8,797 matches
-
A murit Chiper Ivasiuc, soția romancierului dispărut la cutremurul din 1977, ea însăși prozator și reporter, leneșa autoare a unei singure cărți, personalitate cunoscută a lumii noastre literare din ultimele decenii. Deși era de un sfert de veac bolnavă, moartea Țiței ne-a luat prin surprindere. Era atît de plină de viață, de atentă la ce se întîmplă, pe scurt, de prezență, încît numai cu greu cineva care nu știa de boală ei ar fi admis că fusese definitiv marcată de
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
spune absolut orice despre lucruri grave ce ne privesc direct. E jenant să mai auzi și acum, la încheierea conflictului, acuzații c-a fost un "război nelegal" și că americanii n-au vrut decât să pună mâna pe sondele de țiței ale lui Saddam. O fi hoțul din Bagdad o creație a Hollywoodului, dar e prea de tot să dăm vina pe judecător c-a luat-o cu o clipă înaintea legii: e ca și cum un asasin văzut de toată lumea nu poate
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
doar de cifra de afaceri. N-aș pierde ocazia să-i aduc aminte lui Mihail Tănăsescu că activitatea noastră - drastic, aproape cu ură impozitată, ca toate afacerile cinstite - este profitabilă pentru statul român. Mai profitabilă poate chiar decât exportul de țiței sau de cherestea. Spre deosebire de alte mărfuri, literatura, oricât am exporta-o, rămâne și în România. Ea este o marfă miraculoasă, ubicuă, care nu-și diminuează volumul pe măsură ce vinzi din ea. Ca să nu mai vorbim despre faptul că, în afară de bani, aduce
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
putea numi apocalipsa naturii țintește în structurile cele mai evoluate, organice, spre a-și serba triumful sub înfățișarea unui fast infernal. "Spuma aruncată pe țărm ca o spermă/ Din burta intrată în putrefacție/ A oceanului,/ Și penele cu urme de țiței/ Pierdute de păsări bătrîne,/ Și icrele uscate în peștii morți demult,/ Și miriadele de semințe ale nisipului/ în care au împietrit,/ Niciodată născute,/ Plante nebănuite./ Totul e sterp, întrerupt,/ Doar razele sorilor stinși/ Continuă să ne mai ajungă/ Cu tandra
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
și nu caută strălucirea cu orice preț. Se plia pe structura celuilalt. Toate interviurile ei se citeau cu un interes extraordinar. Era jurnalistă pur sînge. Colegii ei de redacție de la Dilemă au strîns o parte (cam o treime) dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că ea ar fi acceptat asta cu inima deschisă. Că în cazul unor jurnale nedestinate inițial marelui public, gestul lor mi se pare binevenit. Interviurile acestea sînt jurnalul Țiței Chiper și
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că ea ar fi acceptat asta cu inima deschisă. Că în cazul unor jurnale nedestinate inițial marelui public, gestul lor mi se pare binevenit. Interviurile acestea sînt jurnalul Țiței Chiper și reprezintă un document valoros. Publicate inițial în Dilemă și Avantaje, se recitesc, acum, chiar cu mai mare interes că prima dată. Secretul constă, probabil, în faptul că acum interviurile reconstituie, așa cum sînt grupate de îngrijitorul ediției (Mircea Vasilescu
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
În final, un text-surpriză: Țîța Chiper, de data aceasta că intervievata de către Iaromira Popovici și Eugen Istodor. Andrei Pleșu propune în prefață cărții că Facultatea de Jurnalistică a Universității din București să aibă, cîndva, "o catedră care să poarte numele Țiței Chiper". Așteptăm să vedem cine va lua în seamă ideea.Post-scriptum Ca membră a juriului care acordă Marele Premiu ASPRO îmi declar stupoarea legată de textul pe care Președintele acestui juriu, Adrian Marino, l-a dat publicității (vezi Observator cultural
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
topos de altfel recurent în toată poezia Anei Blandiana, deși niciodată în imagini atât de puternice, îndrăznețe, dramatice și violente uneori: "Spuma aruncată pe țărm ca o spermă/ din burta intrată în putrefacție/ a oceanului,/ și penele cu urme de țiței/ pierdute de păsări bătrâne,/ și icrele uscate în peștii morți demult..." (Plajă) Am făcut acest excurs comparatistic printre citate pentru a face vizibilă, în egală măsură, schimbarea de tonalitate și de perspective dar și o anume coerență a poeziei Anei
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
înțelege practică jurnalistică, una care o recomandă pe Tita Chiper ca model pentru cei care urmeaza Facultatea de Jurnalistică. Andrei Pleșu chiar își exprimă speranța că va exista o catedră care să-i poarte numele. Sunt remarcabile curiozitatea și deschiderea Țiței Chiper față de o umanitate complexă, pestrița, flexibilitatea și lejeritatea cu care se mobilizează la fața locului, în funcție de "mișcările" interlocutorului, fie că e vorba de Ion Iliescu, Corneliu Coposu, baroana Emma Nicholson de Winterbourne sau Alexandru Paleologu, Andrei Pleșu, Horia Bernea
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
vie a unui destin care i-a marcat chiar și pe aceia care au încercat să i se sustragă. Astăzi - o memorie mai compactă, aspirând spre univocitate, aplicată realității celei mai apropiate. Este mai presus de orice demonstrație că jurnalismul Țiței Chiper era unul dăruit, un talant pe care l-a îmbogățit prin pasiunea și eforturile sale. Ar fi fost o reală pierdere dacă interviurile ei ar fi rămas în umbră.
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
l-am văzut până acum la față, rândurile de mai jos, trimise în stilul apocaliptic al mustăciosului Salvador Dali... Iată-le, considerând că ele izvoresc din Gârla scânteietoare la suprafață de jocul gratuit al chimicalelor revărsate dintr-un Baril de țiței scufundat în ea: Iubite Maestre, V-am citit memoriile între două fenomene astronomice: solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară. Sunteți un mare, un fascinant scriitor. O forță de creație uriașă... trezește în viață personaje neașteptate. Oameni obișnuiți devin personaje
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
inițială lectură memorabilă, este o colecție ilustrată, cu textul prescurtat la cîteva rînduri pe paginile colorate viu, a Călătoriilor lui Gulliver. Citită în clasa întîi, la Ciceu, într-un scrînciob! Tot atunci am citit și o carte despre petrol și țiței (!!!) care mi s-a dat drept premiu! Mai înainte simulam lectura a două pagini dintr-o revistă pentru copii! Învățînd pe de rost textul în versuri, o chestie cu Haplea, pe la vreo 4-5 ani, urmăream rîndurile cu degetul și spuneam
Robinson Crusoe, l-am citit într-un vagon de marfă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13186_a_14511]
-
dai în text peste ceva ce-ți pare a fi o inadvertență, după care vezi că astfel de "greșeli" se înmulțesc, nefiind deci întâmplătoare. Argonauții lasă în urmă orașe cu "asfaltul lucitor", își călăuzesc corabia în rada cu miros de țiței, Iason se aprinde la față, de mânie, ca un "cartuș de dinamită", Medeea aude bătaia ceasornicelor din turnurile catedralei iar Penteu, basileul Tebei, vorbește despre monstrul fabulos de la Loch Ness. Sunt încă multe alte "nepotriviri", neașteptate ieșiri din cadrul consacrat al
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
despre petrol sunt mult mai sărace, urmare și a utilizării lui la scară mai redusă. În fapt, chiar și la începutul secolului al XIX-lea, când codicele lui Caragea și Colimachi scuteau de zeciuială păcurarii, petrolul avea puține întrebuințări. Din țiței se extrăgea doar păcura groasă, restul fiind considerat fără valoare. Se folosea doar la unsul osiilor, ca medicament pentru bolile de plămâni și de piele și, pe scară redusă, la iluminatul convoaielor de care sau al unor locuințe boierești. Distileria
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
extrăgea doar păcura groasă, restul fiind considerat fără valoare. Se folosea doar la unsul osiilor, ca medicament pentru bolile de plămâni și de piele și, pe scară redusă, la iluminatul convoaielor de care sau al unor locuințe boierești. Distileria de țiței (găzărie) realizată de Teodor Mehedințeanu, în 1857, la Râfov lângă Ploiești, marchează începutul exploatării la nivel industrial a petrolului românesc, precum și etapa petrolului lampant. Denumită „Lumina“, găzăria avea o capacitate de 2 700 de tone pe an, obținând la licitație
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
petrolului românesc, precum și etapa petrolului lampant. Denumită „Lumina“, găzăria avea o capacitate de 2 700 de tone pe an, obținând la licitație iluminatul public al capitalei. În statistica mondială a anului 1857, România apare înregistrată cu 1 977 barili de țiței (275 de tone), fiind în plus singura țară din lume care figurează cu o astfel de producție pentru anii 1857 și 1858 ( S.U.A. apar în statistici abia în 1859). În urmă cu aproape zece ani, mă aflam la una din
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
de ani de activitate petrolieră în județul Timiș. Fascinația petrolului Dacă activitatea petroliștilor se desfășoară pe baza unor investigații complexe, nu este mai puțin adevărat că identificarea zăcămintelor se bazează în mare măsură pe intuiție și experiență. Existența pungilor de țiței în Banat a urmat celor din restul țării, unde industria petrolieră era mult mai avansată. Încă la începutul anului 1857, la Ploiești intră în funcțiune prima „Fabrică de gaze“ a lui Marin Mehedințeanu, prima atât din România, cât și - la
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
de locuințe pentru petroliști. La 31 decembrie 1968, Schela de Extracție Timișoara dispunea de un fond de mijloace fixe de 550 de mii de lei, un numeric de 86 de persoane și o producție fizică de 173 627 tone de țiței și 75 317 mii mc de gaze. Astăzi, Sucursala Timișoara a S.N.P. Petrom are în componență Schela de Producție Arad și Schela de Producție Timișoara, cuprinzând circa 1 600 de angajați. Între cele două date, exact 35 de ani de
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
despre petrol sunt mult mai sărace, urmare și a utilizării lui la scară mai redusă. În fapt, chiar și la începutul secolului al XIX-lea, când codicele lui Caragea și Colimachi scuteau de zeciuială păcurarii, petrolul avea puține întrebuințări. Din țiței se extrăgea doar păcura groasă, restul fiind considerat fără valoare. Se folosea doar la unsul osiilor, ca medicament pentru bolile de plămâni și de piele și, pe scară redusă, la iluminatul convoaielor de care sau al unor locuințe boierești. Distileria
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
extrăgea doar păcura groasă, restul fiind considerat fără valoare. Se folosea doar la unsul osiilor, ca medicament pentru bolile de plămâni și de piele și, pe scară redusă, la iluminatul convoaielor de care sau al unor locuințe boierești. Distileria de țiței (găzărie) realizată de Teodor Mehedințeanu, în 1857, la Râfov lângă Ploiești, marchează începutul exploatării la nivel industrial a petrolului românesc, precum și etapa petrolului lampant. Denumită „Lumina“, găzăria avea o capacitate de 2 700 de tone pe an, obținând la licitație
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
petrolului românesc, precum și etapa petrolului lampant. Denumită „Lumina“, găzăria avea o capacitate de 2 700 de tone pe an, obținând la licitație iluminatul public al capitalei. În statistica mondială a anului 1857, România apare înregistrată cu 1 977 barili de țiței (275 de tone), fiind în plus singura țară din lume care figurează cu o astfel de producție pentru anii 1857 și 1858 ( S.U.A. apar în statistici abia în 1859). Răzvrătirea pământului Accidente tehnice, erupții, avarii sau incendii, toate au pus
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
lei l cabluri electrice, telefonice, TV: de la 10 000 de lei, la 150 000 de lei l conducte de apă, canalizare, aburi și alte produse neinflamabile: între 15 000 de lei și 200 000 de lei l conducte de gaz, țiței, alte produse inflamabile: 20 000 de lei - 500 000 de lei l utilizarea suprafeței aferente drumului pentru valorificarea ierbii, în sezon: 3 000 de lei. OCTAVIAN NICA Reabilitare și modernizare l Locuri de joacă pentru copii În data de 17
Agenda2003-38-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281475_a_282804]
-
unități de transport maritim și fluvial care lucrează în sala mașinilor pe navele cu capacitate de peste 600 CP; personalul care lucrează în exploatări forestiere: fasonatori, corhănitori, funiculariști, tractoriști, conducători de tractoare articulate forestiere, sortatori; activitatea desfășurată la forajul sondelor de țiței și gaze; reparații și întreținere la mori cu capacitate de peste 7 000 t; prelucrarea industrială a topiturii de sticlă prin suflare cu gura - operații executate complet nemecanizat la țeavă preluând priza din cuptorul de topire - și din țeavă de sticlă
Agenda2003-39-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281502_a_282831]
-
Basarab, s-a tipărit primul text de legi în limba română - „Pravila de la Govora“ (1640) -, localitatea Govora este o stațiune relativ recentă, apele sale tămăduitoare fiind descoperite din întâmplare. În 1876, țăranul Gheorghe Ciurea sapă o fântână din care... curge țiței. Încep lucrări de forare, dar, surpriză, în loc de petrol țâșnește la suprafață apă minerală. Analizele făcute de dr. Nicolae Popescu Zorileanu confirmă valoarea terapeutică a acestora, primul stabiliment, din lemn, fiind amenajat în 1887; în 1897, capacitatea de cazare și tratament
Agenda2003-41-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281583_a_282912]
-
adâncimi de 250-370 m din care se extrage, încă, petrol din galerii (mina de petrol apare în documente începând din secolul al XVIII-lea). O mină asemănătoare mai există doar în Texas ( S.U.A. ), din care însă nu se mai scoate țiței, fiind conservată doar ca muzeu. Lacul Sărat este o stațiune balneoclimaterică permanentă, situată pe malul lacului cu același nume (5 km depărtare de Brăila), în mijlocul unui bogat parc natural. Climatul din zonă este excesiv continental, de stepă, cu amplitudini termice
Agenda2004-9-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282136_a_283465]