56 matches
-
doamnă frumoasă Îi dăruia poate o floare... Acești cavaleri rătăcitori purtau numele de trubaduri. Cântecele trubadurilor erau foarte asemănătoare cu cântecele ce se intonează și astăzi În unele regiuni ale Europei de către cântăreții populari, fiind acompaniate de chitare, lăute sau țitere și având ritm și armonie. Trubadurii se găseau În Întreaga Europă și fiecare cânta În limba țării sale. Cântecul gregorian Însă era Întotdeauna cântat În limba latină pe care, În afară de preoți și de oamenii Învățați, aproape nimeni n-o Înțelegea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
erau invitați la banchet. Mâncarea și băutura erau mai mult un pretext al petrecerii, importantă era atmosfera. Fetele- flori cântau vocal și la instrumente: qin (asemănător unei mandoline cu patru corzi), zheng (instrument cu 13 corzi), hu (un fel de țiteră), recitau versuri, inițiau și susțineau dezbateri literare, destindeau prin anecdote spirituale, antrenau invitații în a crea, în grup, poezii. În intimitate excelau prin arta amorului, surprindeau prin rafinament erotic. Unii clienți erau îndrăgostiți de fetele-flori și le-au îmortalizat în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
despre care am vorbit va comporta și ea diferențe și va fi altceva pentru că ea va reprezenta alte obiecte sub raportul pe care tocmai l-am indicat. De fapt, aceste deosebiri se pot întâlni în arta dansului, a flautului, a țiterei, ca și în cazul operelor în proză sau în versuri fără acompaniament muzical; exemplu: Homer a reprezentat personaje mai bune, Cleophon asemănătoare, Hegemon din Thasos, primul autor de parodii, și Nicochares, autorul Deiliadei, pe cele mai rele. Chiar pe această
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mult sau mai puțin bogate, Îngrijite sau dotate cu diferite piese de mobilier, după cum au dovedit-o cercetările arheologice. Sunt celebre mormintele regale de la Ur (cca 2500 Î.Hr.), unde au fost găsite obiecte valoroase (vase de aur, bijuterii, harpe, țitere, diferite lucruri prețioase): din moment ce se credea că morții vor duce, chiar și după moarte, o viață potrivită cu rangul lor, toate aceste ofrande erau puse În mormintele lor ca mobilier. În aceste morminte au fost găsite chiar și trupurile reginelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Pe lângă jertfe (vezi mai jos), trebuie amintite și serviciile liturgice zilnice, care constau din recitarea de imnuri, lamentații și alte rugăciuni, pentru implorarea binecuvântărilor divine. Poporul asista la ceremonie, condus de preoți și cântăreți, care foloseau și instrumente muzicale (harpe, țitere, flaute, timpane etc.) și puteau efectua diferite dansuri și mișcări ritmice. b) Jertfele (ofrandele) În temple se aduceau, deși mai rar decât la alte popoare antice, și jertfe de animale. În general erau foarte apreciate ofrandele de hrană (carne friptă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
femei. Pe un bloc de piatră se află sculptată figura unui Silen. Nu muzica înlănțuire de sunete -, ci una internă, ca principiu activ al lumii, constituie tema lui Klimt în acest tablou. Tot în prim plan se află și o țiteră, instrument apolinic, însă prezența femeii asociată prin figura lui Silen menadei orgiace indică natura posibilă a acestei muzici: Dionysos. Esența tabloului este nietszscheană, bazat pe tensiunea între apolinic și dionisiac, așa cum o prezintă filozoful german în Nașterea tragediei. Există un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]