285,616 matches
-
organizatorilor, firesc pentru ceea ce au făcut în paginile României literare. Am fi putut alege cu toții o cale pașnică, onestă, dar comodă. Conștiința nu ne-a lăsat. Cum am așteptat, iarăși firesc, un gest față de revistă pentru implicarea fantastică în ceea ce ține de memoria Festivalului, deși nu sîntem o revistă de specialitate. Nu a venit nicioadată nimic. Nici un telefon, nici un cuvînt, aruncat măcar în vîntul toamnei, nici o scrisoare, fie și tîrzie. Nu am figurat niciodată printre partenerii media, deși s-a putut
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
că cititorii dumneavoastră sunt toți autori, îi spun în timp ce-i trec pungile de plastic. Bănuiesc că o să le lăsați pe toate la hotel." Se animă brusc și îmi povestește că în timpul vizitei lui Evtușenko în Columbia toți poeții columbieni au ținut să-i dea cadou acestuia un volum de versuri cu dedicație. Și, după ce Evtușenko a plecat, 2000 de volume de poezie au fost găsite în camera de hotel. ,Ghiciți unde! Sub pat! Toate sub pat! Vă imaginați? Două mii de volume
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
câțiva apropiați. Spectacolul sejurului lui Vargas Llosa la București s-a terminat. Mă aflu în dreapta lui și îl văd din profil. E frumos, la cei 69 de ani ai săi. Stă ușor răsturnat pe spătarul scaunului, cu ochii închiși, și ține în mână cupa evazată a paharului cu vin roșu. Simt nevoia să-i mulțumesc, altfel decât printr-o simplă formulă, că a venit. ,V-am privit în toate zilele astea. Cred că aveți tot ce își poate dori un om
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
astea. Cred că aveți tot ce își poate dori un om". Și apoi îi spun ce mi-a trecut prin minte atunci când l-am văzut la aeroport, povestea cu frumusețea zeului în crepuscul. Și deodată, masca superbiei pe care o ținuse trei zile pe chip, masca celebrității sigure de ea, îi cade. Și, cu o tristețe în glas pe care nu o au decât cei care, condamnați la propria lor ispravă, sunt învinși de propria lor măreție, îmi spune: , Dar sunt
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
sau incapabili să treacă dincolo de anumite șabloane de gîndire ori de barajele mentale pe care și le autoimpuseseră. Cum relațiile mele sînt cu oameni, nu cu etnii, pot spune că între evrei, ca și între români, am prieteni la care țin enorm (nu-i mai nominalizez, se știu ei bine), cunoștințe pe care le respect și le prețuiesc, oameni față cu care am raporturi decente, de respect reciproc, dar știu și destui care mă detestă sau chiar mă consideră antisemit. Prin
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
el îl va plimba pe Coelho prin țară, cu automobilul său Maybach, nu mi-a picat deloc bine. Tocmai ce avusesem niște contraziceri despre autorul Zahirului, că e un autor comercial. În dispută cu cîțiva scriitori la a căror părere țin, eu susțineam că brazilianul e un scriitor cu succes la public, fiindcă știe să povestească și a nimerit o formulă literară care se potrivește cititorului obișnuit din toată lumea. Ba nu! E comercial, și scrie după rețetă! Bine, zic, dacă scrie
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
observațiilor și a reproșurilor critice au dezechilibrat însă decisiv balanța receptării. Comentatorii au luat cu o mînă mai mult decît ce au dat cu cealaltă. Trei tipuri de reproșuri s-au făcut dicționarului: stilistice (în sensul larg) și ideologice, acestea ținînd direct de metodologia și de criteriile de redactare, și, evident, tehnice. Ca efect imediat al numărului foarte mare de colaboratori, s-a observat că s-ar fi impus o selecție: nu toți semnatarii meritau să-și aducă modestele contribuții la
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Simona Vasilache Cît ai ține-o de bine în mînă, literatura e, de felu-i, destul de jucăușă. Și, de-o vreme-ncoa, ,meteahna" asta este, pentru scrierile semnate de autori români, tot (mă rog, poate că exagerez...) ce le dorim. Să ,iasă", adică să circule, să
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
la un Jurnal tv pe însuși ministrul Sebastian Vlădescu și... -Și? Și?, și-a desfigurat fălcile prietenul, din cauza uriașei curiozități. -Și! Și nimic... Adică am visat toată noaptea că priveam liniștit la televizor cum domnia sa făcea pluta pe lacul Titicaca ținând între dinți o pancartă uriașă pe care era scris: ,CODUL LUI VL|DESCU", iar dedesubt un citat din Coșbuc: ,Vă tai ciorba, vă dezbrac!" -Crezi că se referea la noi, la români? -Aiurea! Ce să aibă el cu cetățenii români
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
surle și trâmbițe la box-office, însă de calitate superioară: Bird, un biografic despre Charlie Parker. Interesant este că atunci când face westernuri, Eastwood face loc în peliculă unei dimensiuni supranaturale, în schimb când e vorba de filme de alt gen, se ține cu dinții de realism. Și acum, după lunga digresiune despre paradoxurile carierei lui Eastwood, merită să trecem la analiza ultimei lui pelicule, Million Dollar Baby. După mine, e mai slabă decât Misterele Fluviului, dar e posibil ca asta să se
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
E drept, există vocea unui narator, Scrap, care te ghidează prin poveste. Dar aceasta nu e lineară (spuneam că planurile se întretaie), iar personajul, chit că nu se pretinde omniscient, pentru că narează în retrospectivă, îți aruncă nade anticipative ca să te țină în priză, plus că sînt anumite indicii vizuale - scăunelul - redundante care îți induc senzația că obiectul în cauză va fi declanșatorul tragediei. Așa că mai degrabă aș spune că povestea e suficient de subtil manevrată ca să pară directă, spusă de la om
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
în vechile hărți: ,Hinc sunt leones?" (De aici înainte trăiesc lei.) Dimpotrivă. Sunt perioade întregi nesemnificative din existența sa, pe care memoria afectivă a autorului nu le-a înregistrat și pe care s-a așternut, definitiv, uitarea. Octavian Paler a ținut cândva un jurnal propriu-zis dar nu l-a dus până la capăt și n-a mai vrut să scrie unul niciodată. Și totuși... Despre jurnale se pot spune multe lucruri; jurnalul poate fi, printre altele, un ,pro domo", o justificare în fața
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
obicei al locului și poate ca o garanție a supraviețuirii - literatura română face parte dintre literaturile mici ale lumii; mai mult chiar: e o literatură mică printre literaturile mici din Europa. Orice studiu critic dedicat autorului român ar trebui să țină seamă de acest adevăr, iar într-un fel sau altul, prin procedee mai mult sau mai puțin subtile, chiar așa se și întîmplă. Uneori chiar se pune degetul pe rană, și atunci sînt invocate, pe bună dreptate altminteri, verigile unui
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
superior, adică în anturajul lui N.C.), cartea se citea cu delicii, într-ascuns, firește, de către cei pe care îi vom cunoaște mai apoi drept ,disidenți de carton". În prefața la Domnul ambasador introdusesem un citat din Erico Verissimo la care țineam foarte mult (și care nu a fost cenzurat!). De altfel, acest citat l-am mai ,plimbat" și prin alte texte și cu diverse ocazii, odată chiar la cenaclul Secției de traduceri a A.S.B. când am vorbit despre literatura... norvegiană
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
care-l poate face un scriitor, într-o epocă de violențe și nedreptăți ca a noastră, este să-și aprindă lampa și să lumineze realitatea lumii sale, împiedicând să o cuprindă întunericul, favorabil hoților, ucigașilor și tiranilor. Da, să-și țină bine lampa, în pofida greții și a ororii. Dacă nu avem lampă electrică, să ne aprindem mucul de lumânare sau, în ultimă instanță, să scăpărăm necontenit chibrituri, ca semn că nu dezertăm de la post. Anul acesta se sărbătorește, în Brazilia, dar
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
care respectivul ,șef" a găsit-o ca să ,restabilească adevărul" a fost ca, în următorul comunicat despre mine pe care l-a expediat în Brazilia, să anunțe că scriitorul care se află în Europa într-o călătorie particulară de plăcere va ține în seara aceasta o conferință publică la Teatrul D. Maria II... Această conferință va fi pentru mine prima probă a focului în Portugalia. Vechiul teatru este situat în Piața Rossio. Mult înainte de ora stabilită pentru începerea conferinței, localul era complet
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
picioare pe coridorul central de la parter, la câțiva metri de mine, mă privea cu un zâmbet și o privire ce mi se păreau de o omenească duioșie.) Folosindu-mă de o tehnică deja experimentată la diverse conferințe pe care le ținusem nu numai în Brazilia, ci și în Statele Unite, am administrat inițial, ca să spun așa, o injecție sedativă publicului, povestind mai întâi, pe un ton de conversație informală la botul calului, fapte din viața mea, mai ales ,epopeea" farmaciei mele din
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
lupta istorică împotriva invadatorilor răsăriteni. Gura Humorului, cu mănstirile din împrejurimi. Iașul, la fel, Tomisul lui Ovidiu, exilatul imperial al Romei severe. Ce să mai zicem de Timișoara... Las Brașovul, drag mie, la urmă. Dinadins, ca oricare ființă la care ții, și pe care din politețe n-o pui în frunte. Numai dacă aș aminti de legenda ucenicului împins în gol, de pe acoperișul Bisericii Negre în construcție, de meșterul zidar hapsân, incapabil să suporte o critică. Ucenicul susținea cu glas tare
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
culmea, șugubăț, un chiulangiu... El iubea atât de mult locul natal, încât se sfia să vorbească prea frumos despre el. Aplica legea Regelui Lear în exil. Pe fiica ta cea mai fidelă, pe Cordelia, o iubești ca sarea în bucate. Țin minte că, odată, la Paris, având cinstea de a fi primit de el, îi vorbisem despre un fost coleg din clasele primare, preot, pe care o întâmplare făcuse să-l cunosc în țară. Povestindu-i amănunte din propria lui copilărie
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
în ultimii ani în cultura românească, alături de Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. O posibilă explicație viabilă este avansată apropo de ,dilema" lui Patapievici despre ,amnezia" contemporanilor săi din fostele țări comuniste, în comparație mai ales cu perseverența evreilor în a ține trează amintirea tragediei Holocaustului. Evreii, spune Vera Călin, au fost victime nevinovate ale unui regim care teoretiza exterminarea lor și pe care nu-l puteau, nicidecum, susține. în schimb, printre supraviețuitorii comunismului se află și azi destui oameni care, fie
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
mai ales poeții, sîntem ființe nobile, cel puțin așa ne place să credem. Nu, nu vă grăbiți să mă contraziceți, aveți tot timpul s-o faceți mai tîrziu. îmi amintesc de o anchetă apărută într-o revistă bucureșteană. Nu mai țin minte dacă era înainte sau după revoluție, dar asta oricum nu contează pentru că apartenența poetului la partidul sîngelui albastru este definitivă și totală ca zidul chinezesc sau ca frumoasele brațe absente ale lui Venus din Milo. Ce dacă el, poetul
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
totodată simbolul prăbușirii acestei realități." Cititorul are în față o reeditare, și totuși o carte nouă. Nu simpla reorganizare a eseurilor care impune o altă coerență a discursurilor aduce acest caracter de noutate al cărții, ci un alt fapt, care ține de contextul lecturii. Paginile acestui volum au fost scrise, își amintește autorul, într-o epocă în care ,voința de cultură" căpăta un înțeles ce trecea de simpla preocupare culturală. Neîndoielnic lucru, în anii '80 ele erau citite ,altfel". Astăzi, ele
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
și fișe./ Cu greu mă pot descurca printre sute și sute/ de movile veline,(...)// Hedylus ut potui meritae tibi feci Severa/ e o simplă inscripție transcrisă într-una din sălile/ Lapidariului din Parenzo,/ dedesubtul căreia puteai distinge o cutie/ pentru ținut ața și acele,/ un sul de pînză și un scaun cu spetează" (Hîrtii pe masa mea de lucru). ,Omul concret" nu este însă unul indiferent, impasibil, în pofida funcției sale aparent umile, de grefier al înfățișărilor realului, de predilecție depreciate, rebarbative
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
a iubi și a urî - nu au în româna actuală construcții asemănătoare și că ele intră într-un complicat joc de nuanțe cu impersonalul care le substituie în cele mai multe cazuri, în construcție afirmativă sau negativă: a (nu) plăcea. Practicile traducerii țin cont de diferențele de context tipic în utilizarea sinonimelor parțiale; de la limbă la limbă, verbele cu sensul ,a iubi" și respectiv ,a plăcea" își împart diferit sfera de aplicare, ca și negarea lor gramaticală sau prin antonime. În dicționarele românești
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
definit în primul rînd în legătură cu complementul său direct uman; primul sens din DEX este ,a fi îndrăgostit, a simți o mare afecțiune pentru o persoană de sex opus". Ceva mai departe, apare și un sens care permite complementul non-animat: ,a ține extrem de mult la cineva sau la ceva". De fapt, uzul curent acceptă complement inanimat doar cînd se referă la abstracte și la nume de stări, procese, acțiuni - iubește viața, adevărul, cititul, mersul pe jos etc. - sau atunci cînd e posibilă
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]