139 matches
-
10.2008. 34. Toma Arcadie, fiul lui Anatolie și Ludmila, născut la data de 14 noiembrie 1984 în localitatea Ocnița, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Drochia, str. Mit. Varlaam nr. 13, ap. 47. (678/2009) 35. Țoșca Albina, fiica lui Andrei și Valentina, născută la data de 1 ianuarie 1988 în localitatea Tîrnauca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Slobozia, Str. Tiraspolscaia nr. 1, bl. 2, ap. 26. (681/2009) 36. Vrabie Valeriu, fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
2000 realizat de studiourile Walt Disney. Între anii 1974-1978 a fost și directorul muzical al Festivalului de Mai din Cincinnati. Levine a debutat la Metropolitan Opera la 27 ani, în iunie 1971 cu o punere în scenă memorabilă a operei Țoșca de Puccini, cu ocazia unui festival. În urmă succesului de care s-a bucurat a fost invitat în rânduri repetate la pupitrul orchestrei acestei instituții muzicale și în cele din urmă a fost angajat că dirijor principal al operei în
James Levine () [Corola-website/Science/318782_a_320111]
-
Între 1968-1976 a fost membră a Operei de Stat din Hamburg. În 1971 a emigrat în Germania , iar în 1973 a primit cetățenia germană. A fost căsătorită cu baritonul grec Kostas Paskalis , cu care a interpretat spectacole de neuitat că Țoșca, Cavalleria rusticana, Simon Boccanegra, Macbeth etc. Au împreună doi copii: un fiu, Constantin n. 1974, si o fiică, Alexandra n. 1977 . În 1968 și 1969 Marină Krilovici a putut fi admirată în Țoșca la "Opera House" în Toronto. În anii
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
care a interpretat spectacole de neuitat că Țoșca, Cavalleria rusticana, Simon Boccanegra, Macbeth etc. Au împreună doi copii: un fiu, Constantin n. 1974, si o fiică, Alexandra n. 1977 . În 1968 și 1969 Marină Krilovici a putut fi admirată în Țoșca la "Opera House" în Toronto. În anii 1970 - 1978 a cântat la "Staatsoper" în Viena în roluri că Santuzza, Țoșca și Elisabetta în Don Carlo de Verdi. În 1972 a interpretat Santuzza la "Deutsche Oper Berlin". A mai avut angajamente
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
Constantin n. 1974, si o fiică, Alexandra n. 1977 . În 1968 și 1969 Marină Krilovici a putut fi admirată în Țoșca la "Opera House" în Toronto. În anii 1970 - 1978 a cântat la "Staatsoper" în Viena în roluri că Santuzza, Țoșca și Elisabetta în Don Carlo de Verdi. În 1972 a interpretat Santuzza la "Deutsche Oper Berlin". A mai avut angajamente la "La Fenice" în Veneția (Țoșca, 1971); la "Covent Garden Opera" în Londra (Aida, 1971); la "Teatro Sân Carlos" din
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
În anii 1970 - 1978 a cântat la "Staatsoper" în Viena în roluri că Santuzza, Țoșca și Elisabetta în Don Carlo de Verdi. În 1972 a interpretat Santuzza la "Deutsche Oper Berlin". A mai avut angajamente la "La Fenice" în Veneția (Țoșca, 1971); la "Covent Garden Opera" în Londra (Aida, 1971); la "Teatro Sân Carlos" din Lisabona (1975, Manon Lescaut și în 1978, Țoșca); la "Opera du Rhin", Strasbourg (1976, Tatiana în „Eugene Onegin”); la "Opera de Monte Carlo" (1979, Elisabetta); la
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
În 1972 a interpretat Santuzza la "Deutsche Oper Berlin". A mai avut angajamente la "La Fenice" în Veneția (Țoșca, 1971); la "Covent Garden Opera" în Londra (Aida, 1971); la "Teatro Sân Carlos" din Lisabona (1975, Manon Lescaut și în 1978, Țoșca); la "Opera du Rhin", Strasbourg (1976, Tatiana în „Eugene Onegin”); la "Opera de Monte Carlo" (1979, Elisabetta); la "Théâtre de la Monnaie" din Bruxelles (1979, Amelia în „Îl Ducă d'Alba” de Donizetti); precum și la "Scottish Opera" în Glasgow (1980, Țoșca
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
Țoșca); la "Opera du Rhin", Strasbourg (1976, Tatiana în „Eugene Onegin”); la "Opera de Monte Carlo" (1979, Elisabetta); la "Théâtre de la Monnaie" din Bruxelles (1979, Amelia în „Îl Ducă d'Alba” de Donizetti); precum și la "Scottish Opera" în Glasgow (1980, Țoșca). Mai multe spectacole la "Opéra royal de Wallonie" în Liège (1985-1986, Țoșca). Între 1982 - 1985 a mai cântat la Amsterdam, Copenhaga, Mexico City precum și Atena (Leonora din La forza del destino de Verdi). A avut multe succese și în SUA
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
Opera de Monte Carlo" (1979, Elisabetta); la "Théâtre de la Monnaie" din Bruxelles (1979, Amelia în „Îl Ducă d'Alba” de Donizetti); precum și la "Scottish Opera" în Glasgow (1980, Țoșca). Mai multe spectacole la "Opéra royal de Wallonie" în Liège (1985-1986, Țoșca). Între 1982 - 1985 a mai cântat la Amsterdam, Copenhaga, Mexico City precum și Atena (Leonora din La forza del destino de Verdi). A avut multe succese și în SUA: a debutat la "Sân Francisco Opera" în 1972 în Aida. Între 1972-1974
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
multe succese și în SUA: a debutat la "Sân Francisco Opera" în 1972 în Aida. Între 1972-1974 a cântat rolul Mimi din La Bohème precum și Cio-Cio-San din Madama Butterfly la "Lyric Opera" din Chicago. În America a mai apărut în Țoșca la "Opera House" în New Orleans în 1975 și în rolul Elisabetta din „Don Carlo” la "Miami Opera" în 1979. Între 1973-1974 și între 1975-1977 a fost angajată la "Metropolitan Opera" („MET”) în New York cu rolurile Cio-Cio-San, Giorgetta în „Îl
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
între 1975-1977 a fost angajată la "Metropolitan Opera" („MET”) în New York cu rolurile Cio-Cio-San, Giorgetta în „Îl Tabarro” de Puccini și Leonora din „Îl Trovatore” (Trubadurul). Remarcabilă prezenta scenica a Marinei Krilovici, trăirea intensă a personajelor au făcut ca rolurile Țoșca, Butterfly, Aida, Leonora din La Forza del destino, Santuzza din Cavalleria rusticana să rămână de neuitat. Marină Krilovici a abordat cu măiestrie și repertoriul german în roluri că Donna Anna din Don Giovanni de Mozart, Herodias din Salomé de Strauss
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
la București a câștigat o bursă de studii în Italia cu marea interpreta verista Giuseppina Baldassare - Tedeschi, despre care spunea mai tarziu: "stilul ei nu mi se potrivea". A continuat studiile cu Hariclea Darclée (prima interpreta a rolului titular din Țoșca în anul 1900), fiind mult mai fericită sub îndrumarea ei: "m-a învățat valoarea fiecărui cuvânt și a fiecărei fraze". Debutul ei într-o sală de operă s-a produs la Bologna în anul 1934 în rolul Magdalena din Andrea
Stella Roman () [Corola-website/Science/312592_a_313921]
-
învățat valoarea fiecărui cuvânt și a fiecărei fraze". Debutul ei într-o sală de operă s-a produs la Bologna în anul 1934 în rolul Magdalena din Andrea Chénier (alte surse menționând debutul ei la Piacenza în 1932). A cântat Țoșca la Teatro di Sân Carlo în Napoli, incepand lungă ei colaborare cu tenorul Giacomo Lauri-Volpi. În anul 1937 i-a fost oferit un contract pe trei ani la Operă din Romă de către Tullio Serafin, făcându-și imediat debutul în Aida
Stella Roman () [Corola-website/Science/312592_a_313921]
-
-și imediat debutul în Aida de Giuseppe Verdi. Tot cu Aida a debutat și la Metropolitan Opera din New York în anul 1941, continuând să cânte acolo pe parcursul anilor '40 în repertoriul italian: Trubadurul, Otello, Bal mascat, Cavalleria rusticana, La Gioconda, Țoșca, Boema ș.a. A împărțit deseori aceste roluri la Met cu Zinka Milanov. A părăsit Metropolitan-ul în 1951 odată cu sosirea lui Rudolph Bing ca director general. La Metropolitan a cântat 126 de spectacole, apărând în 13 roluri pe parcursul celor 10
Stella Roman () [Corola-website/Science/312592_a_313921]
-
să fie cântat în limba lui Goethe. Debutul sopranei în capitala Austriei a produs un mare entuziasm în rândul pretențiosului public vienez, iar comentariile presei de specialitate au fost deosebit de favorabile, astfel încât obține imediat un contract pe cinci ani, cântând Țoșca, Trovatore și Elsa din opera Lohengrin de Wagner. Printr-un admirabil efort de voință a reușit să împace și pe iubitorii muzicii de operă din București și pe cei din Viena, făcând naveta între cele două capitale, în condițiile în
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
adevarată regina, în anul 1951 a traversat oceanul dorind să cucerească și America. Și pe Noul Continent a repurtat mari succese, fiind angajată la New-York City Opera și Philadelphia, întreprinzând turnee de-a lungul și de-a lațul Statelor Unite cu „Țoșca”, „Aida”, „Andreea Chenier”, „Turandot” și „Cavaleria Rusticana”. A întreprins turnee și în America Latină, la Caracas în Venezuela împreună cu tenorul Ferrucio Tagliavini și baritonul Guelfi, apoi a cântat în Guatemala, Sân Salvador, Porto Rico și Mexico. Între anii 1953-1962 a funcționat
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
a realizat câteva înregistrări pe disc la Electrecord. La cererea publicului care nu o uitase, a susținut un concert la Ateneul Român dovedind aceiași strălucire că în vremurile ei de glorie. Apare apoi în 12 reprezentații la Operă Română cu „Țoșca”, în Eva din „Maeștrii Cântăreți din Nurenberg”, în Leonora din „Trovatore”, făcând și un turneu în câteva mari orașe din țară. După aceste ultime reprezentații, artista care avea demnitatea unei adevărate glorii naționale se retrage din viața activă, dedicandu-se
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
labor que enrojece del hombre la faz, conquistaron tus hijos labriegos sencillos eterno prestigio, estima y honor. ¡Salve, o tierra gentil! ¡Salve, o madre de amor! Cuando alguno pretenda tu gloria manchar, verás a tu pueblo valiente y viril, la țoșca herramienta en armă trocar. Salve oh Patria tu pródigo suelo, dulce abrigo y sustento nos da; bajo el límpido azul de tu cielo ¡vivan siempre el trabajo y la paz!
Noble patria, tu hermosa bandera () [Corola-website/Science/299978_a_301307]
-
artist-interpret pentru că incarnările rolurilor de operă precum Herman din Damă de Pică de Tchaikovski , Falsul Dimitrie din Boris Gudnov de Musorgsky, Grishka Kuternia din opera Orașul invizibil Kitezh Manrico și Radames din Îl Trovatore și Aida de Verdi, Cavaradossi din Țoșca de Puccini, si Serghei din opera Katerina Izmailova de Shostacovich sunt cele mai memorabile pagini din istoria Marelui Teatru Bolshoi din Moscova. Vocea să a fost ascultata de spectatori din întreaga lume: Teatro Colon - Buenos Aires, Metropolitan Opera - New York, Operă Bastille
Vladislav Piavko () [Corola-website/Science/304756_a_306085]
-
Teatru de păpuși, o bibliotecă județeană cu mare fond de carte. În 1995 soprana Mariana Nicolesco a creat Concursul Național de Canto Hariclea Darclée devenit în 1997 Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée care onorează memoria primei interprete a operei Țoșca de Puccini, născută în orașul de la Dunărea de Jos. În anii dintre o ediție și alta a Competiției, Mariana Nicolesco, oferă laureaților acesteia Cursuri de Măiestrie Artistică, Master Classes. La Festivalul și Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée au luat
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
va interpreta apoi la Viena, Cavalerul rozelor de Richard Strauss. La 32 de ani debutează la Scală, în rolul Calaf. La Metropolitan Opera din New York cântă în cinci reprezentații ale operelor Trubadurul, Fidelio și Paiațe. Cântă Bal mascat la Buenos Aires, Țoșca la Sân Francisco, Fidelio la Bicentenarul Beethoven de la Bonn, Boema și Țoșca la Munchen, Trubadurul și Bal mascat la Napoli, Aida la Romă, Trubadurul, alături de Montserrat Caballé la Teatrul Antic din Orange, unde realizează primul film de televiziune și Aida
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
de ani debutează la Scală, în rolul Calaf. La Metropolitan Opera din New York cântă în cinci reprezentații ale operelor Trubadurul, Fidelio și Paiațe. Cântă Bal mascat la Buenos Aires, Țoșca la Sân Francisco, Fidelio la Bicentenarul Beethoven de la Bonn, Boema și Țoșca la Munchen, Trubadurul și Bal mascat la Napoli, Aida la Romă, Trubadurul, alături de Montserrat Caballé la Teatrul Antic din Orange, unde realizează primul film de televiziune și Aida la Covent Garden din Londra, împreună cu Leontyne Price. Până în anul 1981 Spiess
Ludovic Spiess () [Corola-website/Science/300173_a_301502]
-
Werther"-Johann, Mozart: "Cosi fan tutte"- Don Alfonso, Mozart:"Don Giovanni"- Commendatore, Mozart: "Le nozze di Figaro"Bartolo,Mozart:"Zauberflöte"- Sarastro/2Geharnischter, Mussorgski: "Boris Gudunov"-Pimen/Hauptmann, Offenbach: "Contes d’Hoffmann"-Crespel,Puccini: "Boheme"- Colline, Puccini: "Gianni Schicchi"-Simone, Puccini: "Țoșca"- Schlieβer,Puccini: "Turandot"- Timur,Rossini: "Îl barbiere di Siviglia"-Don Basilio, Rossini:"Guillaume Tell"- Walter Furst, Saint Saens: "Samson et Dalila"- Un vieillard hebren, Schoenberg:"Moses und Aron"- Zehnter Stammerfurst, Shostakovich: "Lady Macbeth von Mzensk"-Alter Zwangsarbeiter, Strauss: "Salome"-Ester
Dan Paul Dumitrescu () [Corola-website/Science/321796_a_323125]
-
München. A cântat la redeschiderea Royal Opera House (decembrie 1999), a Teatrului Malibran din Veneția (mai 2001) și a Operei din Valencia în prezența Reginei Sofia a Spaniei (octombrie 2005). În 2001, Angela Gheorghiu a interpretat rolul principal în filmul-operă "Țoșca", regizat de Benoit Jacquot, film prezentat în afara concursului la Festivalul de Cinema de la Veneția. În 2002 interpretează rolul Julietei în filmul "Roméo et Juliette" alături de Roberto Alagna"." Ambele filme au fost lansate pe DVD. A participat la spectacolul care a
Angela Gheorghiu () [Corola-website/Science/305993_a_307322]
-
al ariei "La ci darem la mano" din "Don Giovanni" alături de Sting (2008). În 2009, Angela Gheorghiu a fost invitată să cânte în onoarea mezzo-sopranei Grace Bumbry la "Kennedy Center Honors", în Washington. A interpretat aria "Vissi d'arte" din "Țoșca" de Puccini în prezența lui Barack Obama. În noiembrie 2010 a debutat în rolul titular din "Adriana Lecouvreur" de "Francesco Cilea", într-o nouă producție semnată David McVicar a Operei Regale din Londra, Covent Garden. "The Observer a scris:" "Este
Angela Gheorghiu () [Corola-website/Science/305993_a_307322]