75 matches
-
25 de anexe care ar fi trebuit să însoțească cererea de finanțare, una însumă în absurditate totalul celorlalte: se cerea o adeverință de la primărie care dovedea că ONG-ul nu folosește mâna de lucru minoră. Trebuia, carevasăzică, să producem o țidula, valabilă un număr limitat de zile, care ne scutea de stigmatul infam de “exploatatori de copii”. Lucrurile s-au rezolvat între timp la Fondul de Mediu, dar paranoia funcționează nestingherita în nenumărate alte cazuri: într-o țară în care prezumția
Tara de infractori by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82985_a_84310]
-
de-a lungul timpului - a termenilor cei mai uzitați în relația muncă-răsplată. Materialul documentar vast care a stat la baza acestei curajoase întreprinderi - o mare parte din el inedit -, documente oficiale de o bogăție onomasiologică uimitoare (hrisoave, izvoade, catastife, răvașe, țidule, pravile, arătări, așezăminte, bugete, nizamuri, norme, rezoluții, danii, diete, tocmeli etc.), a condus-o pe cercetătoare deseori la confluența mai multor domenii de cercetare și, implicit, la relevarea unor aspecte extralingvistice deosebit de interesante. Interpretarea nuanțată a faptelor de limbă pare
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
și uimiți, ai părintelui ei, iar acesta socotea că creștea fata cea mai frumoasă din lume. De cînd îl cunoscuse pe senatorul Onésimo Sánchez, în prima campanie electorală, Nelson Farina îl implorase să-l ajute ca să facă rost de o țidulă falsă de identitate care l-ar fi pus la adăpost de justiție. Senatorul, amabil dar ferm, îl refuzase. Nelson Farina nu se dăduse bătut preț de cîțiva ani și ori de cîte ori găsise prilejul își reînnoise cererea, invocînd tot
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
îndreaptă spre ieșire. Cofino profită de ocazie ca să-și exprime deosebita satisfacție pentru onoarea ce-am acordat-o Cubei și lui personal cu vizita noastră și mă împinge ușurel pe urma lui N. Îl ajungem la mașină, îi tot împinge țidula lui Juan, care nu poate pricepe nimic, înteleg eu ce vrea și îl rog pe Enrique să ne ducă la una din adresele indicate în lista lui Cofino. E un bar chiar lângă hotel, N. bea una după alta trei
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
funcționarului obraznic, scăpând printre dinți un "Ba pe-a mă-tii" absolut democratic în contextul dat, vă asigur că o astfel de probabilitate e exclusă la țară. Acolo, amărășteanul venit cu căciula în mână nu crâcnește. Fericit c-a obținut țidula necesară, el e chiar recunoscător c-a primit o lecție de viață și-o lecție de politică. Va vota, fără chef, dar înfricoșat de schimbare, pentru partidul-stat, reținând din paranteza retorică a pesedistului-funcționar nu piciorul moral recepționat spate-gios, ci realitatea
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
a măritat/ maică-mea și-a dat și examenul pentru gradul de sublocotenent/ două ore s-au chinuit femeile să-i mascheze/ urmele lăsate de chipiu și veston// cum bine spunea un sergent la recrutare boule/ după ce-am completat țidule despre starea civilă/ dacă ești major și necăsătorit/ familia ta e compusă din zero// pe maică-mea am însărcinat-o doar nouă luni// și uite ce-a îmbătrânit nu// (ceream ca idiotul biologie plus/ text/ dădeam târcoale nerăbdător/ ca la
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
care face rău echipei de astăzi. Nu sînt un vînător de simboluri. Cum de a ajuns, totuși, "Universitatea" printre trofeele lui Dinel Staicu, ex-milițianul care a deschis un muzeu al lui Ceaușescu, vrînd să scoată bani de aici? Specialistul cu țidulă în ecomonia subterană, căruia PNA-ul îi bate din ce în ce mai insistent la ușă, și-a pierdut aplombul de mare om de afaceri. A început să se vadă pe el transpirația de milițian scos la raport, după ce a fost prins cu șoalda
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
limpede dimineață și până spre seară, o admirabilă curățenie pretutindeni domnind și occidental parfumată ne-ar încuraja să ne și urcăm în tren - Doamne ferește! - spre capul Finister, căpșunari, bucătari, meșteri mari. Călătorind înăuntru, cum spuneau bunii noștri. Și făr^ de țidule. Numai că foruri de pe acolo ne pretind imperios să facem curățenie și în ograda noastră socială unde, în desiș de pometuri se ascund după corcoduși o droaie de corupți, gunoaie omenești, infestând zarea politică, unde crapi supraponderali, știuci obeze, somni
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
meu, care se apucase de fotografiat, le-a făcut o dată o poză. Învățătorul, patriot local s-a oferit să scrie textul, iar bunicul meu să pozeze edificiile și personalitățile comunei. Contribuția lui nu era tocmai dezinteresată: avea nevoie de o țidulă de la primărie ca să facă fotografii la minut prin tîrguri și la bîlciuri. Învățătorul s-a împiedicat în originile comunei. Nu știa nimeni cît erau de îndepărtate. Iar în istoria ei orală existau mărturii neconvenabile pe care inițial P. voia să
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
ne învoim și să disbracăm toate goanele dintre noi”, și anume, decide ca muntele Mușa să fie dat înapoi poienarilor, luându-l de la nerejeni, și „să rămâie fieștecare hotar în stăpânirea veche ce au urmat până acum, după cuprinderea usăbitelor țidule ce avem la mână fiișticari trup de moșie, întrebuințându-ne și la pădure, precum și din vechi au trăit părinții noștri, fără oprire, la locurile ce vor fi codri; însă numai satele ce vor fi lipsite de lemnul trebuitor, fără a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
II: împărțirea din 1831 - sau 1829; tensiuni provocate de acapararea de către sate.) O nouă întrunire a Vrancei din 1831, sau 1829 după alte surse, este definitorie: „Încă din 1818 s-au împărțit munții Vrancei pe 14 hotare, dându-se fieștecăruia țidulă spre a i se ști stăpânirea. Și pe acea împărțire s-au cisluit în toată vremea și dările asupra moșiilor Vrancei. Iar apoi unele dintre sate și mai ales cele mai cu putere au împins a răpi și ei de la
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
o z, din miez de iarnă, Toader Căpitanu s-o trezit strigat la poartă: „Toadere! Măi Toadere!” „Ce-i ce s-o întâmplat Haralambie?” - a întrebat Toader. „Uite aici o țâdulă de la domn’ perceptor” - a răspuns goarza. „Ce fel de țidulă? Eu am plătit toate dările și nu mă știu dator” - nu s-a lăsat intimidat Toader. „Ba îi ești dator - și încă cu multe parale - lui Costică Prispă”. „Ceee?! De când îi sunt eu dator lui Costică? Doar aseară am trecut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
practicat de Aculin Tănase îl constituie evocarea, printr-o rimă în -ula, a sexului bărbătesc. Ni-l închipuim pe autor chicotind satisfăcut după versificarea unor asemenea glume golănești: „Nudism la Costinești cu Aculin: Aculin amorezat / Și-a uitat la noi țidula; De mai umblă dezbrăcat, / O să-și piardă chiar și... / (o yoghină din MISA)“ „Adrian Mutu și haremul: O divă când o ia hai-hui, / pe Mutu-l caută - credula! Și el o vrea-n haremu’ lui, / dar nu îl mai ajută... nimeni
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
C. Negruzzi descoperea, în 1839, un aranjament foarte minuțios al osemintelor păstrate acolo: "titvele noastre figurează ca șipurile în magazinul unui spițer. Mai bine de două sute capete sînt pe aceste poliți de piatră; fiecare are lipit pe el cîte o țidulă pe care e însemnat numele celui ce l-a purtat." (Negru pe alb, Scrisoarea VI). Unei femei al cărui craniu era expus în catacombe îi va fi dedicată scrisoarea următoare, Calipso, închizînd în numai două pagini substanța unei nuvele romantice
TCC by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10353_a_11678]
-
1994 Mai scriu rar aici - cu o înstrăinare de jurnal, de mine însămi, demne de zilele acestea ultime. Ultime în toate felurile. Ultimele zile din aprilie mi-au adus hotărârea noilor patroni ai revistei, de a mă pensiona și chiar țidula de pensionare. Cum noua lege a pensiilor nu a fost încă votată, voi rămâne cu o încadrare mizerabilă... Și nu numai situația materială mă îngrijorează dar și singurătatea, pustiul de după... De atâtea ori m-am disprețuit pentru docilitatea „funcționarului român
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
marcat de baterea unui stâlp central, despre care aflăm din documentele de epocă. Un act de împuternicire din 1844, dat la mâna „fratelui nostru, Iorgu Năstacu, pentru ca să fie știut că are voie să vândă partea ce ni se cuvine din țidula (act, înscris) Stâlpul lui Ion Rusu și baștina după moașa noastră Ioana, cum și din alte părți.” „Stâlpul lui Ion Rusu” desemnează „din vatra satului”, după cum „baștină” înseamnă, în context, moștenire. Despre stâlpul din Filipeni, vorbește documentul din 1584 de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii la cotul lui Negroiu din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță și alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La alegerea și hotărârea ce s-au făcut moșiei Fruntești s-au alcătuit și vadurile di iaz ce pot să fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum în aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere aflată la mâna căpitanului Vasile Năstacă din același an se aadeverește. 4 2 - De la Gheorghi Huștiu, Sandu Huștiu și Costachi Huștiu. 66 6 5 ½ Adică șaizeci și șase stânjeni, șase palme și cinci pol palmaci în ființa obștii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi lipsit cheful sau ocaziile; că azi mă vedeți domniile voastre În clipe de restriște, Însă a fost o vreme cînd eram chipeș și viteaz ca nimeni altul și, chiar și așa, dacă adulmecam cumva că erau cam curve, le ceream țidula de identitate sau, În lipsa ei, autorizația În scris din partea tatălui, ca să nu Încalc etica. Tata Își dădu ochii peste cap. Cu dumneata e imposibil să stai de vorbă, Fermín. Eu dacă am dreptate, am dreptate. Am luat pachetul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cizmar pe nume Drulă, Cel cu-albeață pe maculă, A primit în dar o sulă De la o hoață rapandulă. Intr-o zi, vecinul Bulă, Comandant de caraulă, Cel cu mintea minusculă A venit la el în culă Oferindu-i o „țidulă” Ca să-i dea aceea sculă Pentru-a-și sparge o pustulă La genunchi, lângă rotulă! E nebun! gândește Drulă, Minte mică, o granulă! Embrion când a fost Bulă Urmând stagiul de gastrulă Format dintr-o moleculă... Pân' la faza de
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
Moldovei, Leon Episcopul Romanului, Iacob Episcopul Hușului către catre Alessandru Ion Movrocordat: Anaforaoa Sfatului țărei din Arhierii, Egumeni și Veliți boeri, ce s`au făcutu pentru măritișul țiganiloru. Prea Înălțate Domne. Din luminată poronca Înălțimii tale fiindu noi rânduiți prin țidulă Gospodu, ne-am adunatu la sfânta Mitropolie de am făcut cercetare asupra pricinei înpărțeleloru de țigani ce s`au obicinuitu pănă acumu aicea în țară și pentru partea moldovenească, ce s`au amestecatu prin însurări și măritări cu neamulu țigănescu
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
mămuchii trecut pe biletul popii. și-alte nume stau la rând, lângă ele, mărunțele, vede bine Ionel câte-un mănunchiuț de stele. la părinte dă să vadă, bilețelul să citească poate preasfinției sale vreodat` să-i mai trebuiască. importantă e țidula, popii chiar îi prinde bine că acolo el le trece pe femeile "creștine", se duce Ionel acasă mâna maicăsi sărută că din toate de pe listă ea e cel mai des văzută. -tată, zice pruncu totuși vrând ca să se dumirească văd
BUNELE CREŞTINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364745_a_366074]
-
dumneata: șapte puteri garante! nene Niță, și Convenția de la Paris! Care va să zică, noi nu ne punem contra lui Napoleon III, neică Niță ... te joci! De-aia spun că dumnealor, ca tineri, pot să meargă chiar până la moarte.” În sfârșit, pe baza țidulei obținută în schimbul pungociului, în noaptea de 10 spre 11 februarie 1886, pragmaticul negustor, va devenii unul din prosperii oameni de afaceri. „Când sfanții isnafului erau pe sfârșite, tunurile, cu roatele îmbrăcate în pae, ajungeau în dosul palatului, în vreme ce, conspiratorii sus
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
-și tocească coatele pe tejgheaua cârciumarului. Lumea era întinsă la vorbă, intra parcă pe rând la o porție de „trai pă vătrai”, gavarit pe sponci - cum clănțănea Ieremia al Popii, tinichigiul, primul primar comunist al satului, om bun dar cu țidulă de la ruși și de la Groza când să deschidă gura și când să-și țină pliscul. - Lia, nevasta cârciumarului Stanciu, adăugă el după ce luă o gură de aer, trăgea cu urechea făcându-se că șterge prafu' la mese însă cu chef
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
și sunt mirat : Ăstora emancipați, Cum vor ei a fi cotați Mari, iluștri, ori savanți, În schimb, niște figuranți, Ce știu Terra cu un pol, De pe „goagăle”, parol, Dar nu știu, grozav mister, Să uzeze-un revolver, De vor diplome, țidule, Arătând că ar fi scule ... Sau, mă rog, vor doctorate, Fără bacalaureate ... Decât să mai copieze Și să-i purice la teze, Să le dea la toți odat', Diplome de ... plagiat !? Valeriu CERCEL Hamilton, Ontario, Canada Sfârșit de iunie 2012
PLAGIAT (PARODIE) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369736_a_371065]