efort pe care nu a mai fost nevoie să îl facem la Moličre și al său Don Juan. La acest din urmă spectacol
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
dar nici proastă, și nici mediocră. Autorul, Edgar Reichmann, e un emigrant brașovean de origine evreiască, stabilit în Franța. Întâlnire la Kronstadt e o autobigrafie cuprinzând prima copilărie, anii celui de-al doilea război mondial și tinerețea autorului cu toată țesătura de întâmplări dintr-o istorie precipitată. Personal, această carte mi-a plăcut, mi-a fost agreabilă așa cum pot fi agreabile unele cărți nu neapărat fundamentale, canonice etc., care, nu rareori, devin ilizibile azi. Edgar Reichmann e autorul unei proze ce
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
care privește circulația motivului de la clasele de jos către cele de sus, formele artistice capătă o strălucire greu de imaginat. Indiferent din ce spațiu provine un obiect anume, fie el din Banat, din Transilvania, din Moldova sau din Muntenia, rafinamentul țesăturilor, în mod particular al celor de borangic, și exuberanța motivelor decorative, cu cîmpuri grele de fir metalic auriu sau argintiu, trimit deopotrivă la o austeritate geometrică, remanența cine știe cărei determinări a orizontului agrarian, și la opulența senzuală și rece a unor
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
cea mai frumoasă dintre serile noastre; (...) pe care apoi am purtat-o/ cu frenezie pe trupu'mi uscat de hagiu,/ pînă ce-a fost absorbita prin pori și s'a asimilat/ în toate celulele trupului meu,/ și în schelet,/ iar țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut. De ce încerci să negi,/ de ce pretinzi că nu știi ce flanela..." Poemul are această aparentă narativa înșelătoare, iar motivul e atît de camuflat, de personalizat, încît cu greu mai poate fi excavat din textul
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
forma" substanțializată, adică permeabilă la datele psihice. Dacă pe de o parte poetul își găsește compensația în fervoarea estetizării, pe de altă parte aceasta din urmă e pusă în chestiune de postura meditativă, chestionată, măcar în subsidiar, de conștiința critică. Țesătura estetă nu se asumă integral, cochetînd cu existențialul, păstrînd un prag zero, declarativ, sub chipul unui inventar, de baudelariană inspirație, al elementelor vieții perdante: "Tusea, pojarul, febra, coșmarul/ cu un om negru care îmi leagă picioarele,/ doctorul cu o seringă
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
defini alte dimensiuni. Fără stridențe festivisto-bombastice. Creatorii-nucleu ai Teatrului Act învîrtesc cu har, vocație și inspirațiune ocheanul minunat al artei spectacolului. Privind în interiorul lui, vedem chipul acestei structuri atipice, compus și recompus în zeci de imagini colorate și vii, ca țesătura hainei lor de artiști.
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
de mitocani și recuperată, tîrîș, de slujbașul indisciplinat, de traficanții de droguri ce schimbă saluturi în argou cu polițiștii... Un oraș atît de aglomerat și, totuși, atît de părăsit. Deși legată la ochi de amintiri, am reușit să văd, prin țesătura lor, urîtul prezentului într-o superbă ramă a trecutului. Cu asta să plec eu? Și dreptul la imagini m-a trădat? Păcătoasă și nevrednică mai sînt! Lacrimile îmi țîșnesc. De frică, de ciudă. Se unesc cu șuvoaiele de afară. Mai
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
o doamnă cu bucle mici și arămii, care avea un aparat cu motoraș, pe a cărui gură rotundă întindea ciorapul. Apoi apuca cu o croșetă de argint ochiul scăpat și parcurgea cu ea drumul firului dus, refăcînd în cîteva secunde țesătura mătăsoasă. Pe strada Lungă mergeam uneori la o sifonerie. Duceam acolo, la umplut, sifoane grele, de sticlă albăstruie. Era coadă și, în așteptare, ochii mei se lipeau de mecanismul în care era prinsă gura sifonului. Nu mă plictiseam niciodată să
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
chiar emoționantă. Îi mai rămâne să-și perfecționeze dicțiunea, alterată de un ușor accent. Suzuki a fost Claudia Codreanu, cunoscută publicului mai ales ca interpretă de lied, căreia frecventarea asiduă a repertoriului de concert îi conferă rafinament; și chiar dacă aici țesătura mi s-a părut puțin prea joasă pentru vocea ei, a suplinit prin muzicalitate și talent actoricesc, într-un rol care obligă să fie permanent un reflex al tuturor nuanțelor și trăirilor eroinei. Tenorul Massimiliano Drapello, oaspete des întâlnit pe
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
foraminiferele se folosesc de calcar"... Umwelt, lume specifică decupată în masa realității potrivit naturii organismului... Un metazoar - față de un protozoar - nu e atât ansamblul țesuturilor și celulelor sale, cât nivelul general al eforturilor proprii de a impune o unitate individuală țesăturilor și celulelor componente... Ca aparat sensorial, sistemul nervos introduce în organism perturbări, iar conștiința este ansamblul eforturilor compensatoare ale organismului îndreptate împotriva altor perturbări de tot felul... Ansamblul..., în sensul obișnuit al cuvântului, este sensibilitatea primară a parietalei ascendente. La
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
totul marcat de simbolicele idealuri Libertatea națională și Unitatea națională. Cronologia este exactă, cum se desfășoară pe un pământ brutal discriminat de o istorie potrivnică, prin însăși așezarea sa geografică. Tragicul cărții stă în chiar succesiunea evenimentelor, iar evenimentele sunt țesătură potrivită din comportamentul protagoniștilor. Istoria lui Mihai-Vodă Viteazul; în viziunea lui Nicolae Bălcescu, are merite literare. Este o întrețesere de notații scurte. Aglomerări de imagini, ieșite din urziri și comploturi, din jaf, pustiire, răzbunare, trufie, iscusință, trădare, superstiții, semne, prevestiri
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
sau simbol care se cere interpretat. Sau visul poate fi reflex al mitului și preia simboluri arhaice (centrul, drumul, cartea, grădina, insula etc.). Delimitarea între aceste concepte rămîne însă vagă, impresia fiind că subiectul acestui capitol se dizolvă într-o țesătură de noțiuni doar din anumite perspective conexe. Visul "fără program" poate fi imagine a vieții înseși, în ceea ce are ea mai nestatornic, mai înșelător, și poate duce la imagini mixte, reale și onirice, în reprezentări absurde (perspectiva mecanismelor cvasi-onirice pe
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
bazează dl. Năstase când, zi după zi, trimite câte o ghiulea spre Cotroceni? Ce ași are în mânecă încât să nu se teamă să-i cânte lui Iliescu prohodul, deși acesta pare mai vioi ca oricând? S-ar putea ca țesătura cadristică a premierului să înceapă să dea roade. E posibil să fi obținut, în sfârșit, garanții din partea sprijinitorilor președintelui. Mă refer la lideri ai partidului, dar și la capi ai serviciilor secrete și armatei - domenii controlate de către Iliescu cu indiscutabilă
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
Mircea Mihăieș Privită de aproape, societatea românească te uluiește prin incoerență și inconsecvență. Dar numai de aproape. Cum te îndepărtezi de fojgăiala cotidiană, cum te ridici puțin deasupra țesăturii de mârșăvii, mârlănii și aberații peste care dai la tot pasul, imaginea prinde contur precis. Aproape ca în faimoasa nuvelă a lui Henry James, desenul din covor spune cu totul altceva decât păreai tu să înțelegi. Acolo unde nu descifrezi
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
în ea? Că atîta timp cît mă interesează lumea și cărțile e O.K. și dacă, spre binele meu, am renunțat la tutun, carne, dulciuri și o grămadă de alte bunătăți, nu pot în ruptul capului să mă desprind din țesătura complicată a cotidianului, cu toate grozăviile, contrarietățile și picanteriile lui. Ceilalți pacienți, majoritatea în stadii avansate ale bolii, dar cu o imensă dorință și speranță de vindecare, se supuneau fără abatere prescripțiilor din Eden: aveau de dat o luptă personală
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
l-a absorbit definitiv și i-a transformat singurătatea într-un imens exercițiu de vitalitate. Cerurile au dispărut subit în spatele unei flore debordante, pămîntul a ieșit și el din orizontul privirii, iar în locul lor s-au instalat meandrele vegetației și țesătura inextricabilă a coroanelor de copaci și a frunzelor învolburate. Deposedată de inițiala ei tihnă contemplativă, privirea însăși a devenit un instrument activ al adorației. Exploziile de culoare și revărsările de forme, sufocînd în densitatea lor materială cîte un ochi de
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
rând ca descătușare emotivă, exercițiu de vigoare al unei vocații dominate de mirajul sonurilor: "Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai// Fără opreliști inimă-mi dădeai/ putere să privesc albastrul cum e.// - Ulisse în fotoliul meu de pai -/ prin țesături de valuri și de spume./ Călătorii, vecinătăți de lume/ cu-amiezile mângâietoare, rai.// Dar nu mai știu din care vină-anume/ sfinții-au murit de mult în mine, vai!.../ Și n-am auz să mai ascult alt grai/ decât al meu
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
Adrian Popescu se află Paradisul. Poetul se mărturisește astfel: "Lumea de aici mi-a evocat mereu lumea de dincolo, pe aceasta am invocat-o, am descifrat-o cum am știut, convins, pînă la capăt, că există un cifru și o țesătură care coagulează lucrurile". Și pe un ton peremptoriu: "Sînt sigur că există Paradisul, pentru că mi-l amintesc". Dar despre ce fel de Paradis e vorba? De unul material, în prelungirea realului, în care dumnezeirea e mai curînd difuză, nedesprinsă de
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
foarte expresive, amplificînd decorul de prețiozități. Spinoza își întoarce privirea, firesc, spre Sfîntul din Assisi, care, la rîndul său, își estetizează simțămintele. Atenția și mila față de necuvîntătoare ratifică o dată mai mult dispersia sacrului în toate înfățișările vieții, într-o inextricabilă țesătură a omenescului cu livrescul și cu arta, în care își poate găsi expresia fără teama păcatului: "Pasăre și om mîncăm în bună voire/ soră o simt, de mine ea nu se mai teme,/ fîlfîie fericită la picioarele mele/ ferecată-n
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
de barbarie ale perioadei 1990-1996 nu s-a desfășurat fără implicarea securiștilor, fie că operau cu bâta în mijlocul minerilor, fie că purtau gulerele albe ale ingineriilor bancare. Documentele ieșite la iveală zilele trecute sunt doar un strop din oceanul de țesături perverse la care trudește o armată invizibilă, incontrolabilă și animată de țeluri inavuabile. Că pe securiști îi doare în cot de lege o dovedește faptul că directorul S.R.I. n-a prezentat nici până în ziua de azi în fața Parlamentului obligatoriul raport
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
Ea este urmarea unui șir de întâmplări. Pentru mine a fost mai întâi un schimb de trei zile între scriitorii români și elvețieni. Ăsta a fost primul meu contact la fața locului cu țara dumneavoastră. A urmat o în treagă țesătură de relații literare, legate atunci, sentimente de simpatie și de prietenie chiar, a trebuit o legătură relativ oficială între România și Elveția care s-a realizat pentru mine prin Ambasada României de la Berna, în special grație activității consilierului cultural de pe
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
orientându-l pe mai tânărul său confrate în sistematizarea propriilor sale "strategii". Eugen Simion numără șase. Și toate șase confirmă și pun în lumină stilul fundamental al biografiei, enunțat în Postfața ediției din 1938: "Nimic fictiv n-a intrat în țesătura acestei cărți și dacă ceva poate avea aerul unei literaturi, aceea nu este decât încercarea de a scoate din narațiune și analiză portretul lui Eminescu." În Postfața la ediția a II-a revăzută, G. Călinescu își exprimă nevoia de critică
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
lui G. Călinescu efectuată asupra textului său inițial: reordonarea capitolelor, refolosirea datelor existente în capitolul Descrierea operei, repartizarea vastului material în versiunea din 1947 și reorientarea lui către cele două spații care nu se exclud, universal și românesc. Într-o țesătură de argumente critice, Ileana Mihăilă insistă asupra inovației ediției revăzute, considerînd ca "marea valoare" "împărțirea capitolelor în subcapitole, ale căror titluri schițează astfel planul întregii lucrări." Atentă la lecția de editor a lui Andrei Rusu (să nu pierdem din vedere
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]