42 matches
-
și el Școlii monografice de la București prin însuși faptul realizării Muzeului satului românesc. Dar - cum bine se știe - chiar și puținul care a mai rămas din acest Muzeu a fost (și este) cu o diabolică perseverență distrus. Fie incendiat, fie țigănit în fel și chip. (3) De finanțarea programului de televiziune german (ZDF) a beneficiat și regizorul Thomas Ciulei ca să poată realiza filmul artistic intitulat „Asta e”. În acest film realitatea românească este prezentată de dl. Thomas Ciulei (fiul lui Liviu
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
dragoste și înțelegere, preot slujitor și Stareț ieroschim. Prodromos (Bele Vasile Constantin) [1] Menționăm că ora în mănăstirea ”Sfântul Gheorghe” nu se schimbă nici primăvara nici toamna, rămâne ora normală. Referință Bibliografică: Ieroschimonah PRODROMOS BELE - ANUNȚ DIN PARTEA MÂNĂSTIRII „SFÂNTUL GHEORGHE” - ȚIGĂNEȘTI / Prodromos Bele Ieroschimonah : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1937, Anul VI, 20 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Prodromos Bele Ieroschimonah : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ŢIGĂNEŞTI de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/prodromos_bele_ieroschimonah_1461127451.html [Corola-blog/BlogPost/381927_a_383256]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > GHEORGHE A STROIA - ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRȘII - O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLȚ DE ROMÂNIE - ȚIGĂNEȘTI, TELEORMAN Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Datorită avansului tehnologic al zilelor noastre, este imposibil să te gândești la locuri îndepărtate de pe mapamond, ca la ceva intangibil și extrem de îndepărtat, ci
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
Buică - scriitoarea cu sufletul colorat în roș-galbenul-albastru al patriei inimii sale: România. Gheorghe A. STROIA Adjud 1 iulie 2012 Referință Bibliografică: Gheorghe A STROIA - ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRȘII - O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLȚ DE ROMÂNIE - ȚIGĂNEȘTI, TELEORMAN / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
litere românești. Ei, cei ce au creat alfabetul s-au gândit să îl lase pe -tar neatins, dar să-l introducă pe Theta cu valoare de -d! Adică Theta nu este Theta, este Delta! O nebunie totală. În alfabetul internațional țigănesc exemplele de mai sus sunt scrise așa: romestar- de la rom, romenθar- de la romi. Nici unui rom cu 12 clase nu i-ar trece prin cap că asta este scris în limba lui învățată acasă. Eu mă întreb totuși de ce nu s-
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
pricina nu au fost cinstiți față de ei înșiși, față de meseria lor, față de cititorii și telespectatorii lor. Dacă ei aveau ca temă să facă reportaje despre țigani, nu trebuia, oare, să prezinte întreaga realitate, nu doar un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
pornește la oraș, se instalează pentru cerșt în fața Prefecturii și «după aproape doi ani de cerșit a strâns bani de cal și căruță»; «căra de toate, mobile și saci, iar uneori îl plătea Primăria să strângă gunoiul de pe străzi; se țigănea pentru fiecare leu și în ruptul capului n-ar fi făcut un pas până ce nu vedea toți banii în palmă» (p. 92). „Reliefurile“, „elementele arhitecturale“ ale povestirii (a 9-a), Tudor (pp. 101 - 127), de Nicolae Țic, se structurează „cu
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
bine ca etnicii unguri, nemți, români, cehoslovaci, și în general locuitorii moderni a ceea ce fost odată Imperiul Austro-Ungar să se gândească de două ori înainte de a batjocori sau ataca pe frații lor romi.. cine știe or avea și ei sânge țigănesc? ---------------------------------------------------------------------------------------------------- (1), (2) http://rombase.uni-graz.at/cgi-bin/art.cgi?src=data/hist/modern/maria.en.xml http://www.romistika.eu/docs/Austria Hungary.pdf (3) https://archive.org/stream/travelsfromvienn00brig#page/540/mode/2up Bright, Richard, Travels from Vienna through lower
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1472457481.html [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
făcute praful se-alege. În lupta pentru cașcaval și ciolan se duc negocieri; nu mai contează că de-o viață ți-a fost cel mai mare dușman; se aliază, fac fuziuni, să câștige-n ultimă instanță. Lipsiți de scrupule se țigănesc în fața Europei, de ne consideră UE prea proști, dar nu săraci și ne trudesc în toate ca pe niște ponei, de dăm cu capul de pereți și ... cu fundu-n araci. Care din ei mai vor binele țării? Care din ei
SĂ TRECI DE LA VORBE LA FAPTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1402912704.html [Corola-blog/BlogPost/340931_a_342260]
-
numai icre negre!”. Ca autorul să spună în altă parte: “De două sute de ani de când i-am dezrobit, nu am reușit, pentru că nici nu am vrut, să românizăm țiganii, dar de douăzeci de ani de la revoluție încoace, am reușit să țigănim România! Pentru că așa s-a vrut”; “ ... sub oblăduirea externelor lui Petre Roman s-a dat undă verde la etnonimul de rrom cu doi de “r”. iar sigla de cod European a României a fost schimbată din “ROU” în cea de
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
numai icre negre!”. Ca autorul să spună în altă parte: “De două sute de ani de când i-am dezrobit, nu am reușit, pentru că nici nu am vrut, să românizăm țiganii, dar de douăzeci de ani de la revoluție încoace, am reușit să țigănim România! Pentru că așa s-a vrut”; “ ... sub oblăduirea externelor lui Petre Roman s-a dat undă verde la etnonimul de rrom cu doi de “r”. iar sigla de cod European a României a fost schimbată din “ROU” în cea de
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Razvan_ducan_1398333819.html [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
romi/țigani. Îl contrazic! În limba țigăneasca la minte se spune "godi", un cuvant vechi sanscrit. Romii spun în țigănește: me dau goghi - eu gândesc, deci ne folosim mintea. Cuvântul românesc "hâr", provine conform dexului din slavonescul "chari" (1). Cuvântul țigănesc car/kar (penis), originează din vechiul indian khanro- sabie, si este înrudit cu persanul kir-penis. Romii Lovari au sinonimul "shilado"- "cel maturat". Romii Gurbet, denumesc penisul și cu numele de "chindalo"- cel tăios, dar îl declară și LAJ-rușine, un cuvant
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482148481.html [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
locuri dintre care 150 la parter și 150 de locuri la etaj, alături de noua terasă de 400 de locuri. Construcția de lemn păstrează stilul arhitectonic original al Hanului vechi. Inaugurarea noii terase a fost marcată de o petrecere în stil țigănesc tradițional și de prezența unor personalități locale, alături de reprezentanți ai agențiilor de turism și ai mass-media. "Echipa de arhitecți a fost foarte atentă la toate detaliile. Investiția în noua terasă s-a ridicat la 400.000 de euro și, cu
Program "Vacanțe la Țară". Hanu Ancuței, week-end cu pensiune completă, cu doar 295 de lei by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101790_a_103082]
-
înțeleagă textul un rom nativ: "Când romii povestesc între ei, "între noi, țiganii", cum se spune în limba romani." Cum înțelege în realitate un rom nativ: "Când romii (???) între ei, între noi, EA, țiganii la ei, cum se spune EA țigănesc în limbă." Dacă dumneavoastră, cititori români ați înțeles ceva, apoi tot atât a înțeles și un țigan căldărar. Analiza construcției: Paramiciaren-verbul inventat ad-hoc "ei povestesc", nu există la căldărari. Corect ar fi "Kana le rom(a) phenen paramicha"- cînd romii
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
bată-l vina! Următoarea greșeală de acord a doamnei Delia Grigore, profesoară la catedra de romani a Universității București, este explicabilă , pt. că dumneaei nu este vorbitoare nativă. Iat-o: "sar phenel pe E ROMANE CHIBIATE"-" cum se spune EA țigănesc limbă la." Este traducerea FIDELĂ a construcției doamnei profesoare Delia Grigore. Corect ar fi fost: "Sar phenel pe ande e romani chib." - "Cum se spune în limba romani." "Sar phenel pe romania chibiate." -"Cum se spune în limba romani" (deși
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
poziția 94 coloana 3 va avea următorul cuprins: "L=0,3 Km, Mestecăniș de la proprietatea Coca Aurelia până la proprietatea iacoban loan Tănase " ; - poziția 95 coloana 3 va avea următorul cuprins: "L=l Km, Mestecăniș de la DN17 -DE 576 până la proprietatea Țigănea Severin"; - poziția 121 coloana 3 va avea următorul cuprins: "Puciosu 30*l,5=45 m de la Pârâul Puciosu până la Proprietatea Ursuț Vasile"; - poziția 128 coloana 3 va avea următorul cuprins: "L=6 km D66 Ciotina-Dosu Oușorului iacobeni, de la barieră până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183101_a_184430]
-
Boletus satanas (Harald Othmar Lenz, 1831) sin. Rubroboletus satanas (Lenz ex Kuan Zhao & Zhu L. Yang, 2014) precum Suillellus satanas (Lenz ex Jaime Blanco-Dios, 2015), cunoscut în România și Basarabia sub numele buretele (hribul) dracului sau hrib (burete) țigănesc este o specie de ciuperci otrăvitoare și cam rare basidiomycete din genul "Boletus", familia "Boletaceae". El a fost descris pentru prima dată de micologul german Harald Othmar Lenz în 1831, cel care i-a dat numele sinistru al "lui Satan
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
este inclus pe albumul Gypsy Beats and Balkan Bangers compilat de Felix B de la Basement Jaxx. Filmul de lungmetraj Iag Bari - Brass on Fire, regizat de Ralf Marschalleck, prezintă viața membrilor Fanfarei Ciocârlia, punând accentul pe contrastul dintre micul sat țigănesc Zece Prăjini și marile săli de spectacole unde aceștia își cântă muzica. Acesta avea să câștige Premiul pentru cel mai bun documentar la Festival De Cine Documental Musical în Barcelona și Madrid în noiembrie 2003. A mai primit premiul pentru
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
lamina ca nimeni altul aurul limbii române până la deplina lui valoare în carate, fie și-n sentimental-glumețele noastre relaxări de gen retro, adică din epoca anterioară manelelor cu mult metisaj de neamuri proaste, când el își permitea doar refrenul pursânge țigănesc: „Ce ne facem noi țiganii Dacă vine americanii?!”... și iată că el răspunde dorului acestuia și-mi revine dinainte din când în când parafrazându-se pe sine însuși. În acest mod, mai zilele trecute, când cu ședința CSAT pe care
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
șvăbește - - - - - 0 tătărește - - - - - 0 tâlhărește - - - - - 0 tehnicește (rar) - - - - - 0 teologhicește (C) - 1 - - - 1 teoreticește (rar) - - - - - 0 ticăloșește (înv.) - - - - - 0 tinerește 1 2 - - - 3 tovărășește (C) 6 - - - 2 8 trupește 9 - - - - 9 turcește 9 7 1 - 1 18 țărănește 4 - - - - 4 țigănește 22 - - - - 22 ungurește 26 1 - - 4 31 văcărește (I) - - - - - vânătorește - 2 - - - 2 viclenește (DILR 2007) - - - - - 0 vitejește 11 1 - - - 12 voinicește 17 2 - - - 19 volintirește (înv.) - - - - - 0 volnicește (înv.) - - - - - 0 vrăjmășește (înv.) - - - - - 0 vremelnicește (înv.) - - - - - 0 vulpește - - - - - 0 vulturește - - - - - 0
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
groaznice dacă aș fi vrut, căci Simon se decisese să-mi aplice cel mai aspru tratament și mă alerga în dreapta și în stânga să-i aduc tot felul de lucruri, care nu erau deloc diferite de merele hesperide. Trebuia să mă țigănesc cu portarii pentru mangalul pe care li-l vindeam, să-i calmez și să le împing bacșiș, să îndulcesc târgul făcând cinste cu o bere, să mă iau la harță cu agenții de asigurări pentru posibilele pierderi, să fac depozite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în explicarea lui -o paragogic din franceză, ca și din alte limbi, nu trebuie neglijat nici modelul constituit de cuvintele condensate sau trunchiate care se termină într-un -o etimologic, dar nici acela al numeroaselor cuvinte italiene, spaniole și/sau țigănești în -o. II. 6. Compusele scurtate parțial (engl. clipped compound, germ. partielles Kurzwort sau partiell gekürzte Kurzwort) sunt formate prin reținerea integrală a unuia dintre elementele sintagmei sau compusului originar și trunchierea ori siglarea celuilalt sau a celorlalte elemente componente
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
10 mai 1945, fiind clasat printre primii 20 de elevi din cei 700 de elevi care au dat examen de absolvire la Făgăraș. După 23 august 1944, a plecat pe front cu Regimentul 115 infanterie, luptând mai întâi în localitatea țigănești din județul Prahova și mai apoi la Oarba de Mureș și Dealul Sângeorgiu, cotele 495 și 463. După înapoierea de pe front, a continuat cursurile Școlii de subofițeri la Făgăraș până la 10 mai 1945, când a fost avansat la gradul de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de alte ansambluri folclorice, formații instrumentale și vocale, coruri la: Felnac (județul Arad), Cenad, Cenei și Sînnicolau Mare (județul Timișoara) și două formații folclorice la Moldova Veche și, respectiv, Bolobresca (județul Caraș-Severin). - Ansamblul folcloric „Sloga” din Timișoara. f) În limba țigănească Amatori - grupul folcloric „Cingărica” din Cluj-Napoca - grupul folcloric „Roma len” din Coltău - grupul folcloric „Cheleu, cheleu” din Petroșani - grupul folcloric „Huro ciricleanco” din Caracal. Mai multe alte ansambluri folclorice și grupuri instrumentale există în diferite localități din țară. g) În
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ușa cortului și Hop și noi fe-ti-țe-le / Ri-di-căm ro-chi-țe-le / și bă-tând pi-cioru-n loc, / tra-gem sârba cea de foc. Iar la un bal al țiganilor În sala Oppler, am rămas toți Încre meniți de frumusețea, necunoscută de noi până atunci, a țigăn cilor din Ardeal, a „neorusticelor“, cum li se mai zice pe acolo, venite anume la acest bal ca niște regine de Saba, În rochiile lor somptuoase, largi, Învoalate, În culori nemaiîntâlnite și În cizmulițele lor de piele roșie, cu tocul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]