139 matches
-
foarte dificil, în timp ce el tocmai se desfășoară în audiție, ceva nu merge struna. S-a întâmplat asta și acum, în primul "solo" cu care Kallen Esperian se arătă tot emoțională, locuită de pasiune teatrală. Dar aria "Vissi d^arte" din "Țoșca" de Puccini are capcane (atacurile rafinate, din acut în acut) și la colț pândea o oboseală a glasului; timpurie, după cât putem aprecia "la vedere". Secvență lirica desăvârșită a fost "All things You Are", arie din "Very Warm for May" de
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
deficiențelor", ultimele luni ne-au pus în fața unei avalanșe de evenimente de o densitate fără precedent în peisajul autohton: o serie de premiere românești, o serie de festivaluri sau "săptămîni" (ale filmului european, britanic, francez), festivalul DaKino, festivalul CineMaIubit, premieră Țoșca în prezența Angelei Gheorghiu; și, peste tot, săli pline (ca-n vremurile bune, s-ar putea spune, dacă acele vremuri n-ar fi fost rele!)... Așadar, am intrat în anul care va confirma sau va infirmă dacă toată efervescenta din
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
internaționale de excepție (deși, apropo de "apogeu", celebra soprana spunea, la conferința de presă, că nu-și face niciodată bilanțul: "nu fac bilanț; cînd vocea n-o să-mi mai răspundă, atunci o să fac!"... Fiecare meserie cu stresurile ei!). Raportîndu-se la Țoșca, pe care o "întruchipează" și, mai ales, îi dă glas, interpreta își recunoștea afinități temperamentale cu personajul ("știu și eu ce înseamna pasiunea, gelozia, dragostea"), cu o singură rezervă: violență ("cu violența nu pot să fiu de acord"; moment în
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
de presă a avansat ipoteza că, dacă Puccini ar fi scris opera pentru Angela Gheorghiu, altul i-ar fi fost finalul!). Momentul preferat al sopranei e aria "Vissi d'arte", scrisă de Puccini special pentru Hariclea Darclee : "În momentul acela, Țoșca sînt eu!"... Se pare că și Puccini ar fi spus, cîndva, " Țoșca sînt eu!"; dar - de la o Maria Callas sau de la o Renata Tebaldi și pînă azi - cîte "voci de aur" n-au mai spus și nu vor mai spune
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
pentru Angela Gheorghiu, altul i-ar fi fost finalul!). Momentul preferat al sopranei e aria "Vissi d'arte", scrisă de Puccini special pentru Hariclea Darclee : "În momentul acela, Țoșca sînt eu!"... Se pare că și Puccini ar fi spus, cîndva, " Țoșca sînt eu!"; dar - de la o Maria Callas sau de la o Renata Tebaldi și pînă azi - cîte "voci de aur" n-au mai spus și nu vor mai spune "Țoșca sînt eu"? După premieră mondială a filmului, de la Veneția, în toamna
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
sînt eu!"... Se pare că și Puccini ar fi spus, cîndva, " Țoșca sînt eu!"; dar - de la o Maria Callas sau de la o Renata Tebaldi și pînă azi - cîte "voci de aur" n-au mai spus și nu vor mai spune "Țoșca sînt eu"? După premieră mondială a filmului, de la Veneția, în toamna lui 2001, aceasta Țoșca, produsă de Daniel Toscan du Plantier, a rulat cu succes, si cu presa foarte bună, de-a lungul și de-a lațul planetei; așa că obiectivul
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
de la o Maria Callas sau de la o Renata Tebaldi și pînă azi - cîte "voci de aur" n-au mai spus și nu vor mai spune "Țoșca sînt eu"? După premieră mondială a filmului, de la Veneția, în toamna lui 2001, aceasta Țoșca, produsă de Daniel Toscan du Plantier, a rulat cu succes, si cu presa foarte bună, de-a lungul și de-a lațul planetei; așa că obiectivul primordial al producătorului - acela de a scoate opera "din ghetou sau din catedrală" și de
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
film: expresivitatea Angelei Gheorghiu, în viziunea regizorului, e menită să evoce marile actrițe ale filmului mut! Și Roberto Alagna - Caravadossi, cel care n-a iubit niciodată viață mai mult decît în clipa morții -, si Ruggero Raimondi - Scarpia, cel care recunoaște "Țoșca, mă faci să-l uit pe Dumnezeu" - sînt, în filmul lui Jacquot, nu atît - sau nu numai - "voci", cît figuri cinematografice care se țin minte, departe de emfaza sau de artificialitatea care subminează, de multe ori, aparițiile pe ecran ale
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
Mihai Alexandru Canciovici Melomanii au așteptat cu mult interes nouă producție a capodoperei pucciniene pe scena Operei. Țoșca a cunoscut la instituția de pe Splai o montare longeviva a regizorului Hero Lupescu, din 1956, care a dăinuit până astăzi. A fost un spectacol clasic, coerent, aproape caligrafic, în care au evoluat de-a lungul timpului mari nume ale liricii
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
al lui Steven Barlow într-o viziune modernă, foarte motivată și coerentă, deoarece povestea lui Rigoletto și a Gildei este un motiv etern uman care poate fi adaptat oricărei epoci. În cazul Toscăi de Puccini, lucrurile trebuie nuanțate altfel, întrucat Țoșca este o lucrare mult mai legată de o istorie reală a Italiei de la 1800, în perioada lui Napoleon care a fost inițial învins la Marengo și ulterior a cunoscut victoria, ideile revoluționare republicane ale lui Angelotti (fostul Consul al Republicii
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
de la 1800, în perioada lui Napoleon care a fost inițial învins la Marengo și ulterior a cunoscut victoria, ideile revoluționare republicane ale lui Angelotti (fostul Consul al Republicii Române) și ale lui Cavaradossi fiind evidențiate. Pe această canava este construită Țoșca, operă marilor pasiuni, a unor conflicte dramatice puternice între iubire și dorința de libertate împotriva asupritorilor de tipul baronului Scarpia, monstruosul prefect al Romei. Pornind de la aceste date, Puccini a creat Țoșca, capodoperă a verismului italian pe libretul lui Luigi
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
Cavaradossi fiind evidențiate. Pe această canava este construită Țoșca, operă marilor pasiuni, a unor conflicte dramatice puternice între iubire și dorința de libertate împotriva asupritorilor de tipul baronului Scarpia, monstruosul prefect al Romei. Pornind de la aceste date, Puccini a creat Țoșca, capodoperă a verismului italian pe libretul lui Luigi Illica și Giuseppe Giacosa, după dramă La Țoșca a scriitorului francez Victorien Sardou. Premieră a avut loc la Teatro Costanzi din Romă, la 14 ianuarie 1900, cu soprana româncă Hariclea Darclée în
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
puternice între iubire și dorința de libertate împotriva asupritorilor de tipul baronului Scarpia, monstruosul prefect al Romei. Pornind de la aceste date, Puccini a creat Țoșca, capodoperă a verismului italian pe libretul lui Luigi Illica și Giuseppe Giacosa, după dramă La Țoșca a scriitorului francez Victorien Sardou. Premieră a avut loc la Teatro Costanzi din Romă, la 14 ianuarie 1900, cu soprana româncă Hariclea Darclée în rolul titular. Compozitorul a notat în partitura indicații precise regizorale pe muzica, acestea fiind respectate în
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
din 2008, în regia unui cunoscut artist german Alfred Kirchner și în scenografia lui Karl Kneidl. Vom încerca să analizăm acest spectacol la două paliere total diferite: cel regizoral și acela muzical. Alfred Kirchner face o lectură personală a operei Țoșca, păstrând, fără îndoială, relațiile dintre personaje, dar operând modificări în structura compoziționala a acestora, nemaiținând cont nici de indicațiile date de compozitor în partitura. În dorința să de a transpune lucrarea în actualitate, renunță la costumele epocii, preferând o vestimentație
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
o dominantă generală negrul, motivată aici de atmosfera sumbră a cabinetului lui Scarpia, în care se vor petrece orori, torturi și interogatorii fioroase, are, într-adevăr, o coerentă firească. Dar și aici, anumite „găselnițe” regizorale ne par inadecvate atmosferei operei. Țoșca nu este o criminală sadica. Ea este o femeie credincioasa care ucide din disperare afectiva în încercarea ei de a-și salva onoarea și pe iubitul condamnat la moarte. În spectacolul de față ea îl omoară pe Scarpia cu sadism
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
al III-lea este cel mai frumos realizat din întregul spectacol. Un ciobănaș copil în picioarele goale traversează cu un buchet de flori scenă, cântându- si aria. Este superbă această imagine de puritate care conferă, într-adevăr, o atmosferă specială. Țoșca vine cu permisul în mână fericită, se așază la pământ într-un extaz de bucurie a unei dorințe de libertate. Este un moment frumos și artistic. Nu am înțeles de ce regizorul o omoară pe Țoșca din picioare, simbolic, fără ca ea
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
într-adevăr, o atmosferă specială. Țoșca vine cu permisul în mână fericită, se așază la pământ într-un extaz de bucurie a unei dorințe de libertate. Este un moment frumos și artistic. Nu am înțeles de ce regizorul o omoară pe Țoșca din picioare, simbolic, fără ca ea să se mai arunce în Tibru, așa cum toate producțiile au respectat cu strictețe. După opinia noastră, spectacolul are inegalități de concepție, unele pentru noi negăsindu-și un răspuns. Dar orice spectacol poate avea neîmpliniri, demonstând
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
români prezenți în distribuție. În rolul titular a evoluat soprana gruzina Iano Tamar, cunoscută la noi de la Festivalul Enescu, când a interpretat personajul Lady Macbeth din Macbeth de Verdi. Este o soprana spinto-dramatică având datele vocale speciale pentru partitura de Țoșca: accente dramatice, un lirism cu totul deosebit, în spirit verist, fiind posesoarea unor diverse registre vocale pe care și le organizează cu inteligență și muzicalitate. Se vede că are o experiență bogată a unor evoluții pe importante scene. A rezolvat
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
-lea cu profesionalism și onestitate, a interpretat nuanțat celebra arie „Vissi d’arte”, a avut dramatism pe glas, fiind credibilă. Ea trebuie să se adapteze însă concepției regizorului despre acest personaj, care în multe momente capătă o altă viziune față de Țoșca lui Puccini. Baritonul mexican Luis Ledesma, în Scarpia, a demonstrat că posedă o voce puternică, cu un timbru special pentru acest rol, a avut dramatism și culoare, a știut să se impună că un veritabil Scarpia. Decepția noastră este tenorul
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
Știe să asculte interpreții, ea însăși cântă alături de ei, ceea ce ni se pare un gest de implicare majoră în actul creator muzical. Că de obicei, corul condus de Stelian Olariu impresionează prin profesionalism. Se poate spune că noua producție de Țoșca, cu toate neîmplinirile inerente unui spectacol, rămâne un eveniment care trebuie consemnat. Așteptăm cu mare nerăbdare reprogramarea să în toamnă, de această dată, cu artiștii noștri care, cu siguranta, își vor demonstra, ca de obicei, profesionalism și seriozitate.
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
alături de o serie de artiste celebre, precum Maria Callas, Risë Stevens, Victoria de los Angeles și Leontyne Price. Printre cele mai cunoscute roluri interpretate de acesta se numără: Radames din "Aida" și Manrico din "Trovatore", de Giuseppe Verdi; Cavaradossi din "Țoșca", Pinkerton din "Madame Butterfly" și Rodolfo din "La Bohème", de Giacomo Puccini; Canio din "Pagliacci", de Ruggero Leoncavallo; Nemorino din "L'Elisir d'Amore", de Gaetano Donizetti.
Tenorul italian Carlo Bergonzi a murit la 90 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53684_a_55009]
-
retragere considerată prematură. Iată ce spune Ileana Cotrubas: "În realitate, cariera mea a fost mult mai lungă decât se crede! La vârsta de 14 ani, eram deja pe scena Operei din București, într-un cor de copii: Carmen, Boris Godunov, Țoșca... Adevăratul meu debut datează din 1964, în rolul Yniold din Pélléas și Mélisande. Îmi amintesc cu emoție de prezență Nadiei Boulanger în sală și de felicitările sale pentru calitatea francezei mele. Debutul meu internațional a avut loc în 1969, la
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
a fost Filip, în vreme ce giurgiuvenii au executat fără greșeală și s-au impus, la fel ca în Finala Cupei României. Echipe de start Steaua: Arlauskis - Râpă, Varela, Szukala, Latovlevici - Prepelița, L. Filip - Chipciu, N. Stanciu, Tănase - G. Iancu. Rezerve: Cojocaru, Țoșca, Pârvulescu, I. Neagu, Keșeru, Vâlceanu. Antrenor: Costel Gâlca. Astra: S. Lung jr. - Yahaya, Ben Youssef, V. Găman, J. Morais - Laban, Takayuki - Enache, Budescu, M. Cristescu- Bukari. Rezerve: D. Coman, Fâțâi, Oros, Al. Ioniță ÎI, De Amorim Antrenor: Daniel Isăilă.
SUPERCUPA ROMÂNIEI STEAUA - ASTRA 1-1 (4-6 după penalty-uri): COSTEL GÂLCĂ a debutat cu un eșec pe banca Stelei by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73759_a_75084]
-
Tommy Lee Jones (SUA), 87' INTRAREA LIBERĂ TRAPPED R: Katherine Goellner (SUA), 3' FELIN HELI. HEFIN AND ALS R: Chris Daykin (Sri Lanka), 4' TENDER CLOUDS R: Eoghan Dunne (Irlanda), 8' QUEM E ESTE CHAPEU? / WHO'S THIS HAT? R: Joana Țoște (Portugalia), 5' SUSPENDED ANIMATION R: Cam Rossiter (Australia), 15' CĂRA DE LUNA / MOONFACE R: Enrique Diego, Rocio Galea, Daniel Hernandez, Carlos Nicoll (Spania), 6' A SHADOW OF BLUE R: Carlos Lascano (Franța), 12' DOBRO, PIEKNO I PRAWDA/ THE GOOD, THE
Festivalul Internațional de Film Independent - Retrospectiva 2012 () [Corola-journal/Journalistic/81309_a_82634]
-
sezonul 1998 - 1999, sub baghetă lui Riccardo Muți, în opera "La Forza del Destino" de Verdi. El a devenit faimos însă pe scena Metropolitan Opera din New York în 2002, când l-a înlocuit pe Pavarotti într-o reprezentație cu opera "Țoșca" de Puccini, uimind audiență și smulgând ovații la scenă deschisă.
Tenorul italian Salvatore Licitra a încetat din viaţă, în urma unui accident cu scuterul. Organele artistului vor salva alte vieţi - Ascultă-l în TOSCA () [Corola-journal/Journalistic/59720_a_61045]