65 matches
-
iarnă ori zilele de printre ani? - Cu voi, copiii mei hoinari, când îmi veniți de sărbători, cu Gheorghe-al meu... el mai revine la mine-n vise uneori... Cu Bălănuța, cățelușa, bravul Radjai, Buian roșcatul, cu Lady, pisicuța mică și Țigănel - încovrigatul și cu Joiana, vaca neagră, eu mai vorbesc ori plâng și râd, și cu Rujana-roșcovana, când o-îngrijesc și-o mulg cântând! De-ai ști, micuța mea nepoată, ce bună-i lumea animală, cum ele stau și te ascultă
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1464906795.html [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
Băiatul, vizibil încântat, are apoi parte de un tratament special din partea preotului care-l miruiește și pe frunte, dar și pe brațul suferind, îi vorbește, îl încurajează, iar la sfârșit îi oferă chiar și o mică icoană a Sfintei Parascheva. „Țigăneii”. Pază și Ordine. Chiar pe estrada din fața Catedralei, două femei rrome stau de vorbă, par să aștepte pe cineva, omoară timpul. Mamă și fiică, originare din orașul Roman, după cum aveam să aflu ulterior. Cea mai în vârstă ține într-o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oră, totul era calm, liniștit. „Așadar, v-am văzut mai adineauri cum ați vorbit cu femeile acelea două. Cum să nu vă văd ? Păi, nimic nu ne scapă, eu văd și musca din tavan, că doar asta îmi este meseria. Țigăneii noștri au așa, cum să vă spun eu pe înțeles dumneavoastră, evlavia lor particulară, mai aparte. Covoarele le dau de cele mai multe ori parohiilor mai sărace sau la bisericile astea noi, din beton, construite pe repede înainte, sunt mai reci și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să scoatem vasul mai tainic, mai cu fereală, dar dacă nu vor să ne asculte ? Taci și înghite rușinea !” La fel ca și ceilalți locuitori ai Iașiului cu care am stat de vorbă, pelerini sau obișnuiți ai locului, utilizează cuvântul „țigănei”, dar o face ca și cum ar fi vorba despre niște copii neastâmpărați, dificili, minorați, pe care ești obligat să-i accepți și să-i iubești așa cum sunt, mi-e foarte greu de fapt să transcriu pe hârtie atitudinea sa. „Rândul ăsta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
primii băieți primiți de don Calabria a lăsat această mărturie: «Eu, Noventa Alessandro, am fost primit de don Calabria pe 15 noiembrie 1906, în casa din Străduța Fontanelle. Aici am întâlnit alți doi camarazi mai vechi de școală, Meneghini Augusto [țigănelul] și Tarozzi Giuseppe. Am fost înscris la școlile elementare, Tarozzi a fost luat curând în Institutul don Bosco, iar Meneghini a fost primit de Frații Carmeliți Desculți. În timpul bolii mamei Angela am rămas singur în casă. Ajutam la cumpărături și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
India și răspândit mai ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativa". Totodată, cuvinte precum balaoacheș, baragladina, bulibașa, chivuța, corturar, faraon, gitana, jude, laie, lăieț, lingurar, puradel, rom, rudar, sălaș, țigan, țigănaș, țigănatic, țigăncușa, țigăncuța, țigăneala, țigănel, țigănesc, țigănește, țigănie, țigănime, țigănos. țigănuș, ursar au și ele definiții modificate. Până acum, în trei ediții ale Dicționarului Explicativ al Limbii Române, definiția substantivului "țigan" conținea explicația "epitet dat unei persoane cu apucături rele". Modificările din noul Dex vin
Substantivele "rom" şi "ţigan" au definiiții noi în DEX () [Corola-journal/Journalistic/23010_a_24335]
-
istorice ale obștii Umbrăreștilor ........................... 52 4. Devălmășia, ca entitate în timp ..................................................... 61 CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE ....... 85 1. Considerente de ordin general ....................................................... 85 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie ................................................. 89 Țigăneii ........................................................................................ 91 Bozieștii și Tămășenii .................................................................. 95 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe .............. 100 Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor .............................. 104 4. Stăpânirea boierilor Costăchești .................................................. 108 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană ..................... 115 CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI ..................................................... 137 CAPITOLUL V
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care nu au avut forma hotarelor definită riguros în mărturiile hotarnice și alte acte ale lor și care, deci, nu au cunoscut și aplicat procedeul însorăririlor. Iată numele acestor sate, dispărute de multă vreme ca entități și anume: Curmezișeni, Oncani, Țigănei, Neguri, Zăscani, Lăturișeni, toate situate și localizate documentar „pe apa Gerului”, la sud de Cudalbi, dar aparținând de hotarul ținutului Tecuci. Înregistrarea lor ca mici comunități în documentele vremii, durata scurtă, neprecizarea în acte și în mărturii a limitelor naturale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriale stabilite înainte de întemeierile statale medievale, domnia a atribuit locuri pentru așezarea unor grupuri de oameni, de regulă în frunte cu slujitori domnești. Și pentru acestea este evidentă lipsa aplicării cerințelor preconizate prin procedeul însorăririlor. Astfel de sate au fost: Țigăneii de lângă Bârlovița și Siret, Dimaciul, Dumbrăvița, Cracul, Poiana Sasului, Siminoacele, Movilenii, sate ce nu poartă nume preluat de la vreo comunitate familială și nici nu au avut hotarele riguros precizate și delimitate prin acte, așa cum e cazul celorlalte. De altfel, litigiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
peste malul de apus al apei Siretului, că o parte a moșiei respective a devenit vatră de sat, unde s-au așezat unii dintre sătenii devălmași umbrăreșteni, dând naștere, cu timpul, împreună cu locuitori din sate vecine, precum Dumbrăvița, Sasul, Sineștii, Țigăneii, satelor mai noi, Butuceni și Suraia. Situarea acestui hotar într-o perioadă timpurie în preajma străvechiului curs al apei Siretului (Sirețelul) demonstrează caracterul de străvechime al delimitării teritoriale din această parte de țară, aserțiunea fiind cu atât mai plauzibilă, cu cât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca o legiuire pe care s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi” și ca dovadă de „stăpânire învechită și pacinică”, nefiind moșie dată din „locuri domnești”, cum constatăm pe bază de acte, că au fost Țigăneii, Dimaciul, Dumbrăvița, Poiana Sasului etc. sau cum se credea tradițional. Ca structură teritorială interioară, se documentează în cuprinsul hotarelor satului și moșiei Umbrăreștilor arhicunoscutele componente medievale: vatra satului/satelor, cu grădini, vii și livezi; țarina de arătură și de semănat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să cerceteze o jalbă a satului Torcești, nepoți lui Bilăiu, pentru „ocină și moșie din Brălădiț (Bîrlovița, I. S.) păr în apa Bîrladului, prin poenile Agapiei [...] pănă în hotarul Umbrăreștilor”; b - Mărturia hotarnică din anul 1777 pentru moșiile Torceștii și Țigăneii, dă lungul acesteia din urmă ca pornind „din hotarul Umbrăreștilor în malul Bârloviței [...] până în hotarul Iovești, unde să întâlnești cu Sineștii și cu Agapia”, deci pe teritoriul Torceștilor; c - Mărturie din 18 septembrie 1784, în care se menționează un schimb
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acesteia din urmă ca pornind „din hotarul Umbrăreștilor în malul Bârloviței [...] până în hotarul Iovești, unde să întâlnești cu Sineștii și cu Agapia”, deci pe teritoriul Torceștilor; c - Mărturie din 18 septembrie 1784, în care se menționează un schimb din moșia Țigănei ce „au făcut dumnialui banu Neculai Balșu cu răzeși de Umbrărești”, dându-le acestora o parte de moșie pentru vadul lor de moară ce se afla pe „un mal al răzeșilor de Umbrărești”, mărturie în care găsim și următorul text
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au stăpânit-o dumnialui spătar Toader (Costache I. S.), încă și dumnialui vistiernic Iordachi Costachi, pe care Agapie nu au nici o scrisoare, nici o dovadă, s-au pus zi de soroc să meargă la Divan”. Cum boierii Costăchești au stăpânit Torceștii, Țigăneii și locul numit de „răzeșii de acolo”, respectiv umbrăreștenii, Agapie, rezultă că locul era situat în zona Torceștilor și a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de Ion Drăgoi, mazil din satul Torcești, care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scrisoare, nici o dovadă, s-au pus zi de soroc să meargă la Divan”. Cum boierii Costăchești au stăpânit Torceștii, Țigăneii și locul numit de „răzeșii de acolo”, respectiv umbrăreștenii, Agapie, rezultă că locul era situat în zona Torceștilor și a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de Ion Drăgoi, mazil din satul Torcești, care a fost rânduit să arate hotarele „moșii Sinești de către moșia Umbrărești, cum și de către moșia Agapia”. e - Plan de hotărnicie a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pădurii numită de localnici Balș, unde este atestată existența pârâului sau gârlei cu numele Bârlovița, hidronim și toponim bine cunoscute de către locuitorii satului Salcia și ai Cătunașilor, dar necunoscute la ora actuală iveștenilor și vecinilor lor din Bucești și Liești. Țigăneii În ordine cronologică, este al doilea loc de pe actualul teritoriu al comunei noastre devenit stăpânire dependentă cu numele Țiganeii și cu variante în diverse acte de mai târziu, precum Țigănia și Țigăneștii. Apare prima dată menționat într-un hrisov din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceste adevărate slugi ale noastre, Alexa, Giurca, și Dragoșe și Giugiu, ne-au slujit drept și credincios”, motiv pentru care continuă Vodă - „le-am dat și le-am întărit de la noi în țara noastră Moldova, un sat la Dimaci, anume Țigăneii”, hotarul continuând să rămână tot „după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac”. Se înțelege că e vorba de o stăpânire avută mai dinainte vreme de către cei patru slujitori credincioși ai voievodului și marelui domn și că locul a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
luncă cum e la noi. Documente ulterioare celui din 1495, referitoare la același topic îl situează mai la est, între Bârlovița și Siret, adică la răsărit de apa Siretului. Reproducem câteva pasaje documentare ce fac referire la satul și moșia Țigăneii. a - Carte de hotărnicie a moșiilor unite Iveștii și Torceștii din 1892 în care, la capitolul documente vechi, se află menționat și „Ispisocul (copie) a lui Ștefan-vodă, din 7003 (1495) ghenarie 12”, prin urmare documentul prin care li se atribuise
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cuprinsul documentului publicat și care este, de fapt, o mărturie a târgoveților de Tecuci, în frunte cu șoltuzul și cei 12 pârgari, scriind cum au venit „înaintea noastră și’naintea a mulți oameni buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să chiamă La Dimaci, ce este în ținutul Tecuciului, din drese de danie ce au avut, strămoșii lor Alexa și Jurca și Dragoșe și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
frunte cu șoltuzul și cei 12 pârgari, scriind cum au venit „înaintea noastră și’naintea a mulți oameni buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să chiamă La Dimaci, ce este în ținutul Tecuciului, din drese de danie ce au avut, strămoșii lor Alexa și Jurca și Dragoșe și Jurje de la Ștefan-vodă, giupânului Criste, vornicului celui mare, drept o sută de galbeni de aur
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1495, specificându-se în plus că satul Țiganeii aparținea de ținutul Tecuciului, așa cum îl vom afla în toate documentele ulterioare, precum: c - Carte de blestem dată de mitropolitul Moldovei, Gavriil, cu data 4 septembrie 1763, „pentru o moșie anume Țigănei de la ținutul Tecuciului, cum că s-au înpresurat de răzeșii de Sinești și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
blestem dată de mitropolitul Moldovei, Gavriil, cu data 4 septembrie 1763, „pentru o moșie anume Țigănei de la ținutul Tecuciului, cum că s-au înpresurat de răzeșii de Sinești și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1763, „pentru o moșie anume Țigănei de la ținutul Tecuciului, cum că s-au înpresurat de răzeșii de Sinești și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod de zestre din 1797 dat de vornicul, pe atunci, Neculai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod de zestre din 1797 dat de vornicul, pe atunci, Neculai Balș, fiicei sale, Catinca, în care se cuprind și „moșiile Torceștii și Țigăneii la Tecuci, pe apa Bîrladului”. f - Planul moșiilor Umbrăreștii de Sus [...] și Umbrăreștii de Jos din anul 1854, alcătuit de inginerul hotarnic Fotache Ghețu, pe care se găsește însemnată „o piatră hotar despărțitoare Umbrăreștilor de josu despre Țigănei”, la apus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torceștii și Țigăneii la Tecuci, pe apa Bîrladului”. f - Planul moșiilor Umbrăreștii de Sus [...] și Umbrăreștii de Jos din anul 1854, alcătuit de inginerul hotarnic Fotache Ghețu, pe care se găsește însemnată „o piatră hotar despărțitoare Umbrăreștilor de josu despre Țigănei”, la apus de Bârlad, în dreptul satului Torcești. Dar și prin modul cum a decurs transmiterea stăpânirii satului și moșiei Țigăneii ne convingem de existența lui la est de Siret și nu la vest, cum se găsește localizat în lucrarea menționată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]