54 matches
-
cu urechile înfundate. Îmi trăsesem helanca pe nas, ochii strâns închiși, zic, să stau așa, să se mai lase pulberea asta, când m-am trezit cu una-n rădăcina nasului. Zic„ 'Tu-i dumnezeii...!” și mi-am strâns nasu-n pumn. „ Țigane, ești bine, tată?” Era nea Titi, când s-a ridicat orbecăind, mi-a tuflit un cot în nas. „Îs bine, bre, numa' nasu-i spart de mata” „Iartă-mă, țigane! Unde-s băieții?” „De-abia nimeresc să-mi duc mâna la
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
nasului. Zic„ 'Tu-i dumnezeii...!” și mi-am strâns nasu-n pumn. „ Țigane, ești bine, tată?” Era nea Titi, când s-a ridicat orbecăind, mi-a tuflit un cot în nas. „Îs bine, bre, numa' nasu-i spart de mata” „Iartă-mă, țigane! Unde-s băieții?” „De-abia nimeresc să-mi duc mâna la față, bre, nu se vede nimic, da' se-aude cum se vaită urecheatu' de Chiriac. Mai nainte tușea Mitu, cred. Mă, băieți! Ne auziți? Unde sunteți?” Nu se mai
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
avem târnăcoapele și lopețile întregi și-i dăm bătaie!” Eu mai neîncrezător „Bre, da' dacă ăștia de-afară nu știu de noi? Poate s-o apuca de săpat după ce-o să vadă că n-am ieșit noi din tură” „Băi, țigane, am treizeci și cinci de ani vechime în mina asta. Crezi tu, că nu știu ce fac ăia afară? Plus că mai sunt două galerii la care se lucrează, sper că ăia de-acolo n-au pățit nimic. Vă dați seama voi, că suflul
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
pe ceas și când se făcea ora strigam „A trecut o oră, gata, pauză!” asta până s-a enervat nea Titi și știi ce-a făcut? Ă? Ia, întreabă-mă, ce-a făcut!? - Păi, spuneți, ce-a făcut? - Zice „ Bă, țigane, tu vrei să mă omori înainte de vreme! Ia, dă ceasu' ăla! Da' stai cu ochii pe el, de parcă ai lucra la radio și dai ora ezactă.” „Exactă, bre, nu ezactă” „ Urecheatule, da' nu te mai ustură urechile, altă treabă n-
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
el, de parcă ai lucra la radio și dai ora ezactă.” „Exactă, bre, nu ezactă” „ Urecheatule, da' nu te mai ustură urechile, altă treabă n-ai, decât să mă înveți pe mine să vorbesc. Ia uite, domnule, cine se dă citit! Țigane, dă ceasu' că n-am glumit.” „Na, bre, ia-l!” „Da', de unde-l ai?” „Din târg.” „Bun, dacă era de la taică-tu sau de la mă-ta, nu făceam asta, așa, îți iau altu' după ce ieșim de-aici.” L-a pus
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
m-a făcut și pe mine să plâng. Pe Mitu îl mai zgâlțâiam din când în când, că ni se părea că nu mai mișcă. Ne luase cu frisoane. Nea Titi zice „Mă, băieți, nu disperați c-o să ne scoată. Țigane, pe tine când te-am luat la mine, când s-a prăpădit taică-tu de tuberculoză și-ai rămas orfan, mi-am zis așa: las că-l iau la mine, să aibă și Viorel a meu cu cine să se
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ortac_ciprian_alexandrescu_1357670176.html [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului LĂUTAR CU PLETE DALBE - Lăutar cu plete dalbe, tot mai tânăr îmi apari; Dacă berea curge-n halbe la Matilda-n Grădinari. Când mă uit în sânul ei, tu mă urmărești, țigane? Din arcuș îți ies scânteii, iar pe față ai broboane... Văd în ochii tăi săgeți: mă urăști, ce e cu tine!... Înțeleg să mi-o admiri, dar nu văd ce ai cu mine? - Pe Matilda ce-o-iubești, am avut-o ca
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410549257.html [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
au spirit, țiganii știu să trăiască clipa, știu să se distreze, se lasă mereu în brațele hazardului fără să aibă griji, inhibiții sau frici și-ntotdeauna sunt plini de dragoste. „Țiganii n-au nimic, dar au spirit de aventură: „Mă țigane-ți arde satu’! Nu-mi duce grija, mă mut în altu’!” Țiganii - la „pomeană”! El e singur când ajunge la cel ce dă colaci, dar zice așa: „Dați-ne și nouă!”. Nimeni nu-ți mulțumește mai frumos la pomană, dar
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
au spirit, țiganii știu să trăiască clipa, știu să se distreze, se lasă mereu în brațele hazardului fără să aibă griji, inhibiții sau frici și-ntotdeauna sunt plini de dragoste. Țiganii n-au nimic, dar au spirit de aventură: «Mă, țigane, ’ți arde satu’! Nu-mi duce grija, mă mut în altu’!» Țiganii - la «pomeană»! El e singur când ajunge la cel ce dă colaci, dar zice așa: «Dați-ne și nouă!». Nimeni nu-ți mulțumește mai frumos la pomană, dar
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
a bătut, mă? - M-a bătut că n-am știut să zic „Tatăl nostru”. Vodă care era din firea lui tare de credință, s-a zborșit când a auzit că sluga lui din casă nu știe nici „Tatăl nostru”. - Cum, măi țigane, nu știi „Tatăl nostru”? Se poate slugă domnească să nu știe măcar atâta? - Ba-l știu, Măria-Ta, dar popa m-a bătut degeaba. - Ia zi-l, mă, să-l aud cum îl spui. Șolcan, sclifosind de plâns, spune: - Tatăl nostru care
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
Ia zi-l, mă, să-l aud cum îl spui. Șolcan, sclifosind de plâns, spune: - Tatăl nostru care ești în cer, fie voia lui. - Mă, nu în voia lui, ci zi: fie în voia ta. - Fie-n voia mea. - Nu așa țigane! Nu în voia lui, nici în voia mea, ci în voia ta. Șolcan se hotărăște: - Nici în voia lui, nici în voia ta, ci fie în voia mea. - Mă, te cârpesc, de ce nu zici cum îți spun eu? Zi după
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
te cârpesc, de ce nu zici cum îți spun eu? Zi după mine: Tatăl nostru carele ești în ceruri, vie împărăția ta, fie în voia ta ... Șolcan zice după Vodă: - Tatăl nostru carele ești în ceruri, vie împărăția mea, în voia mea... - Măi țigane, cați bătaie, acum te trezesc eu, ce nu zici ca mine: fie în voia ta? Șolcan repede întinde o hârtie lui Vodă și-l roagă să scrie ceea ce nu-i intră lui în cap. Vodă scrie: „Fie în voia ta
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
locale, qui s-a deplasato per la vedere, făcuto la cercetare del accidento, e una grande multimea populațione locale a participato la înhumare del canino. Vi parlato de la Buhăiești, Angelo Alberto Ronaldo, de la televiziunea rromena, lidero uno, per tuti rromi, țigano e jitano del mondo, qui e cazato ocazionale a Roma. Buonasera!” Mama extaziată, văzându-l pe Angelo: - Mânca-l-ar mama de îngeraș! Tata: - Fa Leano, unde naiba ai văzut înger oacheș? iar mie... Angelo ăsta-mi miroase a plagiator
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Haina_mihaela_suciu_1351873531.html [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului LĂUTAR CU PLETE DALBE - Lăutar cu plete dalbe, tot mai tânăr îmi apari; Dacă berea curge-n halbe la Matilda-n Grădinari. Când mă uit în sânul ei, tu mă urmărești, țigane? Din arcuș îți ies scânteii, iar pe față ai broboane... Văd în ochii tăi săgeți: mă urăști, ce e cu tine!... Înțeleg să mi-o admiri, dar nu văd ce ai cu mine? - Pe Matilda ce-o-iubești, am avut-o ca
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1423206063.html [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
au schimbat direcția și n-am mai auzit nimic. De-atunci, nu mă gândesc decât care-o fi fost continuarea. Poate știți voi. Vă zic ce-am apucat să aud: “Un țigan se duce la tribunal să divorțeze. - De ce vrei, țigane, să divorțezi?, întreabă judecătorul - Păi, să vă explic, dom’ judecător: n-am mai făcut nimic de hă-hăă... Nu mai vrea Piranda să facem și noi nimic...” Atâta am auzit. Să-mi zică cineva continuarea, că simt că-mi pierd mințile
Ştie cineva cum se termină? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18335_a_19660]
-
iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr. 175, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Fântână situată în comuna Hopârta, satul Silivaș, în locul numit «Țigana», în fața casei 104, construită din oale de beton", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "1.800", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
octombrie 1984 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pîrjolteni, județul Ungheni. (10.612/2003) 37. Cazacu Sergiu, fiul lui Ion (fiul lui Gheorghe și Ana, născută la 10.04.1934 în localitatea Țigana) și Eudochia, născut la data de 19 septembrie 1981 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Ginta Latină nr. 5, bl. 2, ap.19. (5.046/2004) 38. Căldăraru Petru, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
în cadrul Conservatorului, trece la clasă de vioară a profesorului și compozitorului George Enacovici. În 1920 primește oferta de a forma o orchestră de 8 instrumentiști la „Terasa Otetileșanu”. În 1922 înregistrează ultima parte a operetei „Contesa Maritza” (duetul „Zi-i țigane!” alături de Nicolae Leonard) care vinde în numai doi ani, peste 2000 de exemplare. Celebra pagină muzicală "Zi-i țigane!" în duet cu N. Leonard se bisa în fiecare seară, a fost transpusă pe discuri în mii de exemplare, a umplut
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
forma o orchestră de 8 instrumentiști la „Terasa Otetileșanu”. În 1922 înregistrează ultima parte a operetei „Contesa Maritza” (duetul „Zi-i țigane!” alături de Nicolae Leonard) care vinde în numai doi ani, peste 2000 de exemplare. Celebra pagină muzicală "Zi-i țigane!" în duet cu N. Leonard se bisa în fiecare seară, a fost transpusă pe discuri în mii de exemplare, a umplut Capitala de afișe, a împânzit țara cu cărți poștale ilustrate. Din 1930, Petrică Moțoi conduce una dintre cele mai
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
au nepoți de la fetele lor. Pe mine or să Încerce babele să mă căpătuiască cu vreo văduvă!” Gândul ăsta părea că-l Înveselește. „Înseamnă că mă-ta e numai bună s-o trag și eu nițel În țeapă. Ce zici, țigane, mi-o dai și mie pe mă-ta? Nu-i fac nimica: o fut nițel și ți-o aduc Înapoi ca nouă.” Cei trei băieți se-ntoarseră, zvâcnind, către glasul care Îi speriase. Dădură cu ochii de doi militari: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
singuri sau aruncau priviri cețoase pe pereți. Alde Căloi obosiseră și ei. Directorul bătu cu o lingură În masă ca să se facă ascultat și admirat. „Tot cinste din partea mea, că eu nu mă uit la bani când e să chefuiesc. Țigane, bagă tare, nu lâncezi! Hai, fă, sus cu voi!” Muți de băutură și de surpriză, bețivanii Începură să aplaude și să tropăie când cele două curve urcară pe masă În ritmuri de manea. Directorul trimisese mașina după ele Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
presiunile internaționale, ale organizațiilor neguvernamentale și ale presei. În fața civilizării inevitabile, schimbările sînt mai întîi formale, de multe ori adoptate prin mimarea lor. Drepturile deținuților sînt subiect de frecvente ironii și batjocoriri din partea cadrelor. Deși sînt interzise apelativele jignitoare (bă țigane!) și înlocuite cu altele de politețe (domnule deținut), deseori sînt auzite cadre care îmbină ambele formule de adresare (domnule deținut, bă țigane!) spre distracția colegilor și ca o formă de apărare a culturii în fața agresiunii civilizației externe. Termenul de dezvoltare
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lor. Drepturile deținuților sînt subiect de frecvente ironii și batjocoriri din partea cadrelor. Deși sînt interzise apelativele jignitoare (bă țigane!) și înlocuite cu altele de politețe (domnule deținut), deseori sînt auzite cadre care îmbină ambele formule de adresare (domnule deținut, bă țigane!) spre distracția colegilor și ca o formă de apărare a culturii în fața agresiunii civilizației externe. Termenul de dezvoltare nu se aplică la conținutul culturii, ci eventual la mijloacele tehnice folosite în elaborarea culturii. Cultura nu se dezvoltă, ci se mișcă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
colegilor polițiști care l-au arestat. Dacă deținutul este obligat să se prezinte cu o identitate în care sînt inclusă obligatoriu fapta și pedeapsa, va fi apelat de cadre în alte modalități, mai prescurtate, dar nu mai puțin umilitoare: "Băi țigane, poponarule, coțcarule, violatorule, criminalule" etc. În acest fel, noua lui identitate, deja înjosită, este definitiv degradată. Stilul intim sau cu grad redus de formalism anulează orice posibilitate de distanțare socială, creînd o complicitate cu cadrele, aflată însă în raporturi de
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt agresiunile verbale. În general, sînt folosite apelativele jignitoare, dar rar însoțite de reacții din partea cealaltă. Ele sînt inițiate mai ales în prezența altor colegi. De față cu alte cadre, un angajat se va adresa unui deținut cu expresia "mișcă, țigane!", însoțită chiar de îmbrînceli sau loviri ușoare. Iar un deținut nu va ezita să îl cheme pe un gardian cu "băi, milițian prost!" atunci cînd de față sînt și alți colegi de celulă. Aceste apelative sînt atît de des folosite
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]