82 matches
-
2-3 iulie 2011). Gazda acestei ediții a competiției a fost celebrul bucătar Antonio Passarelli, cunoscut publicului TVR ca simpaticul ajutor al lui Dan Bittman la Dănutz SRL. Veronica Mihoc și Uica Mihai au gătit ciorbă de bolovan, pită bogată în țest, cartofi copți umpluți cu smântână și mărar, ardei umpluți cu urdă și ciuperci. Elementul inedit al demonstrației gastronomice oferite de echipa Ca la mama acasă l-a reprezentat așa-numita „Ciorbă de Solidaritate”, la care toți participanții au fost invitați
O echipă de la TVR, premiată la Campionatul Internaţional de Gătit în Aer Liber () [Corola-journal/Journalistic/25882_a_27207]
-
fi mort să puneți un briliant/ Și-o perlă verde ca sideful mării/ În locul unde fundul roș al țestei/ Se înjuga cu șira albă a spinării...// Și adunați-vă în sîrg, dușmani sau frați,/ Și lira să înlocuiască plînsul,/ Și țestul capului să-l ferecați,/ Cu aur și să beți pelin dintr'însul." (Cântece noi în limba veche). Omul se duce, voia-bună rămîne să-l petreacă. Un hedonism implicit, firesc, în partea asta de lume. Unde nimic nu merită, și nimic
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
în mod total neașteptat. "Sunt în cantități mai mici, dar nu cu mult mai mici. Este destul de ciudat, având în vedere cantitățile enorme de combustibili fosili arși și toată poluarea apărută după revoluția industrială", spune cercetătorul. În lumea egiptologilor, unde țestul mumificat de la plămâni este extrem de rar, iar permisiunea de a-l studia este chiar și mai rar întâlnită, analiza a 15 astfel de mostre este semnificativă, precizează Montgomerie. Plămânii analizați provin de la mumiile unor oameni cu stiluri complet diferite de
Egiptul Antic, aproape la fel de poluat ca în ziua de azi - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/69829_a_71154]
-
arii mai cântă în pendule,/ La gurile batozei să m-așteptați cu jind/ și încărcați cu sacii, să aduceți în pătule,/ Poemele nescrise atîția ani la rând./ Să măcinați la moară, nu mai târziu de mâine,/ Doar câteva cuvinte, iar țestul suferind/ Să-l dezgropați din tainiți, să coaceți noua pâine/ și numai cu vin roșu să o stropiți în gând./ Când lacome batoze îmi vor zdrobi o coastă/ În care stai închisă, în spicul cel mai plin,/ Iubita mea, de
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
perioadă de relativă secetă în materie de gafe, primarul sectorului cinci, Marian Vanghelie, își face o revenire puternică. La parada Zilei Naționale a României desfășurată la Arcul de Triumf i-a cerut lui Corneliu Vadim Tudor să-l lase cu ”țesturile”, iar acum edilul dorește să ”coroboreze” cu o jurnalistă. O jurnalistă l-a întrebat pe edilul sectorului cinci ce înseamna ”coroborat”, iar el i-a dat un răspuns spiritual, în stilu-i caracteristic. ”Adică, adică dacă eu coroborez cu tine acum
VIDEO - Gafă marca Vanghelie: Primarul vrea să ”coroboreze” cu o jurnalistă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40725_a_42050]
-
colaborăm. Dar putem totuși împreună să și coroboram. Exact cum am coroborat, făcând o glumă, cu dl Videanu, când a pus rhododendronii și eu am zis nu, corcodușii”, a răspuns jovial Marian Vanghelie. În final, primarul a recunoscut greșeală cu ”țesturile”, explicând că el are un ”limbaj mai complicat”. Nu mă luați pe mine cu limbajul, că e complicat. Am și eu un limbaj complicat așa că nu vreau să comentez despre limbajuri”, a conchis Marian Vanghelie.
VIDEO - Gafă marca Vanghelie: Primarul vrea să ”coroboreze” cu o jurnalistă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40725_a_42050]
-
a participat, de Ziua Națională, la parada organizată la Arcul de Triumf. Aflat sub presiunea emoțiilor, edilul Sectorului 5 a făcut o nouă gafă gramaticala, când i-a răspuns europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor că nu vrea să fie supus la... ȚESTURI. Marian Vanghelie, prezent la parada militară de la Arcul de Triumf a fost întrebat de un reporter cum i s-a părut Ziua Națională a României. "Foarte frumoasă, a ținut și vremea cu noi", a fost răspunsul lui Marian Vanghelie. Imediat
Vanghelie gafează de Ziua Națională: Nu vrea TESTURI () [Corola-journal/Journalistic/40799_a_42124]
-
în dialog a intervenit și europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor, care l-a provocat pe Marian Vanghelie întrebându-l "Ce sărbătorim de 1 decembrie!". Îi dau un test!", și-a explicat Vadim Tudor intervenția. "Domnu' președinte, lăsați-mă pe mine cu ȚESTURILE!", a răspuns Vanghelie, reușind să strârnească zâmbete de la cei care îi înconjurau pe cei doi politicieni.
Vanghelie gafează de Ziua Națională: Nu vrea TESTURI () [Corola-journal/Journalistic/40799_a_42124]
-
Am cea mai proastă mașină. Se strică garantat 100%.” Acesta a povestit pentru presa că și-a cumpărat automobilul de la o reprezentantă, plătind doar 80.000 Euro în loc de 110.000 Euro, pentru că aceasta a fost folosită pentru mai multe drive țesturi. După prima lună de când a cumpărat mașină au început saapara primele probleme, sistemul de navigație a cedat în timp ce șoferul era în Italia în vacanță, apoi s-a stricat sistemul audio, cel de frânare și de patru ori cutia de viteze
Si masinile scumpe au probleme, ce a patit un roman pe masina lui de peste 100.000 Euro [Corola-blog/BlogPost/95115_a_96407]
-
iute ca spârnelul, Corneliu Leu este unul dintre cei mai blajini oameni pe care i-am cunoscut. Bunătatea, generozitatea, lumina spiritului său pluteau în aer, în jurul său, ca o aură palpabilă -, aidoma aburului proaspăt, din azima fierbinte, abia scoasă din țest, ruptă în două...” - se destăinuie, precipitat, marea actriță, de parcă i-ar fi fost frică să nu-și piardă rapid galbenii vorbelor, pe drumeagul răzleț al exprimării. ,,Aura sufletului său avea consistența mierii de salcâm ori de tei - aur lichid, aproape
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
și mămăița Îi mai turna și cîte-o linguriță de țuică pă gît să nu să mai scoale noaptea că a doua zi, de, toată ograda era În capul ei... dă mîncare la orătănii, mătură bătătura, bate putineiu, pune aluatu În țest țși mama aplecată deasupra vanei ochii ei verzi răcoroși de mentă săpunul cu care mă spală oval alunecos topindu-se ca șerbetul În apa cristalină Îl iubesc Îl ascund sub pernă mușc din el pe furiș e roz și parfumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lui rămăsese stearpă... Azi dimineață, parcă a fost un făcut: m-am luat cu treaba și am venit mai târziu să-i dau o bucată de brânză cu un codru de mălai cald, pe care-l scosese Leanța mea din țest, cu ceva timp înainte. Când am strigat la el: „Nea Anghele! Nea Anghele!!!...” nu mi-a răspuns. M-am luat de gânduri: „Ce i s-o fi-ntâmplat?” Pe el nu-l apuca niciodată răsăritul soarelui în pat, se scula
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
dar l‑au primit în casă, în camera „a bună”, cum spuneau ei, și i‑au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă. Ioana a mai adus o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându‑se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu‑i nimic, sunt destule pe masă și nu vreau să stau prea mult. Am de mers în multe
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
cărți valoroase. Prețuirea creațiilor populare se vede și din felul cum sunt îndemnați enoriașii să vină în costume naționale, inclusiv copiii. Într-o sală am văzut că este în desfășurare un mic muzeu care are ca piesă deosebită un vechi țest țărănesc, specific acestei zone geografice. Personal m-am simțit onorată de prezența domniei sale la cele trei lansări de carte pe care le-am avut la Alexandria, în timp de trei ani. În vara acestui an, 2015, o seama de scriitori
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
la oraș. Stând acolo s-ar putea să înceapă să-i placă, să se obișnuiască cu cei doi, iar cea mică și George, fără ea, iar despărțirea să fie mult mai ușoară. A doua zi, Floarea a făcut pâine la țest, plăcinte cu brânză și cu nucă, a tăiat o pasăre și a făcut ciorbă și friptură. S-au adunat toți în jurul mesei, au mâncat, cei mici s-au tachinat, au râs, a fost voie bună cum nu mai fusese de
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
zice dacă-i cinstesc cu o litră de țuică? - De atâta drum or fi obosiți săracii. Fă-ți pomana întreagă și du-le o jumătate! Zis și făcut! Costache al lui Turcu puse într-o papornița țărănească o pită din țest, o ulcea de pământ cu lapte de vacă, o sticlă de țuică și o luă agale pe cărăruie până în luncă. Acolo se opri la câțiva pași de corturi și grăi: - Bine ați venit în ținuturile noastre. - Bine te-am găsit
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
trezindu-i degrabă, dar de data aceasta bucurându-se toți. Emoțiile mari și vânzoleala s-au așternut repede peste coșurile cu ouă roșii, peste cele cu colaci din făină albă ca neaua, peste pâinile mari rumenite, coapte în cuptor ori țest, însemnate de Bunica Maria pe aluatul în forma pâinii, cu Prestolul, pecetea Sf. Cruci a Biruitorului Iisus Hristos, încadrată în inițialele: Ii+Hr.+Ni+Ka; așezate pe masa mare din Odaie, cameră unde se primesc musafirii de soi, toate acoperite
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din grâu crescut în lanuri, unde paiul depășea mijlocul voinicului, și era ca deștiul de gros, iar spicul era cât vrabia. Se întindea
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]
-
colb de stele mă găsești la noapte, În picături de lacrimi și surâs Eu am plecat mai dincolo de sus Să dăruiesc în Eden mere coapte. Să mă culegi din tainica poveste Rămasă pe o frunză-palimpsest. Strivește-mi carnea bobului în țest Și gustă-mă-n amestecuri celeste De praf de lună renăscând furtuni. Pe-un continent ce strigă remușcări Aș vrea să mai pictez în doi,cărări În zbor primăvăratic de lăstuni... Referință Bibliografică: Zbor de lăstuni / Violetta Petre : Confluențe Literare
ZBOR DE LĂSTUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355541_a_356870]
-
șoaptă, două de iubire din albe nopți de dor, vrăjite. Acum am brațele prea pline de ploi și vântul mă despică În vara asta-n travesti în care toamnei îi e frică Să-și dezgolească dezolanța și visele zdrobite-n țest Cu galbenul și ruginiul, peceți pe-un colț de palimpsest... Referință Bibliografică: Toamnă-n travesti / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TOAMNĂ-N TRAVESTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356648_a_357977]
-
scrieri cu un transfer de suflet spre casa în care m-am născut și poartă în ele miros de pământ reavăn în prag de primăvară, de pereți văruiți proaspăt, miros de grâu copt în arșița soarelui, de pâine coaptă în țest, de scaldă la gârlă pe când vipia pârjolea totul în jur, miros de praf fierbinte din drum strecurat printre degetele picioarelor, miros de razachie și porumb copt pe jărăgai, miros de rufe uscate în ger, toate adunate într-un mănunchi de
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
dansează la patefon de-o găsesc dracii, despuiată ca o naiadă...e balerină...și ăia micii joacă pocăr pe bețe de chibrite! -Cum ai aflat, nea Ioniță?- îl întreb eu curios. -Am furat pâinea mamei de pe corlată, făcuse pâine în țest să plece la plug și eu am luat-o și-am dezmierdat pe flocos, adică pe câine: na, la tata,na! până a tăcut...și așa mi-am pus în gând să-l termin, să-i bag ace cu ghemotoace
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
închipuiți-l apoi, în lumea de azi. Nu știu cum ar fi fost Amza în ziua de azi... cred că la fel cum a fost în toată viața lui. Bun, generos, vesel, cu un suflet mare și cald ca o pâine-n țest, cu chef de viață... A fost cel mai excepțional tată și prieten! El și cu mama sunt dragostele vieții mele. Am fost privilegiată să îi am părinți! Zugrăviți-o pe actrița Oana Pellea, plasată azi în actul vieții personale, de
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
primit în casă, în camera „a bună” cum spuneau ei și i-au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă, la care a adăugat Ioana, foarte curând, o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându-se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu-i nimic! Sunt destule pe masă și nu vreau să stau prea mult. Am de mers în multe
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
sufletul zdrobit, / În loc de zloți, morarul, cu sufletu-mi, să-mi ceară / Credința, ca pe-o rană deschisă, de cuțit - // De-aș mai avea putere să pun apoi făina / În blidele în care pădurile mai cresc, / Și-n loc de pâine, țestul să-mi dea să gust lumina, / Să dărui toată holda cătunului ceresc - // Și îngerii de-acolo să fie ei, țăranii, / Șezând lângă ștergare, tot așteptând, de sus, // Semințele luminii să-ntoarcă-n brazdă anii / Venirii-n sat, la vatră, a
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]