41 matches
-
în roman pe care doar acest prieteșug o aduce cumva în față, lăsînd să se bănuiască o înclinație către mizerie și decădere, altminteri de exclus. Neîndoielnic, nepotrivitul și urîtul prieteșug cu Gorică îl neagă clar Povestitorul atunci cînd spune "nimic țigănesc". Cuvîntul revine, de altfel, tocmai cu referire la Pirgu. Balcanic - cuvîntul ca atare - nu apare decît o singură dată în roman, în această exclusivă negație legată de numele lui Pașadia. Balcanică putea fi la acesta în primul rînd ascendența. Și
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Constantin Țoiu Țiganiada sau epopeea eroi-comică a lui Ion Budai- Deleanu, una din operele de bază ale literaturii noastre de care parcă ne rușinăm, pe măsură ce ne țigănim în vorbire și apucături, nu se „bucură” de interesul pe care îl merită cu prisosință. Anii trecând, această jenă națională a crescut în timp ce, ca o previziune a autorului însuși, țiganii se integrară pe nesimțite în restul națiunii, - realizându-se un
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
risipea file de carte/ prin curtea instituției/ și toată comisia/ în frunte cu procurorul și medicul legist/ s-au pus pe lectură// unii răcneau poeme simboliste/ alții șopteau sfios sonete/ în fine/ cei care preferau creația populară/ cîntau din piaptăne/ țigănești/ și murmurau cu ochii duși/ doine/ era un soare atît de frumos/ încît în ospiciul de peste drum/ medicii s-au apucat de dictare/ iar bolnavii completau conștiincios frunzele. păsări cu timbre fiscale în ciocurile lor micuțe/ au înconjurat comisia/ formată
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
lamina ca nimeni altul aurul limbii române până la deplina lui valoare în carate, fie și-n sentimental-glumețele noastre relaxări de gen retro, adică din epoca anterioară manelelor cu mult metisaj de neamuri proaste, când el își permitea doar refrenul pursânge țigănesc: „Ce ne facem noi țiganii Dacă vine americanii?!”... și iată că el răspunde dorului acestuia și-mi revine dinainte din când în când parafrazându-se pe sine însuși. În acest mod, mai zilele trecute, când cu ședința CSAT pe care
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
în Rusia țaristă. Din rus. duma" (DEX). Argoticul dumă a fost înregistrat de V. Cota, în Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor (1936), în expresia a da duma "a se înțelege, a mitui". Termenul provine, în mod evident, din substantivul feminin țigănesc duma "cuvânt, vorbă"; Gh. Sarău îl înregistrează (Mic dicționar rom-român, 1992), indicând și locuțiunea me daw duma "eu vorbesc". E foarte limpede că locuțiunea verbală - foarte transparentă în prima ei parte, prin asemănarea formală și semantică a verbului țigănesc cu
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
mari ambiții, On High In Blue Tomorrows, care se dovedește a fi un remake după un film polonez, 47, asupra căruia apasă un blestem. Filmul polonez a rămas neterminat pentru că actorii săi au început să moară, iar fondul de poveste țigănească aduce aerul pitoresc al unui background slav, cu actrițe de origine poloneză. Regizorul, Kingsley Stewart (Jeremy Irons), promite o capodoperă, însă între Devon Berk, alias Billy Side (Justin Theroux), partenerul actriței din film și aceasta se creează premizele unei love
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
baltă”, accesibilă doar minților limitate și juvenile: „Să moară mama” , „Mânca-ț-aș gălăgia”, „Vă sparg la rozetă”, „Băga-ț-aș sârmă-n nas”, „Marța-fâța tinerețe”, „Piei, satană”, „Papagal de benga”, „șo cara mo” sau „șo mai ti buli” îîn țigănește) sau: „Coana Mița biciclista / A căzut și și-a rupt Pitpalac într-un copac / Mie-mi vine să mă Calule, tu ești de lut / Mie-mi vine să mă... Fugi de-aicea, măi fetițo / ție nu-ți trebuie. Pune mâna
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de misionar și organizator al acestei etnii (această informație este însă contrazisă printr-o serie de documente din anii 30, dar a continuat să fie prezentă inclusiv in lucrări științifice Viorel Achim sublinia, de pildă, că arhimandritul era de origine țigănească 9). O altă informație din anii 30 arăta că Șerboianu s-ar fi născut la Șerboieni, în județul Argeș. Din punct de vedere geografic, fiind vorba despre același județ și localități apropiate una de alta, înclin să accept ca reală
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sensul "țigan care caută prin gunoaie", pentru ca la ediția a doua (2003) să găsim și "țigan bișnițar", ba și "șmecheraș de cartier". Etimologia termenul este cunoscută, până la un punct: cocalar este un derivat, cu sufixul de agent -ar, de la substantivul țigănesc kokalo, -a "os" (înregistrat în dicționarul lui Gh. Sarău, din 1992; cuvânt curent în limba romani, ca împrumut din greacă). Circulă o anume explicație a sensului - neînregistrată în lucrări de lingvistică, din câte știu, dar foarte prezentă în internet - , conform
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
punct de vedere al formei, al sensului și al căilor de pătrundere. Nu e cîtuși de puțin o "legendă urbană", cum o califica, pe site-ul 123urban.ro, partizanii teoriei "mit Stock" (care corespunde, tocmai ea, etichetei de "legendă"). Adverbul țigănesc mișto, cu sensul "bine", a pătruns în argoul românesc, apoi în limba comună, păstrîndu-și foarte bine sensul și forma invariabila - nu numai că adverb, ci și ca adjectiv (o țipă mișto). I s-au adăugat, treptat, noi sensuri (trecerea de la
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
simpatică ironie și de un ludic spumos. În statul iugoslav este posibil ca țiganii să aibă „statul” lor, un mic sat intitulat, cosmopolit, Shanghai, și condus de un singur lider, Lutvija Belmondo Mirga, povestașul țiganiadei întinsă pe patru generații. Lumea țigănească așa cum ne-o prezintă Naberšnik trăiește într-o dimensiune parcă atemporală a pitorescului-idilic. Destrămarea utopiei și a armoniei generată de un comerț ilicit și benign cu Occidentul coincide cu destrămarea Iugoslaviei și recrudescența naționalismului într-o formă radicală care afectează
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
coboare din căruță. Ce faceți? Nu se vede? răspunse starostele tot cu o întrebare. Plecăm. Ați terminat de scos aurul din pârâu? Vă mutați în altă parte? Nu. Plecăm de tot de aici. De după coviltirele căruțelor oprite se ițeau capetele țigăn cilor care îi priveau curioase, să vadă de ce s-au oprit și mai ales cu cine stă de vorbă șeful. Unde plecați? întrebă și mai mirat Cristian. Nu vă mai interesează să aflați ce s-a întâmplat cu băiatul vostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bine ca etnicii unguri, nemți, români, cehoslovaci, și în general locuitorii moderni a ceea ce fost odată Imperiul Austro-Ungar să se gândească de două ori înainte de a batjocori sau ataca pe frații lor romi.. cine știe or avea și ei sânge țigănesc? ---------------------------------------------------------------------------------------------------- (1), (2) http://rombase.uni-graz.at/cgi-bin/art.cgi?src=data/hist/modern/maria.en.xml http://www.romistika.eu/docs/Austria Hungary.pdf (3) https://archive.org/stream/travelsfromvienn00brig#page/540/mode/2up Bright, Richard, Travels from Vienna through lower
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
pricina nu au fost cinstiți față de ei înșiși, față de meseria lor, față de cititorii și telespectatorii lor. Dacă ei aveau ca temă să facă reportaje despre țigani, nu trebuia, oare, să prezinte întreaga realitate, nu doar un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
înțeleagă textul un rom nativ: "Când romii povestesc între ei, "între noi, țiganii", cum se spune în limba romani." Cum înțelege în realitate un rom nativ: "Când romii (???) între ei, între noi, EA, țiganii la ei, cum se spune EA țigănesc în limbă." Dacă dumneavoastră, cititori români ați înțeles ceva, apoi tot atât a înțeles și un țigan căldărar. Analiza construcției: Paramiciaren-verbul inventat ad-hoc "ei povestesc", nu există la căldărari. Corect ar fi "Kana le rom(a) phenen paramicha"- cînd romii
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
bată-l vina! Următoarea greșeală de acord a doamnei Delia Grigore, profesoară la catedra de romani a Universității București, este explicabilă , pt. că dumneaei nu este vorbitoare nativă. Iat-o: "sar phenel pe E ROMANE CHIBIATE"-" cum se spune EA țigănesc limbă la." Este traducerea FIDELĂ a construcției doamnei profesoare Delia Grigore. Corect ar fi fost: "Sar phenel pe ande e romani chib." - "Cum se spune în limba romani." "Sar phenel pe romania chibiate." -"Cum se spune în limba romani" (deși
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > GHEORGHE A STROIA - ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRȘII - O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLȚ DE ROMÂNIE - ȚIGĂNEȘTI, TELEORMAN Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Datorită avansului tehnologic al zilelor noastre, este imposibil să te gândești la locuri îndepărtate de pe mapamond, ca la ceva intangibil și extrem de îndepărtat, ci
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
Buică - scriitoarea cu sufletul colorat în roș-galbenul-albastru al patriei inimii sale: România. Gheorghe A. STROIA Adjud 1 iulie 2012 Referință Bibliografică: Gheorghe A STROIA - ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRȘII - O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLȚ DE ROMÂNIE - ȚIGĂNEȘTI, TELEORMAN / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
litere românești. Ei, cei ce au creat alfabetul s-au gândit să îl lase pe -tar neatins, dar să-l introducă pe Theta cu valoare de -d! Adică Theta nu este Theta, este Delta! O nebunie totală. În alfabetul internațional țigănesc exemplele de mai sus sunt scrise așa: romestar- de la rom, romenθar- de la romi. Nici unui rom cu 12 clase nu i-ar trece prin cap că asta este scris în limba lui învățată acasă. Eu mă întreb totuși de ce nu s-
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
pornește la oraș, se instalează pentru cerșt în fața Prefecturii și «după aproape doi ani de cerșit a strâns bani de cal și căruță»; «căra de toate, mobile și saci, iar uneori îl plătea Primăria să strângă gunoiul de pe străzi; se țigănea pentru fiecare leu și în ruptul capului n-ar fi făcut un pas până ce nu vedea toți banii în palmă» (p. 92). „Reliefurile“, „elementele arhitecturale“ ale povestirii (a 9-a), Tudor (pp. 101 - 127), de Nicolae Țic, se structurează „cu
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
făcute praful se-alege. În lupta pentru cașcaval și ciolan se duc negocieri; nu mai contează că de-o viață ți-a fost cel mai mare dușman; se aliază, fac fuziuni, să câștige-n ultimă instanță. Lipsiți de scrupule se țigănesc în fața Europei, de ne consideră UE prea proști, dar nu săraci și ne trudesc în toate ca pe niște ponei, de dăm cu capul de pereți și ... cu fundu-n araci. Care din ei mai vor binele țării? Care din ei
SĂ TRECI DE LA VORBE LA FAPTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340931_a_342260]
-
și el Școlii monografice de la București prin însuși faptul realizării Muzeului satului românesc. Dar - cum bine se știe - chiar și puținul care a mai rămas din acest Muzeu a fost (și este) cu o diabolică perseverență distrus. Fie incendiat, fie țigănit în fel și chip. (3) De finanțarea programului de televiziune german (ZDF) a beneficiat și regizorul Thomas Ciulei ca să poată realiza filmul artistic intitulat „Asta e”. În acest film realitatea românească este prezentată de dl. Thomas Ciulei (fiul lui Liviu
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
dragoste și înțelegere, preot slujitor și Stareț ieroschim. Prodromos (Bele Vasile Constantin) [1] Menționăm că ora în mănăstirea ”Sfântul Gheorghe” nu se schimbă nici primăvara nici toamna, rămâne ora normală. Referință Bibliografică: Ieroschimonah PRODROMOS BELE - ANUNȚ DIN PARTEA MÂNĂSTIRII „SFÂNTUL GHEORGHE” - ȚIGĂNEȘTI / Prodromos Bele Ieroschimonah : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1937, Anul VI, 20 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Prodromos Bele Ieroschimonah : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ŢIGĂNEŞTI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381927_a_383256]
-
romi/țigani. Îl contrazic! În limba țigăneasca la minte se spune "godi", un cuvant vechi sanscrit. Romii spun în țigănește: me dau goghi - eu gândesc, deci ne folosim mintea. Cuvântul românesc "hâr", provine conform dexului din slavonescul "chari" (1). Cuvântul țigănesc car/kar (penis), originează din vechiul indian khanro- sabie, si este înrudit cu persanul kir-penis. Romii Lovari au sinonimul "shilado"- "cel maturat". Romii Gurbet, denumesc penisul și cu numele de "chindalo"- cel tăios, dar îl declară și LAJ-rușine, un cuvant
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
numai icre negre!”. Ca autorul să spună în altă parte: “De două sute de ani de când i-am dezrobit, nu am reușit, pentru că nici nu am vrut, să românizăm țiganii, dar de douăzeci de ani de la revoluție încoace, am reușit să țigănim România! Pentru că așa s-a vrut”; “ ... sub oblăduirea externelor lui Petre Roman s-a dat undă verde la etnonimul de rrom cu doi de “r”. iar sigla de cod European a României a fost schimbată din “ROU” în cea de
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]