59 matches
-
Orchestra Filarmonicii din Pitești dirijată de Jin Wang. Programul a conținut Texturi de Mihai Moldovan, Concertul pentru vioară și orchestră de Dumitru Capoianu (solistă Raluca Stratulat), Triplul concert pentru vioară, violoncel și pian de Paul Constantinescu (soliști Luminița Burcă, Andreea Țimiraș și Mihai Ritivoiu) și Suita VI Tibet Impressions de Jin Wang. Remarcabilă a fost interpretarea Ralucăi Stratulat, care a impresionat prin sunetul cald, tehnica impecabilă și expresivitatea împinsă dincolo de granițele muzicale Dirijorul austriac de origine chineză Jin Wang este îndrăgit
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
în scopul unei cât mai bune organizări a poștelor, Domnul Moldovei, stabilește prin contract condițiile de arendare, statul fiind obligat a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și cărucerilor. Corespondența oficială se expedia din capitala Moldovei la Fălticeni prin "țimirași", de două ori pe săptămână, iar în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului sau ale oamenilor săi, admițându-se transportul în contul statului numai pentru turci și tătari, ce
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
unele stații și s-au întemeiat altele, cum au fost cele de la Drăgușeni, apoi de la Cristești și Ruginoasa. Dacă în 1826, după cum rezultă din contractul de arendare, plicurile oficiale se trimiteau la ținuturi, așa cum s-a arătat mai sus prin țimirași de două ori pe săptămână, în 18441845, aflăm dintr-o lucrare tipărită în străinătate, că se expediau numai o singură dată pe săptămână, cu un curier care conducea o căruță de poștă, cu patru cai. În cazul corespondenței oficiale, cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cele două contacte de repaus și de lucru. vizitiu care conduce diligența, poștalionulăcălare pe cal). instituție feudală, caracterizată prin starea de dependență a țăranului față de proprietatea feudală a unui stăpân. cârmuitorul orașuluiătârgului). ștempel, ștampilă. adeverință, chitanță. tricorn turcoman țarism țârcovnic țimiraș ugerit vătășel vel verstă voievod zaharea zapciu pălărie bărbătească cu trei colțuri. turc formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparține țarului. cântăreț, dascăl de biserică. însărcinat cu transportul corespondenței oficiale. taxă. slujbaș însărcinat cu transportul corespondenței între comune
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Creangă drept subiect pentru teza de doctorat la Universitatea Sorbona din Paris (susținută la 24 mai 1930) - și să constate cât de puține lucruri se știau la acel moment despre ingeniosul „povestitor popular moldav”, pe nedrept lăsat în seama vreunui Țimiraș sau Emil Precup, analizat temeinic, dar fără suflu amplu, doar de G. Ibrăileanu. Altfel, totul despre Creangă ar fi plutit într-o anecdotică sprințară și frivolă, precum broșura lui Th. D. Speranția, Amintiri despre Ion Creangă (1927), unde povestitorul e
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
de son épouse Théophano» în Rivista di studi bizantini e slavi, 5, 1985, p. 169-195. 3. Laetitia Turdeanu-Cartojan (1920-1990), cercetătoare riguroasă a literaturii române moderne. 4. Emil Turdeanu - Modern Rumania. The Achivement of National Unity (1914-1920). Ediție îngrijită de Nicolae Țimiraș. Los Angeles, 1988. 5. Dan Simonescu (1902-1993), istoric literar, editor și specialist în bibliologie. 6. Marin Bucur - Emil Turdeanu (11 noiembrie 1911, Șibot - Hunedoara) în Istoriografie literară românească de la origini până la G. Călinescu. București, Editura Minerva, 1973, p. 434- 437
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
Nicolae Scurtu Biografia și opera memorialistului Nicolae Țimiraș (1912-1996), strănepot al irepetabilului naratolog Ion Creangă, sunt insuficient cunoscute și, uneori, denaturate de cercetători grăbiți și fără lecturi integrale. Memorialistul Nicolae Țimiraș este, până acum, autorul a trei cărți 1, în care evocă aspecte, esențiale, din existența sa și
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
Nicolae Scurtu Biografia și opera memorialistului Nicolae Țimiraș (1912-1996), strănepot al irepetabilului naratolog Ion Creangă, sunt insuficient cunoscute și, uneori, denaturate de cercetători grăbiți și fără lecturi integrale. Memorialistul Nicolae Țimiraș este, până acum, autorul a trei cărți 1, în care evocă aspecte, esențiale, din existența sa și a altora. Scrise cu talent și cu pasiune, izbutesc să rețină prin farmecul evocării, al portretizării și, desigur, prin observații de ordin estetic
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
și cu pasiune, izbutesc să rețină prin farmecul evocării, al portretizării și, desigur, prin observații de ordin estetic, moral și filosofic. Peregrinând prin două continente, posedând o bogată cultura umanistă și uzitând necontenit de cunoștințele sale filologice și juridice, Nicolae Țimiraș ne surprinde prin arta de a nara și de a evoca, convingător, realități, sentimente și, mai ales, oameni. Unul dintre prietenii săi, pe care i-a prețuit și stimulat, în ordine spirituală, este poetul, prozatorul și eseistul Mihai Niculescu (1909-1994
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
i-a prețuit și stimulat, în ordine spirituală, este poetul, prozatorul și eseistul Mihai Niculescu (1909-1994) căruia i-a scris, de câteva ori, privitor la o posibilă colaborare cu studiourile Radio Canada. Remarcabile sunt insistențele și, evident, diligențele lui Nicolae Țimiraș pe lângă prietenul său, Mihai Niculescu, de a accepta să colaboreze la emisiunea în limba franceză de la Radio-Collège, din Montreal, cu subiecte și teme din literatura și cultura română. Impresionează, evident, capacitatea lui Nicolae Țimiraș de a se bucura că textul
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
insistențele și, evident, diligențele lui Nicolae Țimiraș pe lângă prietenul său, Mihai Niculescu, de a accepta să colaboreze la emisiunea în limba franceză de la Radio-Collège, din Montreal, cu subiecte și teme din literatura și cultura română. Impresionează, evident, capacitatea lui Nicolae Țimiraș de a se bucura că textul lui Mihai Niculescu despre I.L. Caragiale urmează să fie transmis în Canada pentru românii și francezii canadieni. Excelente sunt relațiile și raporturile sufletești între doi scriitori români exilați, din considerente bine știute, unul în
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
titlu documentar și vă va fi restituit după aceea. Orice utilizare de texte nu se va face decât cu consimțământul d[umnea]v[oastră] și în condițiile acceptate de d[umnea]v[oastră]. Cu mulțumiri anticipate și devotate sentimente, Nicolae Țimiraș * Montréal, la 14 septembrie 1953 2910 Maplewood ave apt. 2 Stimate domnul Niculescu, Probabil că nu m-am exprimat destul de clar în scrisoarea către d[omnu]l Ciurea, care-mi spusese că d[umnea]ta colaborezi la postul francez 2
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
oră. Te rog să primești încă o dată felicitările și mulțumirile mele. Sunt convins că pe baza indicațiilor de mai sus vom putea ajunge la un succes românesc în interesul tuturor. Cu cele mai distinse sentimente. Al d[umi]tale, N. Țimiraș Salt Lake City, 1 martie 1954 244 Douglas, St. Stimate domnule Niculescu, Scrisoarea d[umi]tale din 22 februarie mi-a parvenit aici, după un dublu înconjur prin Montreal. Regret această împrejurare, care se datorește faptului că lipsesc din Canada
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
la cât mai multe emisiuni în limba franceză și în ciuda tuturor necazurilor care ne împrăștie de azi pe mâine în lume. Aștept câteva rânduri din partea d[umi]tale, înainte de a trimite textul la Montreal. Cu cele mai devotate sentimente, N. Țimiraș Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Nicolae Țimiraș - Anii tinereții. Ediție apărută sub îngrijirea lui Ion Manea. Berkeley, Academia Română- Americană de Științe și Arte, 1991. (Colecție Memorialistică); Rapsodii de
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
mâine în lume. Aștept câteva rânduri din partea d[umi]tale, înainte de a trimite textul la Montreal. Cu cele mai devotate sentimente, N. Țimiraș Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Nicolae Țimiraș - Anii tinereții. Ediție apărută sub îngrijirea lui Ion Manea. Berkeley, Academia Română- Americană de Științe și Arte, 1991. (Colecție Memorialistică); Rapsodii de vacanță. Călătorie în America de Sud. Cu un cuvânt înainte de Constantin Mihăescu. [București], Fundația Culturală Memoria, [2002], 284 pagini și
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
și prezentului Dobrogei”, A.D. publicând, pe lângă studii și articole de istorie, geografie, etnografie și folclor, literatura originală, traduceri, studii de istorie literară, recenzii și note de cărți. Colaborează cu versuri Ion Bentoiu, Gr. Sălceanu (debut în 1921), Al. Gherghel, N. Țimiraș, cu proza - S. Mehedinți (descrieri geografice), C. Brătescu, Valeriu I. Grecu, iar cu studii de istorie literară - I. Georgescu, Noi documente privitoare la familia Hașdeu, (1920), Lucian Predescu, Marea Neagră în poezia noastră populară, (1929), M. Dragomirescu, Viața și opera lui
ANALELE DOBROGEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
DOBROGEA LITERARĂ, revistă apărută la Constanța, bilunar, între 1 aprilie și 1 noiembrie 1925, ca supliment al ziarului „Dobrogea jună”. Din redacție fac parte, între alții, Hortensia Papadat-Bengescu, C. Brătescu, N. Dunăreanu, Al. Gherghel și N. Țimiraș. Publicația urmărea „strângerea energiilor” și reliefarea „notelor locale în sufletul național”, cultivând, cel puțin programatic, ideea stimulării vieții culturale a zonei. Primul număr se deschide cu un articol semnat de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
deschide cu un articol semnat de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu: Hortensia Papadat-Bengescu semnează medalionul Pentru Ovidiu, D. Stoicescu, note biografice și bibliografice despre Ovidiu și opera sa și tot el tălmăcește, din Tristele, poemele Către soție și Către
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
poemele Către soție și Către viitorime; se reproduce fotografia statuii lui Ovidiu de la Constanța și se dau informații în legătură cu inaugurarea unui monument la Sulmona, locul nașterii poetului. Revista publică mai multe traduceri: Viermele de mătase de Uhland (tălmăcire de N. Țimiraș), Cântece de H. Heine (traducător Ion Bentoiu), Poemele vieții și ale dragostei de Tagore (în versiunea lui P. Theodoru). Alți colaboratori: Al. Șteflea, O. Tafrali. I.H.
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mateiu I. Caragiale, P. Zosin, N. Țimiraș, D. Th. Neculuță, I. Păun, Barbu Lăzăreanu, Const. Z. Buzdugan, Mircea Dem. Rădulescu ș.a. Proza, în bună măsură reprezentată tot de texte retipărite, este semnată J. Neagu, I. Al. Brătescu-Voinești, I. Adam, Emil Gârleanu, Dimitrie Anghel, N. N. Beldiceanu, I. Maxim
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
, periodic de literatură apărut la București, între 15 mai 1934 și iunie-iulie 1937, director-proprietar fiind I. Marinescu. Orientarea tradiționalistă a revistei este susținută de autori puțin reprezentativi, în poezie mai ales: N. Mihăescu- Nigrim, G. Tutoveanu, N. Țimiraș, Const. A.I. Ghika, Al. Gherghel ș.a. Proză scurtă semnează N. Batzaria, I.A. Bassarabescu, N. Porsenna, Al. Cazaban, Mihail Lungianu, D. Iov. Eseuri și note critice dau Ion Sân-Giorgiu (Credințe și mafii literare, Misticismul lui Paul Claudel, Cuvinte despre dramă
IMAGINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287535_a_288864]
-
rafinate poeme în proză reunite sub titlul Oglinda magică (2/1924), Al. O. Teodoreanu, cu povestirea Spovedania Iancului. G.R. publică și versuri, în general de factură tradițională, printre colaboratorii destul de constanți numărându-se George Gregorian, I. Brătianu-Vaslui, Nestor Ionescu, Nicolae Țimiraș, N. T. Cristescu, Constantin Muche, D. Karnabatt, Const. A. I. Ghica. Mult mai bine ilustrată este proza, a cărei abundență constituie chiar una dintre trăsăturile distinctive ale revistei. Apar aici schițe, nuvele și povestiri de o mare diversitate tematică, aparținând unor
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
a baladei Gruia, luată din colecția de poezii populare a lui G. Dem. Theodorescu, iar Anton Balotă scrie despre istoricul N. Iorga. Revista mai cuprinde rubrica intitulată „Cărți”, în cadrul căreia sunt prezentate volume semnate de Ion Missir (Fata moartă), N. Țimiraș (Cântece de cristal), Ion M. Gane (Ritmuri franceze), J. Byck și Al. Rosetti (Istoria limbii române), Petru Nicolescu ș.a. Într-un comentariu despre saloanele literare de la noi, Roxana Berindei Mavrocordat amintește de rolul Aidei Vrioni, iar N.I. Herescu subliniază rolul
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
Roman, I. I. Roșca (semnează și Caros), Matilda Cugler-Poni, Jean Boniface Hétrat, C. Z. Buzdugan, Petre Dulfu. Dintre tineri, mulți la primele scrieri tipărite, trebuie semnalați H. G. Lecca, A. Steuerman-Rodion, Ludovic Dauș, Radu D. Rosetti, Constanța Hodoș, Sextil Pușcariu, N. Țimiraș. Între autorii străini din care s-a tradus figurează Goethe (Rămas bun, transpunere de V. Scântee), Schiller (Hero și Leandru, Norocul ș.a.), Lenau (Copacul amintirii, tălmăcire de V. Scântee), Lamartine (Nemurirea), Heine (Doi frați, Don Ramiro și, în traducerea lui
LUMEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287882_a_289211]
-
acestea din urmă sunt reproduse după „Berliner Boersen Zeitung”. Mai colaborează G. G. Mironescu, Ion Maniu, Gh. Dăncuș, Corneliu Albu, Marcel Olinescu, C. N. Negoiță, Scarlat Preajbă, Sebastian Bornemisa, Cornel Grofșoreanu, Gala Galaction, D. Munteanu-Râmnic, Gino Lupi, Iustin Ilieșiu, N. Țimiraș, Pamfil Gregorian, Ion Lugoșianu, Ion Simionescu, Filaret Barbu, Ion Agârbiceanu. O mențiune specială merită analiza detaliată a romanului Pustiuri de Georgeta Cancicov, semnată de Amalia Ciocârlan de Ferenczy. M. Pp.
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]