10,449 matches
-
treilea este încrederea profundă în tot ceea ce este și manifestă el/ea ca ființă. Nu simt împlinire dacă nu pot fi activă întru împlinirea dorințelor curate ale celui iubit. Ioan: - Încearcă să strângi fir într-un ghem, apoi să faci țesătura. Deschide-te-n evantai. Grădina bucuriilor ține-o zilnic în grija ta. Pietrele tristeții le controlezi de acum. Fă totul din dragoste, cu înțelegerea durerii pe care o lași acum. Un pas desculț... Îmi plac mie urmele pașilor desculți pe
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
și „vaietul“ aprinderii sinelui singurătății: „A fost o naștere! / A fost o moarte! / și a mai fost.../poate/ ceva-ntre ele... / un cântec duios / sau un vaiet! Spuneți-mi! / Ce a fost!?..“. Chiar dacă încercăm să surprindem, în nucleul acestui exemplu, țesătura firelor de aur urzită între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
de o realitate nudă, ficțiunea aproape că s-a topit în realitate. Ideea romanului l-a ispitit pe autor încă de la începutul activității literare. Toate nuvelele lui au subiecte luate din viața satului. Multe din ele s-au topit în țesătura romanului. Romanul e prefigurat încă din 1949, este reluat în 1950-1951 și a treia oară în 1955; volumul al doilea este conceput în 1953, părăsit până în 1956, apoi reluat și terminat în doi ani. S-a spus despre „Moromeții” că
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Disimularea îi îngăduie să se apere de forțele ostile care-l asaltează. Comedia cuvântului la Marin Preda e luată din tehnica lui Caragiale(vezi discursul lui toderici la finele anului școlar). Limba moromeților este elemental cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii literare, dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
acum, având cărțile în mână, ele mi-au vorbit mult mai profund și m-au surprins prin ineditul lor. „Îmi amintesc și-mi imaginez” e o carte ademenitoare chiar de la primele pagini. Te cucerește forță epica cu care își construiește țesătura întâmplărilor și chipul personajelor după tehnici personale care o definesc. Trezește nostalgii și ne plimba cu încântare prin universul prea plin de esență de viață al orășelului din Nordul țării care ar putea avea ca simbol un falnic nuc, atât
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
vedeți de ce. Era deci o mulțime mare de oameni în fiecare dimineață în port. Fie ei sclavi, negustori, hamali, sau privitori. Ioppe e un mare port precum știți. De aici pleacă corăbii încărcate cu lemn de cedru din Liban, ori țesături scumpe, balsamuri de Galaad și diamante aduse de pe drumul mătăsii. Tămâie și smirnă din Arabia Felix, de aici pleacă renumita și unica purpură de Tyr, cositor, fier, bronz și aur, portocale de Ioppe, sclavi și animale! Res! Lucruri prieteni! Lucruri
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri mari, mijlocii și mici, în frunte cu marele ban al Craiovei și slujbașii săi, asigurau paza granițelor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
esențiale pentru evoluția și existența sa. Practic, datorită acestor evoluții, după Mihai Viteazul și Matei Basarab, se constituie un alt tip de boierime pentru care activitatea slujitoresc-ostășească, bazată pe meritocrație, solidaritate de castă și moșie(împreună cu alte activități economice) constituie țesătura care o susține în conducerea vieții social-economice, administrativ-ostășească, și cultural- spirituală necesare țării și societății în toate aspectele și locurile. După eșecul organizării mercenare a armatei de la sfârșitul domniei lui Matei Basarab, în timpul lui Constantin Brâncoveanu se trece la organizarea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
vorbe,doica știa cât de rău se simțea față ,și cât de greu îi era fără părinți și cu o mătușa care îi reprosaza că a gazduit-o în casa ei.Isi aminti cu tristețe,cum incendiul de la fabrica de țesături,îi răpise fetei ocazia de a simți mângâierile parintesti.Doica o înțelegea perfect,nu numai pentru că fusese lângă ea în fiecare zi ,de când era micuța,dar și pentru că, la rândul ei suferise o pierdere de neînlocuit și anume soțul ei
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
ce mare lucru? Din ruine nimic nu se nalță. Unde e casa sufletului? Fata din oglindă clipi. Să faci ordine într-o dezordine totală. Încearcă să nu plutești în gol. Străbați un drum, o fi închis? Divinitatea în haine omenești. Țesătura viselor este reală. Suntem marionetele Domnului? Amintirea o tablă, o poți șterge oricând. Suntem niște recipienți încărcați cu gene. Libertatea e pedeapsa finală. Din pulbere de stele ne-am născut, acolo ne întoarcem. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Supraviețuitor / Boris Mehr
SUPRAVIEŢUITOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Supravietuitor_boris_mehr_1378098476.html [Corola-blog/BlogPost/364388_a_365717]
-
aici părea a fi stângace, dar cu răbdarea pe care o avea, a reușit să facă față, apoi să treacă prin cele trei apartamente. A făcut curățenie prin toate ungherele, la inginer a găsit o pânză de păianjen ca o țesătură de borangic făcută de prințesele din poveste, a curățat tot, la un moment dat, verișoara ei a protestat: -Lasă dragă, crezi că diseară când vor veni, mută fotoliile să vadă dacă am făcut curat? -Nu știu, poate nu le mută
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1473137537.html [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
financiară: avem aici și o investiție simbolică. Identitatea românească s-a definit în bună parte prin credință, prin Biserică. Și în prezent, identitatea religioasă este un liant puternic al societății românești: ea creează solidarități comunitare și contribuie astfel la consolidarea țesăturii sociale, atât de destrămată după o perioadă de tranziție chinuitoare. Dar, pentru că am vorbit atât de mult despre finanțarea lăcașurilor de cult de către stat, țin să vă mai spun un lucru: bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte de anul acesta
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
lipsi din garderoba viitorilor oameni de afaceri, doctori, ingineri, directori de marketing sau orice își dorește un tânăr cu aspirații și atitudine să devină. Costumele acestea, care fac parte din programul nostru NOS (Never Out of Stock), sunt confecționate din țesătură italiană din lână, cu 5% Lycra - pentru comoditate, confort și pentru ca produsele să își revină după purtare. O altă calitate a acestor produse este că sunt croite pe trei grupe de mărimi: Lung - pentru cei înalți și cu brațe lungi
Ne-am gandit la absolventii de liceu si facultate by http://www.iasi4u.ro/ne-am-gandit-la-absolventii-de-liceu-si-facultate/ [Corola-blog/BlogPost/96004_a_97296]
-
ca să venim în ajutorul cât mai multor domni, am croit aceste costume separat. Astfel, dacă doriți un sacou de o mărime cu o pereche de pantaloni de altă mărime - nu veți întâmpina nicio problemă. Nu există diferențe de culoare, deoarece țesătura este vopsită în mod special, astfel ca, la sfârșitul procesului de confecționat, oricare sacou să poată fi combinat cu oricare pantaloni (din aceeași culoare, evident). Avem diferite modele, care diversifică posibilitățile de a alege, în funcție de conformitatea fiecăruia, de la SLIM FIT
Ne-am gandit la absolventii de liceu si facultate by http://www.iasi4u.ro/ne-am-gandit-la-absolventii-de-liceu-si-facultate/ [Corola-blog/BlogPost/96004_a_97296]
-
Odată cu dispariția războiului din casă țărăneasca au dispărut din vorbirea oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum: iepe pentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din fața pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele, minciunica pentru ultimul fuștel că și practica de a face Minciunica. Observăm în cazul prezentat cum unele cuvinte comune5au avut în trecut sensuri care azi sunt necunoscute de cea mai mare parte a oamenilor
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale, Editura MJM, Craiova, 2009, p.253 5. Minciunică-ultimul fuștel, a face Minciunica- a afla ursita, iepepentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din față, pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele. Referință Bibliografica: Măneanu Varvară Magdalena, Despre graiul local de Ziua Limbii Române / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 970, Anul III, 27 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
țineam minte atît de radioasa. Ai însă nasul cam lat. Iluzie optică probabil! (De -abea cu timpul ți- a crescut,dar în lungime!) Oho,iată că zâmbești, însă...cu câtă economie! E frumoasă rochia de mătase.Știu că-ți plăceau țesăturile moi, care ondulează pe trup. Mai ,măi,ce mai bretele și ce decolteu! Cam prea îndrăznețe ... Citește mai mult DIALOG CU O COPILĂ" La restaurantul Victoria ,deasupra galeriilor Lafaet*""Așa scrie pe dos, cu litere de-o șchioapă.Aici iei
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI by http://confluente.ro/articole/adina_rosenkranz_herscovici/canal [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
țineam minte atît de radioasă.Ai însă nasul cam lat. Iluzie optică probabil!(De -abea cu timpul ți- a crescut,dar în lungime!) Oho,iată că zâmbești, însă...cu câtă economie!E frumoasă rochia de mătase.Știu că-ți plăceau țesăturile moi, care ondulează pe trup.Măi ,măi,ce mai bretele și ce decolteu! Cam prea îndrăznețe ... XXX. CE DRAGOSTE - VERSIUNE BILINGVA ROMÂNĂ-EBRAICĂ, de Adina Rosenkranz Herscovici , publicat în Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016. CE DRAGOSTE... Mama mea,Dumnezeu
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI by http://confluente.ro/articole/adina_rosenkranz_herscovici/canal [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
culoar prielnic în zidul constant alterat de vicleșug și neadevăr al ultimelor decenii deja scurse. Nu pot să comentez mai mult despre tabloul durerii umane veritabile, pe care mesajul textului ”România gurilor știrbe” nu l-a putut deloc surprinde în țesătura lui de culoarea morții. Ca să poți delimita în cuvinte asta, trebuie să fii destinat a-i trăi zilnic durerii învolburarea ei aprigă din nelimpezimea propriei tale treceri. Altfel, înțelegerea lui abisală nu e permisă oricui, indiferent câte mâini ai întinde
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
nelipsită din călătorii, dezmierdări care traduc în graiul lor emoții unice. Și astfel, grație imaginilor date de lectură, te trezești în insula frumoasei Afrodita și a lui Zeus. Pentru o perioadă rămâi adâncit în acel timp al strălucirii vremurilor apuse - "țesătură fină de frumuseți pline de mistere"- și, de-abia într-un târziu poți să te ridici și să te cocoți în templul timpului de azi... Elena Buică Toronto, Canada decembrie 2012 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să nu mai bântui moartea Eu te pândesc de-acolo din vise destrămate în pânză de paianjen am stele încurcate dar prăfuite clipe atârnă-n țesătura din care țipă rană și-mi sângerează gură pe clopotul vestirii stau la odihnă îngeri ce iscodesc pământul și duc în ceruri plângeri prin fața casei mele se tot perinda umbre cu pelerine negre și chipurile sumbre și nu găsesc cuțitul
SĂ NU MAI BÂNTUI MOARTEA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1478542724.html [Corola-blog/BlogPost/373470_a_374799]
-
Clădirea primăriei Pentru a contrabalansa acest simbol al puterii autorităților locale, între 1504 și 1536 ducele de Brabant a construit o mare clădire vis-a-vis de primărie, ca simbol al puterii ducale. Ea a fost construită pe locul primelor piețe de țesături și de pâine care nu mai erau folosite și a primit numele de Casa Regală deși niciun rege nu a locuit vreodată acolo. Negustorii bogați și din ce în ce mai puternicele bresle din Bruxelles și-au construit case de-a lungul laturilor pieței
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491975825.html [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
din segmente solidare, ca un puzzle în permanentă “expansiune”. Ceea ce declanșează și întreține închegarea acestui bloc prozastic este, arată comentatorul, fragmentarismul de substanță al prozei lui Mircea Pora, trăsătură frapantă a scrisului său. Macro-textul ni se prezintă asemenea unei imense țesături, “proliferând sens cu fiecare bucățică juxtapusă, un surprizător puzzle în expansiune, pe care prozatorul îl alimentează periodic cu câte o nouă carte în care, deloc întâmplător, vechi scene, întretăieri imagistice sau personaje pot reveni fără vreo reținere, marcând absoluta libertate
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1394869810.html [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
receptor pasiv: “astfel, deconstrucția (subl. n, O. B.) este folosită, paradoxal, pentru a ordona, a limpezi și a șlefui nenumăratele nuclee puternic semnificative, abordare cu importante urmări pentru instanțele implicate în acest proces. Putând începe lectura din orice ‘nod’ al țesăturii, cititorul dobândește un statut privilegiat și are senzația, printre altele, că el însuși potrivește pasul rotițelor textului. Evident, se amăgește” (ibidem). Dar exegetul nu rămâne doar la constatarea acestei caracteristici. El adâncește analiza, remarcând, în continuare, consecințele, în plan artistic
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1394869810.html [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
mie. Dar, dacă a pățit ceva?! Hmm, treaba lui.'' Ajunse acasă.Liniștea răsună.Dispăruse în neant vremea când casa răsuna de vocea lui Adrian și de râsetele micuțului Adi.Intră în sufragerie și se așeză pe canapea, o canapea cu țesătura din catifea roșie. Pe masă era albumul cu fotografii de familie. După o mică ezitare, Carmen deschise albumul și privi prima poză.Un băiețel de aproape trei anișori,ținea în mână o minge. Era îmbrăcat într-un costum de marinar
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cioburi_de_cord_liliana_tirel_1383188704.html [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]