39 matches
-
Eminovici încearcă să iasă din impas, sfătuindu-se cu stolnicul Iurașcu, tatăl Ralucăi, născocind tertipuri judecătorești retrospective, dar care n-au avut susținere pentru că Eminovici nu poseda o foaie dotală legalizată în momentul efectuării căsătoriei; drept care Hurmuzache, cu împuternicirea Isprăvniciei ținutale a sechestrat mai multe capete de vite de la Ipotești 19, vânzându-le la Botoșani pentru a-și recupera o parte din datorie. Acest lucru se întâmpla la 2 iunie 1850. Văzându-se încolțiți, la 28 decembrie 1850 soții Eminovici au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
au apărut în localitate”, reactivarea Ligii pentru unitatea culturală a tuturor Românilor, filiala Huși la 14 ianuarie 1932 (președinte, dr. T. Teodoru, secretar, pr. Anton Popescu). Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la transformarea orașului Huși în reședință ținutală, preotul Anton Popescu inițiază proiectul publicării de articole referitoare la istoria orașului Huși . Profesorul Ion Gugiuman dă curs îndemnului preotului paroh, om de cultură și patriot, de la biserica Sfântul Dumitru din Huși, din care spicuim un pasaj: „Cine vrea să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Theodori, chirurgul Franz Bede, fost "secundar" al spitalului "Precista" din Roman. Personalul sanitar dovedindu-se insuficient la număr, s-a făcut apel și la bărbieri, instruiți, pe cât a fost posibil, să execute flebotomii cu lanțeta. Din ordinul Comitetului sănătății, Isprăvnicia ținutală i-a trimis la spital prin rotație, iar ei au obținut astfel, prin activități pe teren, calificarea de "medici practici". Dotați cu o farmacie portativă și o lanțetă, mulți dintre acești bărbieri, dispunând de cunoștințe elementare, au fost trimiși prin
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la obștiile orașelor acestora, ...iar la din contra, această lucrare să va amâna până la vremea când capitalurile telegrafului vor înfățoșa închipuire, fără jignire a cheltuielilor ordinare”. La greutățile de ordin financiar se adăuga și poziția lipsită de înțelegere a autorităților ținutale, care considerau, în genere, lucrările de instalare a liniilor telegrafice ca o nouă sarcină ce le era impusă, iar în viitor un mijloc nou de control. De multe ori s-au manifestat din partea autorităților ținutale atitudini vădit ostile, ca aceea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lipsită de înțelegere a autorităților ținutale, care considerau, în genere, lucrările de instalare a liniilor telegrafice ca o nouă sarcină ce le era impusă, iar în viitor un mijloc nou de control. De multe ori s-au manifestat din partea autorităților ținutale atitudini vădit ostile, ca aceea a ispravnicului Vasile Gafencu (Bârlad). Acesta ordonase cantoniștilor „că măcar dinaintea ușii cantonului, de va fi sârma ruptă, să o lași nici să pui mâna”. În fine, unii boieri au refuzat să acorde orice fel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drept care aparținuse până atunci Departamentului lucrărilor publice, precum și dreptul de sancționare a funcționarilor etc.. Aceste prevederi ar fi avut urmări pozitive, numai în cazul când conducerea telegrafiei ar fi aparținut funcționarilor pământeni. Cum însă biroul central telegrafic - ca și cele ținutale - era condus de austrieci, aceștia căpătaseră drepturi noi, pe care ei le vor folosi conform intereselor lor. De aici abuzuri, conflicte și începutul luptei funcționarilor autohtoni împotriva austriecilor, luptă de care ne vom ocupa la locul potrivit. Unele dispoziții ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între creditorii soțului ei, în timp ce Costache Hurmuzache era de neîmblînzit. Numai dobînzile la cele 2500 galbeni, în doi ani, crescuseră la 400 de galbeni, din care Eminovici au dăduse nici un ban! La 2 iunie, 1850, Cost. Hurmuzache, cu împuternicirea Isprăvniciei ținutale, a sechestrat mai multe capete de vite de la Ipotești și Durnești și le-a adus "aici la Botoșani", unde locuia Eminovici, ca să le vîndă, pentru a mai scădea din datoriile lui Eminovici. S-a supărat foc Raluca, și a trimis
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să te întrebi: dacă Eminovici nu avea decît o simplă însemnare de zestre, fără autentificarea judecătorească, pe ce s-a bazat el, cînd a scris "Copia izvodului de zăstre din anul 1840, mai 26", pe care a trimis-o Isprăvniciei ținutale? De bună seamă că presupusul izvod și pretinsa copie au fost ticluite în acele zile, de la sfîrșitul lui decembrie, 1850, cu atenția mărită, din partea celor trei împricinați (Iurașcu, Raluca și Eminovici) ca "izvodul" să fie cît mai mult umflat în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Gimnaziului Vasilian, căruia i se adaugă, în 1832, un colegiu cu secții pentru bursieri. A contribuit la redactarea Regulamentului Organic, fiind secretarul delegației moldovene ce a susținut proiectul, la București și la Petersburg (1830). Sub conducerea lui, se deschid școli „ținutale”, școli sătești și pentru minorități (armeni, evrei). În 1834, ia ființă primul institut de educație a fetelor din Moldova și, în 1841, școala de arte și meșteșuguri din Iași, completându-se, astfel, sistemul de instrucție conceput de el întru „propășirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
o componentă comercială relativ importantă și o foarte slabă reprezentare a activităților meșteșugărești (cu excepția producției ceramice). Acest specific profund neurban al Bacăului medieval nu a fost un caz izolat în rândul localităților moldovenești. Dimpotrivă. Cea mai mare parte a centrelor ținutale din regiunea estică a Carpaților Orientali lasă impresia că au fost realizate pe același calapod. Fiecare dintre acestea își revendică începuturile din funcția lor de centre comerciale (târguri și locuri de vamă) cu care au fost înnobilate de puterea voievodală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cunoscut documentar, în postura de stăpân al jumătății de sat ce i-a revenit, fapt ce se poate constata din datele menționate deja, dar și din alte documente ale timpului său. El a deținut o vreme dregătorii mărunte pe plan ținutal, inclusiv vel căpitan al ținutului Tecuci, cum ni-l arată acte domnești din 1728, locuind în acest târg sau chiar la Umbrărești, ținând seama că, până destul de târziu, reședința unei dregătorii locale era strâns legată de domiciliul celui care o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care le au, deoarece ele, funcțiile, sunt generatoare de putere politică și, implicit, economică. Cei care primeau acum danie ori cumpărau făceau parte din categoria dregătorilor cu rang mijlociu, cum sunt, spre exemplu, Adam, iuzbașă de călărași, Ștefan căpitanul, dregător ținutal, toate acestea depinzând de dregătoriile mai înalte, dar care se legau între ele. De acum încolo, odată pornit satul pe panta înstrăinărilor părților de ocine, până acum devălmașe și libere de servituți individuale, vor interveni imediat în acțiunea de nouă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și să-mi rămâie copiii înstrăinați”, solicitând să fie „înfățoșată să mi se hotărască după dreptate”. Reclamanta aduce în fața instanței „un perilipsus de dovezi”, din care se vede că se plânsese Isprăvniciei încă din 1831, când nu erau înființate judecătoriile ținutale, și că, în urma cercetărilor efectuate prin zapciul de ocolul Bârladului, se dăduse dreptate ei și punerea în stăpânire, după ce despăgubise pe o rudă, Alexandra, cu 14 lei și 10 parale, iar de la sora acesteia, Maranda, „fata lui Precope Trușan”, primește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
evul mediu și o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor și uricarilor și ai unor dregători, dar nu dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la Umbrărești, precum și numeroase acte stau mărturie a acestui fapt. Chiar și un pârcălab de Tecuci, cum era, Dumitrașcu Guțu, semna actele juridice prin aplicarea sigiliului său
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]