38 matches
-
autoritățile locale și centrale, în cazul în care locuințele lor vor fi demolate, pentru a se construi viitoarea catedrală. Mulți superstițioși - martori ai evenimentelor trecute - dau crezare legendei potrivit căreia moartea familiei Ceaușescu a fost cauzată de blestemele vrăjitoarelor din țigănimea pieței Cipariu, Nicolaie Ceaușescu fiind cel care a dispus în mod direct demolarea și sistematizarea zonei. Cât adevăr ascund aceste legende, rămâne ca judecata fiecăruia să stabilească. Dar, ca o ironie a sorții, trebuie menționat faptul că soții Ceaușescu au
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1444285117.html [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
Fă-l! Ce mai stai?! O stradă întreagă de sfinți: Boabă, Olga, Pistol, Andrei, Geică, Dinu, Păunii, soția lui Petre, tinichigiul, Olivia - bunica - Toți au făcut Raiul, Pe sufletul gol. Mă uit pe stradă: Morți și divorțuri. Nașteri puține. Și țigănime. Doamne, cum va să fie Raiul de mâine? Va mai fi suflet pe pâine? Și pentru cine? Tot mai des Îi cat pe ai mei cu flori, și cățui. Unde-ați plecat, dragii mei, toți Și-ați lăsat Raiul de pe
STRADA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Strada_jianu_liviu_1337318671.html [Corola-blog/BlogPost/358411_a_359740]
-
organizat o acțiune în scopul instituirii legalității, cu participarea luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale (S.A.S.) din cadrul IPJ Bacău, jandarmi și reprezentanți E.ON. Acțiunea a vizat următoarele obiective: Introducerea sentimentului de siguranță civică în zona străzii 8 Martie (râpa țigănime); Prevenirea și combaterea infracțiunilor de furt din locuințe și combaterea infracțiunilor de furt din locuințe, garaje etc., și de energie electrică, pe raza orașului Buhuși; Identificarea bunurilor sustrase de pe raza orașului Buhuși, care fac obiectul dosarelor penale aflate în lucru
ACŢIUNE A POLIŢIŞTILOR BUHUŞENI, CU PARTICIPAREA LUPTĂTORILOR S.A.S. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415630225.html [Corola-blog/BlogPost/376839_a_378168]
-
romanii, acum, ajunși în pragul datei memorabile de 29 iulie, 2012. În vremuri revolute, aduse în contemporaneitatea sa de Ioan Budai Deleanu, pe accente eroi-comice, dar îndeajuns de pilduitoare pentru cei de azi, se vede lupta pentru putere și controlul țigănimii „slobozite”, istorisite în chip de „batracomeomahie”, de război al broaștelor cu șobolanii (parcă). Confruntările pentru putere din zilele noastre sunt și ele asociate cu lucrări ori cu situații ale regnului necuvântător. Mulți dintre români își povățuiesc pruncii să nu facă
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_plosnita_puterii_la_alexandru_oblu_1343396146.html [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-a luat să fie fecior în casă, adică să îngrijească de ciubote și de straie. Șolcan se purta
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
scrie ceea ce nu-i intră lui în cap. Vodă scrie: „Fie în voia ta”. Șolcan ia hârtia și iese afară, ca să învețe rugăciunea. Dar cum s-a înserat, se ia frumușel, pe furiș, și se duce la țigani; strânge toată țigănimea, prinde pe jupân Pârcălab și-l bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
-n salon. Dar dacă vizitatorul ar avea curiozitatea de a merge în suburbii depărtate din șesul Bahluiului, de ex. pe șesul dintre șoseaua Țuțorei și înălțimile pe care se înșiră orașul, începînd de la Curtea Domnească pân-la Tătărași (tîrgul de jos, țigănimea domnească), atunci ar avea cu totul altă priveliște. Acolo în loc de strade sunt adevărate lagune de glod; podului de lemn de preste Bahlui îi lipsesc la mijloc câteva scânduri pe cari nimeni nu se - ndură de-a le pune la loc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ion Suditu, care au studiat fenomenul, au identificat „grilele“ folosite în cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
treci, smucită de/ animalul frumos/ de la celălalt capăt al nervilor” (Doamna cu cățelul). Alte poeme (numite balade), muzicale, melancolice, merg pe linia eposului baladesc: „Eu sunt o mahala/ cu gloduri și cu țațe, cu babe/ atârnate de-o andrea,/ cu țigănime și/ veșnice borțoase, sunt/ singura tristețe cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia în cea de-a doua carte, El-Roi (1997), lirismul se epurează de sonuri false, iar filonul vizionar-oniric se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
Alba, Hudești și Vatra, modernizare drumurilor din satele comunei, iluminatul stradal dau o notă de urbanism și invită turiștii la Hudești pentru petrecerea timpului liber, deocamdată, doar la sfârșit de săptămână. Satul Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și invită turiștii la Hudești pentru petrecerea timpului liber, deocamdată, doar la sfârșit de săptămână. Satul Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă în care să nu fie câte un muzicant. De aici s-au ridicat membrii familiei Costandache
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tramvai casate, orașul pe extremitatea de vest sfîrșit, curățenie mută negrul, vedenia se liniștește, o împung luminile punctiforme sub deal, înăuntru vibrează facerea, Podu Iloaiei sulițate unde trei garduri de fier de la linie la peron, suprimă afacerile pe picior ale țigănimii, fără pungi de semințe de spart în dinți la călători, geam identic cu osul frunții, noaptea dincolo confirmă luna, îndemnurile ei la "Feroviara", spectacolul reluat, cît aplomb pe actori! decorul revoluționar, tabloul lunecă uns, strălucirea unui iaz, lacurile stațiunii piscicole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bocănind cu cizmele, nu m-ai lăsat să mă întind pe scaune, la somn, gările din Alba Iulia, Deva, Petroșani sînt bune, la Tîrgu Jiu te ia cu parul! la Brașov este ca și la Arad, lume de tot felul, țigănime de asta cu furturi, umblă și ei mereu pe drumuri să cîștige tot din șmecherii, din furat! e hardughia aia mare, frig, ce-am pățit la Constanța, nu știam că închide gara de la miezul nopții la 5! mă duc atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
diplomații străini fluturând zâmbete ironice când se învârtea hora în Târgul Moșilor, însă acei diplomați trebuie să știe că ceea ce au văzut ieri nu era poporul român săltând addenda 401 în danțurile lui. Ieri au văzut numai pleava târgoveților și țigănimea de la margine; să vie la țară și acolo vor vedea cum știe juca flăcăii noștri cu pletele fluturând în vânt“5 etc. etc. Dar în București se mai petrecea la dulap, la mustării, la tăiere etc. Despre toate acestea în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Adică puseră, să nu fie Stăpânia lor nici monarhică, Nici orice fel de aristocrație, Dar nici cu totul democratică, Ci: demo-aristo-monarhicească Să fie, ș-așa să se numească... Adică, așa și-așa!... Să fie clar pentru toate țările lumii că țigănimea nu optează pentru vreuna din "chivernisirile străine", ci ea, vrându-se originală, alege mai întâi... din toate, luând ce-i mai bun și de folos și întorcând totul pe dos. Taman ca originalitatea președintelui lăeț, ori goleț, din Zimnicea!...) ...Părea
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
Constantin Țoiu Opțiunea Parpanghel... E personajul cel mai intrigant al Poemei eroi-comice. Nu s-a mai auzit nimic de el, între timp. Ce face Parpanghel?... Ciudată absența lui în mijlocul unui conflict angajând pe viață și pe moarte țigănimea în Oplină răzmeriță... Avem două mărturii care ne ajută să pricepem opțiunea politică a acestui june simpatic, aventuros, ginerele lui Goleman, fidelul ibovnic al Romicăi... Mai întâi, depoziția lui Mitru Perea, înțeleptul. S-o auzim... Mai întâi, - zice el: Toți
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10158_a_11483]
-
în halul în care s-a văzut, de lăeți și goleți... Partida lui Parpanghel este contra violenței și răzbunărilor oarbe, contra exceselor de tot felul, decurgând din prostie și din ignoranță. Ei nu vor puterea. (Pentru că o au!...) Iar dacă țigănimea le-ar da-o cu de-a sila, mai întâi ar mirosi-o cu grijă și mult, mult și ar pipăi-o cu toată prudența, ca să se convingă că face, că merită s-o ție în mână, nu înainte de a
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10158_a_11483]
-
să închidă ochii la micile șuteli. Totuși găina „aparține tuturor” și e mîncată în colectiv tocmai în zorii colectivizării. Foarte recent, în romanul său Băieți aproape buni, Bogdan Teodorescu îl creează pe Mannix Florea, inspector de poliție, ins provenit din țigănime, păstrînd bune contacte cu interlopii etniei, dăruit cu un prenume tipic, „personaj care are șansa unei construcții memorabile”, după cum scria un recenzent avizat al cărții. În alt roman al autorului, Spada, interlopii țigani apar ca victime ale unui justițiar a
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativa". Totodată, cuvinte precum balaoacheș, baragladina, bulibașa, chivuța, corturar, faraon, gitana, jude, laie, lăieț, lingurar, puradel, rom, rudar, sălaș, țigan, țigănaș, țigănatic, țigăncușa, țigăncuța, țigăneala, țigănel, țigănesc, țigănește, țigănie, țigănime, țigănos. țigănuș, ursar au și ele definiții modificate. Până acum, în trei ediții ale Dicționarului Explicativ al Limbii Române, definiția substantivului "țigan" conținea explicația "epitet dat unei persoane cu apucături rele". Modificările din noul Dex vin în urmă demersurilor realizate
Substantivele "rom" şi "ţigan" au definiiții noi în DEX () [Corola-journal/Journalistic/23010_a_24335]
-
totuși - din fericire - să fie înregistrat un compus satiric ad-hoc ca greco-bulgărime (din Scrisoarea III). De altfel, derivatele etnice sînt tratate de dicționare cu o anume, firească, prudență; cred că nu numai întîmplarea atestărilor a făcut ca doar cîteva (turcime, țigănime) să fie înregistrate. DEX preferă formulele-tip de definire, cu minime variații; de aceea la majoritatea derivatelor colective cu sufixul -ime vom găsi explicații de tipul "totalitatea...; mulțime de...": "totalitatea scriitorilor, mulțime de scriitori" (scriitorime); "totalitatea profesorilor; mulțime de profesori
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
Constantin Țoiu Praful s-a ales de alianța cu năbădăioasa țigănime. De turci, ea fuge mâncând pământul... Ce-i cu tăcerea aceasta?... Poetul apucă de un colț cerul, și încet-încet îl trage ca pe o cortină... Dacă, în est ungher al Europei, Tatăl ceresc a ținut cu cineva, El a ținut
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
astfel de om pare a fi Tandaler, inimosul. El recunoaște că nu știe carte, - da nu contează! Să aibă și țiganii un Vodă cinstit, acolo, un divan, boieri și alte învredniciri! Discuția se încinge. Drăghici, bătrânul este de părere că țigănimea nu-i făcută să aibă și ea o țară, - și-apoi nu fac ei parte din țara lui Vlad-Vodă?... Criticos îi dă dreptate lui Drăghici, da, și spurcat la gură, republican înfocat, auzind aceasta, sare disprețuitor, și zice: Spuneți-mi
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
realitate cum a fost și este întotdeauna, președintele Ion Iliescu afirma, în Occident, că țigani sunt peste tot în lume, și că de ce se face atâta zarvă pe chestia asta, urmărindu-se probabil înființarea unei noi Cortine de Fier, izolânduse țigănimea balcanică de Europa de Vest... Un soi de Pro domo. Nu ar strica, așadar, ca epopeia lui Ion Budai-Deleanu să fie recitită în anii noștri și eventual încredințată unui mare poet spre actualizarea limbii în care este scrisă această operă a noastră
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
pe Vlad Țepeș în numele căreia epopeia eroi-comică, poate cea mai interesantă din Europa, din acest punct de vedere, a și fost scrisă. E momentul în care Satan, aruncând o privire peste lume, vede oastea lui Mahomet gata să robească Muntenia toată... Țigănimea este înarmată de Țepeș... Întunecimea sa, Campionul forțelor răului, susținătorul Sultanului invadator. ...vede și tabăra țigănească, între Alba și Flămânda-adunată, care, după porunca domnească, acum era și-n arme îmbrăcată... Și intriga continuă: Căci Vlad Vodă locuri de moșie Le
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
de etnie romă". Teodor Atanasiu, președintele PNL Alba, a spus că Buglea a făcut o greșeală impardonabilă și l-a anunțat că și-a scris deja demisia. Liderul TNL este și consilier local, potrivit Mediafax. Am introdus noi apa în țigănime...( apropo, când întrebi pe cineva de acolo unde locuiește mai nou nu zice țigănime, zice lângă Dedeman :) ) Ei bine dragii mei acolo sa introdus apa și un strat subțire de pavele (așa de dragul votului) dar este total insuficient! În loc de apă
Cum și-a argumentat liderul TNL Alba propunerea privind sterilizarea femeilor rome by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39543_a_40868]