75 matches
-
exercițiu literar interesant. Urmând-o, îți răstorni viziunea asupra acțiunii și începi să scrii dintr-o perspectivă extrem de provocatoare, aceea a unui personaj negativ, limitat din punct de vedere intelectual și emoțional, care scribălește, cu mijloace stilistice precare, firește, o țidulă către partid. Păstrând din umanitate doar durerea că nu-l poate jupui mai ușor pe Moromete, acest personaj insignifiant, cât un punct, concentrează în el masa fenomenală de represiune a partidului care face țăndări o lume liberă. E forța unei
Le dăm copiilor la olimpiadă subiectul cu care noi am picat examenul by https://republica.ro/le-dam-copiilor-la-olimpiada-subiectul-cu-care-noi-am-picat-examenul [Corola-blog/BlogPost/338350_a_339679]
-
dumneata: șapte puteri garante! nene Niță, și Convenția de la Paris! Care va să zică, noi nu ne punem contra lui Napoleon III, neică Niță ... te joci! De-aia spun că dumnealor, ca tineri, pot să meargă chiar până la moarte.” În sfârșit, pe baza țidulei obținută în schimbul pungociului, în noaptea de 10 spre 11 februarie 1886, pragmaticul negustor, va devenii unul din prosperii oameni de afaceri. „Când sfanții isnafului erau pe sfârșite, tunurile, cu roatele îmbrăcate în pae, ajungeau în dosul palatului, în vreme ce, conspiratorii sus
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
-și tocească coatele pe tejgheaua cârciumarului. Lumea era întinsă la vorbă, intra parcă pe rând la o porție de „trai pă vătrai”, gavarit pe sponci - cum clănțănea Ieremia al Popii, tinichigiul, primul primar comunist al satului, om bun dar cu țidulă de la ruși și de la Groza când să deschidă gura și când să-și țină pliscul. - Lia, nevasta cârciumarului Stanciu, adăugă el după ce luă o gură de aer, trăgea cu urechea făcându-se că șterge prafu' la mese însă cu chef
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
mămuchii trecut pe biletul popii. și-alte nume stau la rând, lângă ele, mărunțele, vede bine Ionel câte-un mănunchiuț de stele. la părinte dă să vadă, bilețelul să citească poate preasfinției sale vreodat` să-i mai trebuiască. importantă e țidula, popii chiar îi prinde bine că acolo el le trece pe femeile "creștine", se duce Ionel acasă mâna maicăsi sărută că din toate de pe listă ea e cel mai des văzută. -tată, zice pruncu totuși vrând ca să se dumirească văd
BUNELE CREŞTINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Bunele_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/364745_a_366074]
-
librării și se citește cu evlavie, adeseori cumulând între două coperte viață veritabilă. Culmea, tot viață se stochează în ambele modele de ”cărți”, inclusiv în cea eliberată de circa de poliție! Mascată drept scrisoare de trecere, foaie de parcurs sau țidulă pentru scalvi, ea a existat dintotdeauna, jucând încă din timpuri străvechi roluri eroice sau ingrate, pecetluind libertatea sau robia a milioane și miliarde de oameni, mai mult sau mai striviți de călcâiul stăpânirii, unii sub jug, alții mai puțin supuși
CULTUL IDENTITĂŢII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1455617809.html [Corola-blog/BlogPost/340399_a_341728]
-
cizmar pe nume Drulă, Cel cu-albeață pe maculă, A primit în dar o sulă De la o hoață rapandulă. Intr-o zi, vecinul Bulă, Comandant de caraulă, Cel cu mintea minusculă A venit la el în culă Oferindu-i o „țidulă” Ca să-i dea aceea sculă Pentru-a-și sparge o pustulă La genunchi, lângă rotulă! E nebun! gândește Drulă, Minte mică, o granulă! Embrion când a fost Bulă Urmând stagiul de gastrulă Format dintr-o moleculă... Pân' la faza de
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_prune_n_gura_e_george_roca_1374573841.html [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
Moldovei, Leon Episcopul Romanului, Iacob Episcopul Hușului către catre Alessandru Ion Movrocordat: Anaforaoa Sfatului țărei din Arhierii, Egumeni și Veliți boeri, ce s`au făcutu pentru măritișul țiganiloru. Prea Înălțate Domne. Din luminată poronca Înălțimii tale fiindu noi rânduiți prin țidulă Gospodu, ne-am adunatu la sfânta Mitropolie de am făcut cercetare asupra pricinei înpărțeleloru de țigani ce s`au obicinuitu pănă acumu aicea în țară și pentru partea moldovenească, ce s`au amestecatu prin însurări și măritări cu neamulu țigănescu
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480432272.html [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
și sunt mirat : Ăstora emancipați, Cum vor ei a fi cotați Mari, iluștri, ori savanți, În schimb, niște figuranți, Ce știu Terra cu un pol, De pe „goagăle”, parol, Dar nu știu, grozav mister, Să uzeze-un revolver, De vor diplome, țidule, Arătând că ar fi scule ... Sau, mă rog, vor doctorate, Fără bacalaureate ... Decât să mai copieze Și să-i purice la teze, Să le dea la toți odat', Diplome de ... plagiat !? Valeriu CERCEL Hamilton, Ontario, Canada Sfârșit de iunie 2012
PLAGIAT (PARODIE) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_plagiat_parodie_valeriu_cercel_1341306891.html [Corola-blog/BlogPost/369736_a_371065]
-
25 de anexe care ar fi trebuit să însoțească cererea de finanțare, una însumă în absurditate totalul celorlalte: se cerea o adeverință de la primărie care dovedea că ONG-ul nu folosește mâna de lucru minoră. Trebuia, carevasăzică, să producem o țidula, valabilă un număr limitat de zile, care ne scutea de stigmatul infam de “exploatatori de copii”. Lucrurile s-au rezolvat între timp la Fondul de Mediu, dar paranoia funcționează nestingherita în nenumărate alte cazuri: într-o țară în care prezumția
Tara de infractori by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82985_a_84310]
-
scambu asedati în formă cerută de pravila, au dreptulu de a mijloci la negotiatia sau vendarea și cumpărarea zapiseloru Statului și a altoru asemene; de a sevirsi pe socotela altuia negotiatia politeloru sau a bileteloru la ordinu, si a tuturoru țidulelor ce se potu negotia și de a le adeveri cursulu. Articolul 74 Sînt samsari de marfuri, samsari de asigurări, samsari dragomani și inchirietori de corăbii, samsari de transportu pe uscatu și pe apă. Articolul 75 Samsarii de marfuri, asedati în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
decoreze după declarația mea. (râde - n.n.) Și pe urmă a spus: „Nu mai am nevoie de ăsta”. Dar nenorocirea este că aceste două declarații se află În dosarul meu de la CNSAS. Dar n-am avut nici un angajament, nimica... Am și țidulă de la ei, că nu am fost colaborator... În sfârșit, m-am căsătorit, m-am mutat pe Roșiori și, Încet-Încet, mi-am refăcut viața... Am lucrat la Vinalcool Întâi ca sezonier și, Încet-Încet, m-a angajat și eram contabil și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de va fi boieri mare ori și rudă; de vreme ce Dumnezeu l-a trămis într-acest pământ ca să păzească pre săraci și să-i fie milă de dânșii ". Satelor de pe la ținuturi încă le-au pus bani după putința lor, dându - le țidule de câți bani să deie pe an, și de câte ori într-un an, și pentru ce să deie acei bani, atîța pentru haraci, atîța pentru sîrhaturi și atîța pentru zaherele și altele, dându - le poroncă ca să-și stringă fiștecare sat câți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al XVII-lea, ai Divanului. Adunările de stări erau convocate prin poruncă domnească sau "rugăminte" adresată membrilor Sfatului domnesc. Din secolul al XVIII-lea procedura este cunoscută mai exact. Porunca de convocare era cuprinsă într-un înscris, numit în Moldova "țidulă domnească", iar în Țara Românească "pitac"654. Într-o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în Moldova 655. Scrisoarea de convocare se adresa mitropoliților, arhimandriților, egumenilor, marilor boieri în funcție și vechilor dregători. Treptat, asentimentul Porții va reflecta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a se abate la vreo luare nedreaptă, atât pentru isvoadele rânduite de a împlini cât și în orice și ori cum că un zapciu ca acela se va pedepsi strașnic și dregătorul va fi supus răspunderii pentru neîngrijire. Să dee țidule satelor de toată îndeplinirea ce va avea să facă, fără să ia un ban măcar pe acele țidule, să se ferească a pricinui satelor vreo cheltuială cu cerere necuviincioasă pentru ale mâncării, întru umblarea săvârșelelor însărcinate ocolașului, mulțumindu-se cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și ori cum că un zapciu ca acela se va pedepsi strașnic și dregătorul va fi supus răspunderii pentru neîngrijire. Să dee țidule satelor de toată îndeplinirea ce va avea să facă, fără să ia un ban măcar pe acele țidule, să se ferească a pricinui satelor vreo cheltuială cu cerere necuviincioasă pentru ale mâncării, întru umblarea săvârșelelor însărcinate ocolașului, mulțumindu-se cu însuși mâncarea ce se hrănesc locuitorii." Ca cei care au îngrozit satele, rămânând în amintirea satelor din generație
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a atrage și astfel de elevi. Bieților de ei li se pare straniu ca școala să-i domesticească și să pretindă feed-back. Diploma este maximum ce-și propun să obțină, și asta li se pare floare la ureche, este o țidulă pe care o poți pune în buzunar și fără să transpiri prea mult. În acest caz, când sensurile cuvintelor articulate la care are acces acest tip de copii sunt puține, limbajul non-verbal este cel receptat. Ce ar putea simți un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
14 martie 19230, suma de 700 de lei pentru: „...repararea mașinei de azimă și 4 colțare prin fixarea postamentului mașinei”. În aceeași zi, hahamul I. Cuperman încasa de la casieria instituției suma de 462 de lei, ce reprezenta „...diferența de 66 țidule pentru tăerea de paseri din bonurile vândute de comunitate”. În paralel și conform înțelegerii, comunitatea a plătit Azilului de bătrâni banii aferenți lunii martie a anului 1930, adică 4.800 de lei pentru următoarele bunuri și servicii: „140 ½ pâini albe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
000; d) Ajutor împuternicit pentru județ - 2.500; e) Interpreților - 2.500; f) Restul personalului - 2.000; g) Trupei (sergenți, caporali) - 1.500”. Sumele cuvenite urmau a fi luate de două ori pe lună. Scriam ceva mai sus că această țidulă fusese inutilă deoarece, potrivit cercetărilor noastre, aceste lichele numite „împuterniciți”, continuaseră să mănânce la restaurantele locale până la desființarea păguboaselor și venalelor comisii aliate de control, în anul 1946. „Notă informativă din 9 Septemvrie 1945. Informez că populația atât dela țară
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
decoreze, după declarația mea. (râde - n.n.) Și pe urmă a spus: Nu mai am nevoie de ăsta. Dar nenorocirea este că aceste două declarații se află în dosarul meu de la CNSAS. Dar n-am avut nici un angajament, nimica... Am și țidulă de la ei, că nu am fost colaborator... În sfârșit, m-am căsătorit, m-am mutat pe Roșiori, și încet-încet, mi-am refăcut viața... Am lucrat la „Vin-Alcool” întâi ca sezonier și încet-încet, m-a angajat și eram contabil și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
furat actul din geantă tocmai când Își băga În groapă comoara ei de avocat, Aurele, păi dacă trăia Voicu nu mai eram io acuma așa. A tot pândit-o cățeaua aia de Năsoasa, vezi, și-acuma ține cu dinții de țidulă. N-ar fi mare lucru să se preteze la așa o porcărie față de sora lor cea mare, să facă pe proasta că habar n-are și să păstreze actu’ la ea. N-ar mai fi avut nici un rost să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
au pribegit dela noi de vreo 5-6 ani, domnul ia căutat și i-a adus înapoi, dar fiindcă sărăcim zilnic și ne pustiim arătăm aceste acuze: 1. Darea împăratului ne apasă foarte greu și de multe ori se întâmplă cu țidula sacunului sosește și executorul și atâta mâncare și băutură pretinde.... 2. Dusul lemnelor la cetatea Făgăraș e o grea și mare povară pentru noi.... 3. Când trece multă armată în sus și în jos, atunci prestăm postășit greu, trebuie să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cunoscut clerului decizia autorității politice, se specifica, în mod expres, că locuitorii de condiție nenobilă nu mai aveau voie să se cunune "fără știre stăpânilor ce vor ave", iar preoților li se interzicea să oficieze căsătorii "până nu vor aduce țidule acei ce vor să-s căsătorească de la stăpânire lor, cum că cu știre stăpânirii să face ace căsătorie". Aceasta deoarece "lucrătorii cei de obște, datori sunt pe dominiumuri, adecă pe stăpânii moșiilor pe care le locuiesc și să hrănesc, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
marcat de baterea unui stâlp central, despre care aflăm din documentele de epocă. Un act de împuternicire din 1844, dat la mâna „fratelui nostru, Iorgu Năstacu, pentru ca să fie știut că are voie să vândă partea ce ni se cuvine din țidula (act, înscris) Stâlpul lui Ion Rusu și baștina după moașa noastră Ioana, cum și din alte părți.” „Stâlpul lui Ion Rusu” desemnează „din vatra satului”, după cum „baștină” înseamnă, în context, moștenire. Despre stâlpul din Filipeni, vorbește documentul din 1584 de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii la cotul lui Negroiu din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță și alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La alegerea și hotărârea ce s-au făcut moșiei Fruntești s-au alcătuit și vadurile di iaz ce pot să fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum în aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere aflată la mâna căpitanului Vasile Năstacă din același an se aadeverește. 4 2 - De la Gheorghi Huștiu, Sandu Huștiu și Costachi Huștiu. 66 6 5 ½ Adică șaizeci și șase stânjeni, șase palme și cinci pol palmaci în ființa obștii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]