78 matches
-
cota impusă de Sfatul Popular Comunal. Florica Bălan nu avusese din ce să facă covrigul tradițional. Este obiceiul ca din făină de grâu nou să se face un covrig mare. Se împletește coca în formă de roată, se coace în țest, apoi covrigul este împodobit cu flori, stropit la fântână cu apă proaspătă pentru cinstirea noii recolte și se rupe în bucăți, dându-se câte una fiecărui membru al familiei. Cum tot grâul fusese predat la stat, Bălanii, ca multe alte
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
colb de stele mă găsești la noapte, În picături de lacrimi și surâs Eu am plecat mai dincolo de sus Să dăruiesc în Eden mere coapte. Să mă culegi din tainica poveste Rămasă pe o frunză-palimpsest. Strivește-mi carnea bobului în țest Și gustă-mă-n amestecuri celeste De praf de lună renăscând furtuni. Pe-un continent ce strigă remușcări Aș vrea să mai pictez în doi,cărări În zbor primăvăratic de lăstuni... Referință Bibliografică: Zbor de lăstuni / Violetta Petre : Confluențe Literare
ZBOR DE LĂSTUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zbor_de_lastuni.html [Corola-blog/BlogPost/355541_a_356870]
-
dansează la patefon de-o găsesc dracii, despuiată ca o naiadă... e balerină... și ăia micii joacă pocăr pe bețe de chibrite! -Cum ai aflat, nea Ioniță? - îl întreb eu curios. -Am furat pâinea mamei de pe corlată, făcuse pâine în țest să plece la plug și eu am luat-o și-am dezmierdat pe flocos, adică pe câine: na, la tata, na! până a tăcut... și așa mi-am pus în gând să-l termin, să-i bag ace cu ghemotoace
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
sufletul zdrobit, / În loc de zloți, morarul, cu sufletu-mi, să-mi ceară / Credința, ca pe-o rană deschisă, de cuțit - // De-aș mai avea putere să pun apoi făina / În blidele în care pădurile mai cresc, / Și-n loc de pâine, țestul să-mi dea să gust lumina, / Să dărui toată holda cătunului ceresc - // Și îngerii de-acolo să fie ei, țăranii, / Șezând lângă ștergare, tot așteptând, de sus, // Semințele luminii să-ntoarcă-n brazdă anii / Venirii-n sat, la vatră, a
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
moarte, rătăcind prin Univers...!!! Pâine albă și bine coaptă - păreri personale - versuri Pâine albă și bine coaptă. Cine te gustă, nu mai vrea altceva ! Toți te doresc și toți te așteaptă Și nu e unul, să nu te vrea...! La țestul minunii-ți, cu toții fac coadă, Să capete-un codru, mai mic sau mai mare... Să-ți rumege-n fălci dulcea plămadă În gândul ascuns, dorește oricare... Și cel ce-n pruncie-avu scutec ales, Și cel ce crescu rostuind mămăliga, Spre
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ACROSTIH ȚĂRII Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ACROSTIH ȚĂRII Laudă ție, țară străbună, rotundă ca pâinea ce-i coaptă în țest, Arzândă ca trupul copiilor îngeri, frumoasă în toate, din vest până-n est. Mândră ca bradul ce crește spre soare, mândră ca bobul de grâu dintr-un spic, Urmă lăsată de gheata-n noroaie, spartă în cioburi de "șefi de nimic
ACROSTIH ȚĂRII de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1480435664.html [Corola-blog/BlogPost/372957_a_374286]
-
dar l‑au primit în casă, în camera „a bună”, cum spuneau ei, și i‑au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă. Ioana a mai adus o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându‑se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu‑i nimic, sunt destule pe masă și nu vreau să stau prea mult. Am de mers în multe
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_13_.html [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
scrieri cu un transfer de suflet spre casa în care m-am născut și poartă în ele miros de pământ reavăn în prag de primăvară, de pereți văruiți proaspăt, miros de grâu copt în arșița soarelui, de pâine coaptă în țest, de scaldă la gârlă pe când vipia pârjolea totul în jur, miros de praf fierbinte din drum strecurat printre degetele picioarelor, miros de razachie și porumb copt pe jărăgai, miros de rufe uscate în ger, toate adunate într-un mănunchi de
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
lui rămăsese stearpă... Azi dimineață, parcă a fost un făcut: m-am luat cu treaba și am venit mai târziu să-i dau o bucată de brânză cu un codru de mălai cald, pe care-l scosese Leanța mea din țest, cu ceva timp înainte. Când am strigat la el: „Nea Anghele! Nea Anghele!!!...” nu mi-a răspuns. M-am luat de gânduri: „Ce i s-o fi-ntâmplat?” Pe el nu-l apuca niciodată răsăritul soarelui în pat, se scula
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376808093.html [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
a plâns directorul. - Păi, ai grijă că răspunzi! s-a răstit președintele. - Matache, paznicul pus de dumneavoastră, ce face? Am auzit că a dat cărămizi pe câte un kil de țuică de și-au făcut oamenii din apropiere vatră de țest, a mai îndrăznit directorul. - Exclus! Tovarășul Matache este un om serios, partidul pune mare bază în el. Nu face chestii d-astea. Dar eu, oricum, o să stau de vorbă cu el, a promis Olăroiu. Directorul Năstăsescu și-a însușit punctul
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
de-i pregătesc acum. Vinul și țuica sunt puse la rece. Mai au și alte preparate specifice, dar friptura de oaie e baza. Ei așa procedează la terminarea fiecărei lucrări. - Păi o bucată din aia, cu alta de azimă la țest și un zaibăr bun sunt de ajuns, nici nu-ți mai trebuie altceva, cât ar fi de bun! i-a lăsat gura apă lui Vătuiu. Hai să mergem la ei, or avea nevoie de... ajutor. Câte de-astea n-am
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
lui rămăsese stearpă... Azi dimineață, parcă a fost un făcut: m-am luat cu treaba și am venit mai târziu să-i dau o bucată de brânză cu un codru de mălai cald, pe care-l scosese Leanța mea din țest, cu ceva timp înainte. Când am strigat la el: „Nea Anghele! Nea Anghele!!!...” nu mi-a răspuns. M-am luat de gânduri: „Ce i s-o fi-ntâmplat?” Pe el nu-l apuca niciodată răsăritul soarelui în pat, se scula
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din grâu crescut în lanuri, unde paiul depășea mijlocul voinicului, și era ca deștiul de gros, iar spicul era cât vrabia. Se întindea
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_gustul_painii_ronanesti_ioana_stuparu_1380870683.html [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]
-
zice dacă-i cinstesc cu o litră de țuică? - De atâta drum or fi obosiți săracii. Fă-ți pomana întreagă și du-le o jumătate! Zis și făcut! Costache al lui Turcu puse într-o papornița țărănească o pită din țest, o ulcea de pământ cu lapte de vacă, o sticlă de țuică și o luă agale pe cărăruie până în luncă. Acolo se opri la câțiva pași de corturi și grăi: - Bine ați venit în ținuturile noastre. - Bine te-am găsit
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
Dunăre. Rădăcini de apă, de fum, de cenușă. Așa cum țăranii au un respect mistic pentru pământ, pentru grâu, pentru pâine, locuitorii Dunării au un fel de evlavie smerită pentru Dunăre. O iubesc și o respectă. Când pâinea e scoasă din țest, femeile se închină, bărbații își scot pălăria lăsând aburul ei să-i îmbete. Pescarii fac și ei cruce înainte de a pleca la pescuit și chiar după ce vin cu barca plină de argint zvârcolitor nemăsurat și nenumărat. Se închină și-i
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404629095.html [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
mele pipăie cu degete de lună trupul tău violin. Le port și culeg vibrațiile armonizând între noi și le prefac în albastră lumină de cântec. Încet te respir cu miresmele tale, apoi te plămădesc în azimă și te coc în țestul inimii, ca să te întrupezi în mine Leonid IACOB Referință Bibliografică: Pygmalion / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 395, Anul II, 30 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PYGMALION de LEONID IACOB în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Pygmalion_leonid_iacob_1327951473.html [Corola-blog/BlogPost/340631_a_341960]
-
limba engleză de profesor Manuela Procoian Dănescu. Sunt menționate în antologie câteva date despre activitatea literar-artistică a autorului antologiei urmate de câteva creații ale autorului având ca temă pâinea. În poezia Pâinea de acasă se amintește despre tradiționala pâine în țest. În eseul Gustând din pâine totul pornește de la relatarea unei întâmplări în care un om sărac a cerut o bucată de pâine după care se prezintă pâinea ca simbol în literatură, mitologie, folclor, religie, istorie. Piesa de teatru Viața ca
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1449525750.html [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
închipuiți-l apoi, în lumea de azi. Nu știu cum ar fi fost Amza în ziua de azi... cred că la fel cum a fost în toată viața lui. Bun, generos, vesel, cu un suflet mare și cald ca o pâine-n țest, cu chef de viață... A fost cel mai excepțional tată și prieten! El și cu mama sunt dragostele vieții mele. Am fost privilegiată să îi am părinți! Zugrăviți-o pe actrița Oana Pellea, plasată azi în actul vieții personale, de
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427213401.html [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
cărți valoroase. Prețuirea creațiilor populare se vede și din felul cum sunt îndemnați enoriașii să vină în costume naționale, inclusiv copiii. Într-o sală am văzut că este în desfășurare un mic muzeu care are ca piesă deosebită un vechi țest țărănesc, specific acestei zone geografice. Personal m-am simțit onorată de prezența domniei sale la cele trei lansări de carte pe care le-am avut la Alexandria, în timp de trei ani. În vara acestui an, 2015, o seama de scriitori
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din ... Citește mai mult GUSTUL PÂINII ROMÂNEȘTI“ De pământ nu trebuie să-ți bați joc! Pământul te blesteamă, dacă nu-l respecți!”. Știu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din ... XXXII. ÎMBINARE DIVINĂ, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 991 din 17 septembrie 2013. Trupul meu, Sufletul meu, Pământ și Cer
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
văzând în desenul laturilor sale întruchipată Sfânta Treime, însemnul vieții veșnice a lui Hristos. Pe măsuța rotundă din mijlocul odăii, aburea pe un cârpător nou o mămăligă aurie. Alături ademenea prin miroasele folosite o strachină de sarmale tocmai scoase de sub țest. Dintr-o cană smălțuită se ridica parfumul vinului taman adus din beci. O ulcică adăpostea cu fală mai multe linguri de lemn alb-strălucitoare de noi ce erau - să-și ia câte una oricare ar fi poftit la demâncare. Nu sărea
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
va fi casă. Va găsi niscaiva roade să-și potolească foamea, iar apa șipotelor îl va îndestula când îi va fi sete. Până va dibui locurile ce-l vor hrăni, avea cu sine într-un săcăteu două azime coapte sub țest. Pentru potolirea setei, avea o ploscuță aținată de-un șold, iar de celălalt agățase o custură mică de tăiat pâine sau ce s-o mai nimeri. Așa făcu. Știa pădurea ca-n palmă încă de mic. Nu va fi singur
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
iute ca spârnelul, Corneliu Leu este unul dintre cei mai blajini oameni pe care i-am cunoscut. Bunătatea, generozitatea, lumina spiritului său pluteau în aer, în jurul său, ca o aură palpabilă -, aidoma aburului proaspăt, din azima fierbinte, abia scoasă din țest, ruptă în două...” - se destăinuie, precipitat, marea actriță, de parcă i-ar fi fost frică să nu-și piardă rapid galbenii vorbelor, pe drumeagul răzleț al exprimării. ,,Aura sufletului său avea consistența mierii de salcâm ori de tei - aur lichid, aproape
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) by http://uzp.org.ro/piatra-de-hotar-83-de-ani-nu-l-plangeti-corneliu-leu-traieste-fulguratii/ [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
șoaptă, două de iubire din albe nopți de dor, vrăjite. Acum am brațele prea pline de ploi și vântul mă despică În vara asta-n travesti în care toamnei îi e frică Să-și dezgolească dezolanța și visele zdrobite-n țest Cu galbenul și ruginiul, peceți pe-un colț de palimpsest... Referință Bibliografică: Toamnă-n travesti / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TOAMNĂ-N TRAVESTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_n_travesti.html [Corola-blog/BlogPost/356648_a_357977]