221 matches
-
nici țipenie de om, deși clopotele bat. Noi, trei siluete răsfirate, rătăcim prin curtea bătrânei biserici săsești fortificate. Suntem două femei și-un băiețel. Prin portalul larg deschis se văd băncile goale și altarul pe care ard câteva lumânări. O țigăncușă cu ochi veseli vestește sosirea iminentă a preotului și ne-ndeamnă să-l așteptăm. Fata ne lămurește că nu mai sunt sași; au plecat în Germania sau la cimitir, dar „popa sașilor” ține în fiecare duminică la ora doisprezece o
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
rădeam cu unghiile prenandezul de la etichete Bine-nțeles că nu aveam detergent, apa la robinete... La un gemuleț stătea un moșuleț morocănos Se uită cu lupă la gură sticlelor să nu fie ciobite,murdare De obicei nimerea în fața mea o țigăncușa cu sticle din containere de gunoi Până termină ea de predat terminăm și eu de visat se vindeau și cărțile de pe raft Cărțile bune se vindeau pe sub mâna dădeai târcoale librăriei o săptămână Când o prindeai singură pe vânzătoare îi
GENERAŢIA DE STRIGOI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1447581028.html [Corola-blog/BlogPost/342848_a_344177]
-
două străchini smălțuite, în care mai rămăsese câte ceva din ciorba de găină, pusă în ele. Prezența lui, venit pe neașteptate după atâta vreme, strică rostul tainei duse la masa plină cu bucate. - Vă stricai masa și taina, mumă! Cine-i țigăncușa asta așa de frumoasă de ți-a intrat pe sub piele și mâncarăți amândouă? - E de la corturile pe lângă care trecuși. Mumă! Ăștia-s lăieți ca lumea, cinstiți și curați și mai spălați ca Ioana lui Floricel, după care, de nespălată ce
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
cu vioiciune, în mers, în timpul alergărilor, la joacă ori când freca gresia și faianța prin apartamentele în care era chemată. Terminase cu rezultate destul de bune anul de învățământ și avea colegi care țineau mult la ea. Chiar dacă i se zicea „țigăncușa”, potrivit originii ce-și pusese amprenta pe viață în pigmentul pielii ei ca abanosul, ea nu purta nimănui pică și era admisă în toate jocurile din pauze. Era cea mai vioaie și neîntrecută la alergări de băieții din clasă și
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_2_marian_malciu_1326303197.html [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
gândea el dar, Iubirea este ca o dulce căldură împrăștiată de razele de soare, primăvara în toată ființa omului. E ca un soare lăuntric, îi spune mama. Lui însă îi luau foc obrajii când o vedea sau se gândea la țigăncușa Saveta. (...)el simțea pentru fata cu cireșe la urechi altceva decât simțise până atunci pentru o ființă, o altfel de iubire decât pentru mama sa. Iubire mare a fost pentru ea! La bostană, la pepeni, după scena de amor, a
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Romanul_desavarsirii_perso_teo_cabel_1371498878.html [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
ar fi oferit, în consecință, fundulețul”. Zâmbind, a exteriorizat: - Ești încă dificilă pentru „două grade de libertate.” Cu toată erudiția pe care ți-o respect. - Să trăiți domnule Căpitan. La ordin! Vă pot face și bebeluși dacă ordonați. - A dracului țigăncușa. A oferit burtica la scărpinat dar tot mușcă. Sunt eu Ionel, întâmplător comandant de ambarcațiune. In această calitate pot da certificate de căsătorie celor care le solicită și chiar binecuvântarea nupțială în numele Domului Dumnezeul nostru. Din păcate numai în apele
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
nimic, cel puțin, în aceste clipe. Curios. Așa era și atunci când a cunoscut-o în parc, pe bancă. Zâmbea tot timpul. Stătea cu mâinile împreunate în poala rochiei... parcă aștepta buchetul de flori pe care el l-a cumpărat de la țigăncușa aia hamțușcă... " Ia, flăcăule, florile astea și pune-le în brațele fătucii ăsteia frumoase, că asta ți-i partea, nu te zgârci!" Căzu în genunchi, cu obrajii în poala femeii. În timp ce fata pregătea cafeaua, bărbatul, ca-ntr-o rugăciune, săruta
CE UNEŞTE DUMNEZEU, NU POATE DESFACE OMUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_uneste_dumnezeu_nu_poate_desface_omul_.html [Corola-blog/BlogPost/370936_a_372265]
-
ar fi oferit, în consecință, fundulețul”. Zâmbind, a exteriorizat: - Ești încă dificilă pentru „două grade de libertate.” Cu toată erudiția pe care ți-o respect. - Să trăiți domnule Căpitan. La ordin! Vă pot face și bebeluși dacă ordonați. - A dracului țigăncușa. A oferit burtica la scărpinat dar tot mușcă. Sunt eu Ionel, întâmplător comandant de ambarcațiune. In această calitate pot da certificate de căsătorie celor care le solicită și chiar binecuvântarea nupțială în numele Domului Dumnezeul nostru. Din păcate numai în apele
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
din aventurile lui de adolescent, în timp ce își plimba o palmă pe picioarele Angelicăi, care se cocoțase și se alinta goală pe genunchii lui. La un moment dat, a fost întrerupt de întrebarea prietenului său, Doru: - Da’ cum a fost cu țigăncușa aia minoră? De ce nu povestești, amice? Mișu a amuțit subit. S-a încruntat, a dat-o jos pe fată de pe genunchi, a turnat vin în ulcea și a golit-o cu înghițituri mari. După ce a trântit ulcelele pe masa încărcată
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_3_marian_malciu_1327173986.html [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
dar deocamdată nu se pune în aplicare. După aceea ... Deocamdată timpul are iarăși răbdare cu noi. Nu mai sînt nici cincinale...Porcii îi tăiem tot ca înainte și ca de totdeauna. Chișca e tot chișcă, vinul e tot vin, iar țigăncușele de pe Valea lupului sînt la fel de ochioase și șturlubatice ca și în urmă cu o sută de ani, chit că acum vorbesc la mobil: „Ce face mă-ta, fa?”. Le cheamă la poliție, ca să le mai astîmpere. Uneori domnii polițiști le
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Politica_semintelor.html [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ȚIGĂNCUȘA Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cerne trist o ploae rece Peste-nmuguriții tei Și un vânt de ghiață trece De trei zile pe alei. Mă-ntorceam plouat din piață: -Uite domnu
ŢIGĂNCUŞA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1432022033.html [Corola-blog/BlogPost/362977_a_364306]
-
19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cerne trist o ploae rece Peste-nmuguriții tei Și un vânt de ghiață trece De trei zile pe alei. Mă-ntorceam plouat din piață: -Uite domnu,dacă vrei, Un cadou de dimineață Pentru doamna,ghiocei. Țigăncușa o copilă Stă în fața-mi tremurând Și-am simțit atunci o milă, Privind trupul ei plăpând. - Ghiocei, urzici, leurdă, Le-am cules de dimineață. Mă-neca revolta surdă: -Tristă-i mama ei de viață. Nu puteam să-mi vin în fire
ŢIGĂNCUŞA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1432022033.html [Corola-blog/BlogPost/362977_a_364306]
-
dimineață. Mă-neca revolta surdă: -Tristă-i mama ei de viață. Nu puteam să-mi vin în fire: -De-o vârstă cu nepotul meu, Ca o trestie subțire Și cât mai tremură de-un leu. Emil Șușnea 16.04 2015 Referință Bibliografică: Țigăncușa / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1600, Anul V, 19 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŢIGĂNCUŞA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1432022033.html [Corola-blog/BlogPost/362977_a_364306]
-
roșii și albi...dar și asculta, cu căștile în urechi, colinde...” Vezi, aștia au alt model!...uite, ăștia sunt mai mari!...să fac și cu motocei colorați, la cei albi?”, mai zicea, rupând, uneori, tăcerea. Cu noi adusese și o țigăncușă...curățică (nu știu dacă avea 13 ani...o copilă, care se juca pe telefon, ceva cu un șarpe care fugea să-și prindă coada). În salonul vecin, se plimba agitată, o femeie frumoasă și înaltă, o maramureșeancă țeapănă, cu vreo
FOTOGRAFII ... DE SĂRBĂTORI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Fotografiiade_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/349023_a_350352]
-
M-am bucurat când i-am auzit vorbind. Îi șimțeam de-ai mei. Mami, la bar, glumea în românește și primea zilnic de la compatrioți tot felul de complimente. Chiar și Tabitha era destul de admirată. Pentru români, părea un fel de țigăncușă de-a noastră, însă una apetisantă și foc de frumoasă! Bărbații o sorbeau din ochi. Deși eu, o fâță fără funduleț bombat și sânișori, ea mă făcea geloasă. - Tabitha, ia să-mi spui tu mie dacă sunt frumoasă? - E, cum
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iertatori_si_iarasi_de_la_cap_de_n_balasa_al_florin_tene_1327003393.html [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
va duce cu ele la Veronica s-o invite la concert. Micheru stătea undeva la periferia Vienei într-o casă modestă, închiriată de la o familie care plecase pentru câtva timp la țară; o adusese cu el și pe soru-sa, o țigăncușă frumoasă, instruită, pe care-o pregătea pentru cariera de cântăreață. -Bravos națiune! - strigă Micheru când îl văzu; apăruse în ușă cu șorțul lui de bucătar, curățând cartofi - vorbești de lup și lupul la ușă! Bine, domnule Eminescu, mă pui pe
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
care-l încinsese cu Mihai: Frunză verde baraboi, Durduleano, hăi! Vino și tu pe la noi Durduleano, hăi! Apoi o dădură-n cântece de șatră: Țiganii din Darabani, Taie aur și fac bani, Icușari și mahmudele Să fure țigănci cu ele, Țigăncușe frumușele... -Știi de ce te iubesc eu pe tine, măi Micherule? -De ce, conașule Mihai? -Fiindcă tu ești poporul, mă! -Adică prostimea! - glumi Micheru. -Fie și prostimea, dar în ce are ea mai bun în ea... Apoi tăcură. Mihai o privi
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
mâna cea firavă lui baba, lăsându-l fără glas. A privit-o și i s-a părut un copil, creolă, cu un nas de porțelan, ochi care fulgeră ca niște vârfuri de săgeată ce pătrund dincolo de tine. Un fel de țigăncușă cu fusta lungă și viu colorată legată peste păr cu o panglică roșie. <Asta e indiancă, a zis el încet, văzând-o cu acea aluniță în frunte. Din toată lumea de pe pământ fiul meu a găsit să se mărite cu o
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_erou_al_mineriadelor_ion_ionescu_bucovu_1386662739.html [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
cu ritmul în care paharele se goleau ori trupurile se încleștau în cele mai ciudate poziții. S-au oprit toate atunci când el nu a mai putut păstra cadența nici în mișcările normale. - Am auzit că ai pus-o cu o țigăncușă... E adevărat? l-a întrebat ea în pauza dintre două țigări ce au inaugurat a doua sticlă, dar de whisky cu gheață, nu de votcă. Ce vorbești, băi! Cine ți-a spus? - Hai, mă... nu te preface, că știu de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_5_marian_malciu_1326739371.html [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
Acasa > Impact > Analize > MIRCEA ELIADE ȘI ȚIGANII Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2297 din 15 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului "Maitreyi era neagră ca o țigăncușe". Eliade mergea "la țigănci". De acolo a prins el pofta de pielea neagră. El, marele cercetător nu știa că atingându-se de țigăncile din România, se va molipsi pe veșnicie de cultura indiană. Va fi aflat el cu siguranță despre
MIRCEA ELIADE ȘI ȚIGANII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1492279332.html [Corola-blog/BlogPost/354234_a_355563]
-
-i ghicească viitorul dar, văzându-l zâmbind a neîncredere, a insistat să-l roage să o ajute cu ce poate spre a nu se întoarce la șatră cu mâinile goale, bani, alimente sau orice obiect. Dellu era impresionat de aspectul țigăncușei, frumusețea, tinerețea și intonația glasului ei care-i suna atât de frumos în urechi. A chemat-o în casă cu toate că știa că e periculos. Putea să-i fure din casă, nu din lucrurile lui dar ale gazdei... I-a umplut
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
în așteptarea unei comisii de control și nu are timp. Și astfel, după o seară prelungită cu șprițuri multe băute împreună cu câteva din oficialități ale comunei, puțin obosit, a rămas acasă pentru refacere. Atunci a venit din nou, destul de devreme, țigăncușa, lui cum îi plăcea s-o alinte. A servit-o cu lichiorul care-i plăcea pentru că era dulce, l-a băut și pe al doilea, și când a servit-o și cu un pahar de vin, a observat-o că
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
ei nu-i rămânea altceva de făcut decât să-și aștepte într-o supunere totală soarta. Au trecut în fugă un număr de ani. Lucra la periferia unui oraș, când, la picioarele lui, înecată în lacrimi de foc recunoscu pe „țigăncușa” lui! Surprins de repeziciunea cu care se petrecuse evenimentul, a ridicat-o în picioare, și privind-o în ochi, a îmbrățișat-o sub privirile întrebătoare ale militarilor care nu apucaseră să o îndepărteze de lângă aparatul unde lucra șeful lor, crezând
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
teme, amărâta asta. Oare pricepe cam ce vreau să fac cu ea? Nu cred ... Oricum, trebuie să fiu atent. Altfel ... dacă intru în mâna țiganilor, nu scap teafăr. Dar nici s-o iert, nu pot. E bunicică rău, a dracului țigăncușă! Trebuie să-mi fac un plan ca lumea. Chiar în seara asta", s-a hotărât Mișu în timp ce dușul îl stropea cu apă călduță. A trecut pe apă rece, s-a înviorat și s-a retras ... Era soarele pe cer când
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_3_marian_malciu_1326391641.html [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
și într-un sfert de oră erau în centrul orașului să cumpere ceva pentru fată. Cât timp Gloria a intrat în cofetărie, Ștefan s-a îndreptat spre florăria din Piața Sfatului de unde a ales cincisprezece trandafiri albi, iar florăreasa, o țigăncușă drăguță, i-a pregătit un aranjament floral deosebit de frumos. Era pricepută în ciuda tinereții sale. - Ăsta merge conașule pentru o domnișoară ca să o ceri dă nevastă. Uite ce buchet ți-am făcut! Frumos ca și matale. Nu re- zistă nicio domnișoară
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1395984754.html [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]