473 matches
-
Dâmbovița, dar eu îmi datorez atâta lucru: o imagine plăcută la întâlnirea cu mine însumi. Recunosc, unul dintre motivele pentru care contemplu frecvent bătaia vântului prin buzunare în a doua parte a lunii este că arunc foarte mulți bani pe țoale. N-am o toaletă foarte aglomerată, pentru că mă plictisesc repede și le fac cadou pe cele pe care nu le mai port. Nu sunt obsedat de branduri, sunt obsedat de lucruri care-mi vin bine. Nu-mi refuz nimic, de la
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
abia atunci observ în ce hal arăți. Pentru că eu cred că oamenii se împart în purtătorii de haine care le vin bine și purtătorii de haine de camuflaj. Nu fac nici o diferență între luptătorii de guerrilla care se ascund în spatele țoalelor terne și cenușii și purtătorii iliciți de branduri și decorațiuni lucitoare. Unii se treșuiesc în noroi, alții se treșuiesc în chinezării. Dar nici unii, nici ceilalți nu se simt bine cu sine înșiși. Visez o revoluție inutilă, o insurecție a bunului
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
ținem cu tot dinadinsul să ne fie respectată suveranitatea națională și să nu-și bage nimeni nasul în oală în care duhnesc treburile interne. N-am învățat să folosim cu regularitate apă și săpunul, dar știm să ne-mbrăcăm în țoale Bucci, să ne parfumam cu Dihor, iar gorilele noastre sunt gata oricând să-l facă terci pe prost-crescutul care are tupeul să ne atragă atenția că am uitat să facem dus. În ultima jumătate de veac, demnitatea și suveranitatea naționale
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
-
dar mă tem că râul este făcut. În opinia mea, Bucurenci este un intelectual mediocru dar gonflat însă asta nu îl împiedică să aibă un simț mediatic foarte bun. oricum, tu ești foarte simpatic culegind plastic înmănușat în pungi, cu țoalele alea de parker optzecist. aia știi cum erau, rafinatule ? Te-ai gândit vreodată, stimate simpatizant de stânga, ca “vestimentațiile prăfoase, învechite, conformiste” nu sunt rezultatul lipsei de gust sau de educație estetică, ci pur și simplu al sărăciei? Îi disprețuiești
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
mai eficient decât sclavii. Așa că pisicile ne-au redat liberul arbitru și ne-au lăsat să credem că muncim pentru noi. Ne dam de ceasul morții să facem rost de mâncare, de casă, de mașină, de credit la bancă, de țoale și de educație pentru copii și, în timpul ăsta, primim o pisică în casă, îi dăm să mănânce, îi curățăm conștiincioși excrețiile, o scărpinam când are chef și nu așteptăm în schimb din partea ei nici măcar un “Miau!”. Din perspectiva evolutivă a
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
din acest moment. Mutul și absentul personaj se însuflețește și se transformă peste noapte în cel mai autentic Colonel, înregimentat al trupelor NATO. Spitalul devine și el o adevărată bază militară, iar toți pacienții îmbracă uniforma elegantă a soldaților, lepădînd țoalele murdare și rupte, ca și năravurile de pînă atunci. În locul dezordinii inimaginabile și a haosului se introduc ordinea și disciplina cazone, în cel mai perfect spirit al armatei nord-atlantice. Colonelul preia conducerea și puterea. Nu se lasă pînă nu pune
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
l-am văzut mai tîrziu..."); disperarea de-a se simți urîtă și nepopulară în adolescență ("dacă te uiți în oglindă/ părul ți-e năclăit/ și pistruii îți mănîncă obrajii/ pielea de celofan ars/ începe să crească/ să se vadă// ai țoale urîte/ singură ți le tragi la mașină/ răzuindu-ți cu lama buricele degetelor/ și pulovărul ți-e galben, demodat/ nimic cu el nu e de făcut"); ambiguitatea sexuală în vecinătatea fraților ("cu ei aceiași pistrui îmbrăcam/ în lumea dosită sub
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
demisol? Ceasornicar, cu chilie la stradă? Dascăl, după aspectul înfrigurat, în școli neîncălzite? Și mi-a părut rău că nu l-am poftit în fața ușii mele, să-i trec o pereche de ghete, odată ce purtăm același număr la pantofi, o țoală mai puțin ponosită, o pălărie și adresa altui frate, care să-i repare dantura. Acesta e statutul regretelor: sunt întotdeauna târzii - și zadarnice. Berea, în schimb, a fost grozavă. Iar Constituția s-a votat. Uff!
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
O trupă de bufoni tot timpul se hîrjonește/ în spatele meu, mereu mă-ndeamnă să beau absintul/ dintr-o sită./ Cînd mă-ntorc un semn de mulțumire să le dau,/ Bufonii se evaporă. Himere/ pe care vrei să le îmbraci cu țoale omenești/ și ele chiar de umbra vocii se dezbracă./ Tot ce vrei să prinzi, să apuci, se evaporă,/ se spiritualizează” (Vocile himerelor). În ciuda faptului că este luat peste picior, conceptul metafizic revine obsesiv: „Pregătiți-vă, miros că apar din clipă
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
pereche de aripi albastre. Acestea învăpăiau aerul neclintit al înserării cu un nimb transparent în spatele său și nu la toți le era dat să le vadă. Alții, cu privirea mai ageră, susțineau cu înfocare una și mai și, că pe sub țoale, pe trupul lui, zăriseră unduindu-se și străfulgerând în razele lunii ceva ce aducea cu niscaiva solzi tot din aur curat. Făcute ferfeniță, hainele îi răspândeau o mireasmă reavănă de vie înflorită, zăpăcindu-i și mai rău cu vâltoarea ei
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
Reprezentările ei curgeau disjuncte ca picăturile pe pereții unei cabine de duș. Se vedea cînd purtată pe brațe de un toreador, cînd violată de o gorilă, cînd singură și somnoroasă pe un maldăr de zdrențe, cum dormise în copilărie pe țoale azvîrlite ca să închipuie o saltea. În cugetarea ei dispersă, sexul pe bani, blestemul de a se fi născut femeie, dilema dacă, la un ministru, e sau nu de bon ton să o sugă din prima, și imaginea lui Doamne-Doamne pîlpîiau
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Doamne, răstignit, a câta oară smulgi din ziduri scoabe Pământul e-o cămașă ruptă-n poale, la gât, la mâneci, doar la piept e-ntreagă, cum chipul Tău în giulgiu vrea s-aleagă doar sufletul eliberat de carne și de țoale. Doar sufletul întreg în iarba-i mătăsoasă pe care n-o s-o taie nici o coasă, nici un hrisov și nici o vamă, Atotușor, când Dumnezeu îl cheamă. Fericiți Cum a putut să schimbe aceste fiare în miei și aceste lăcuste înfometate să
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
de dense încât ne vedeam ca prin ceață. Mama a deschis larg fereastra și cu un ștergar în fiecare mână am început, amândoi, să "gonim" funigeii ca pe muște. A urmat spălarea cuverturii patului, a feței de masă și a țoalelor întinse pe sârma din curte și frecate cu peria muiată în apă caldă cu săpun de rufe. Mă întreb acum, după multe decenii, dacă nu cumva am reținut această episodică găzduire doar datorită numelui străzii. Năvalnicul nu se poate uita
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
decât să muncești pe o sută de euroi!”. Altcineva mă învață cum că obțin o mărire de salariu: „Dacă te duci la servici în blugi, nu primești în veci mărire. Ce, n-ai auzit de IDM!? Iei d’acolo trei țoale de fițe cu un milion și te-ai scos. Ai o imagine!” Un văr plecat la spălat vase în Italia, unde câștigă vreo 8 salarii de-ale mele pe lună, se arată îngrijorat pe mail și îmi vrea binele: „Păi
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
de huma. Și dacă vară mustăcește Sub salul copt de ghidușii Plămada de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet copil, mai ai de învățat, Ca-n lunca adormita sub soarele retoricii Prietenia-i țoala grea de agățat În ADN-ul fredonat de cântecul geneticii. Suflet copil, de-ai ști că gelozia, În haină ponosita a lui Arhimede, Scufunda-n fiecare-apus melancolia, Ai inunda-n sărut zborul de lebede. Suflet copil, tu încă vrei să
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
tonomatul ruginit. M-am uitat la ceas. 10.30. Ar trebui să plec, deja e târziu și la ora asta autobuze nu mai găsesc. Pe măsură ce mă îndepărtam de gară, ploaia devenea tot mai furioasă. Ținând cont că eram îmbrăcat în țoalele mele obișnuite - geaca de piele, un maiou alb, blugi găuriți, bocancii grei și o căciulă neagră - eram deja ud până la piele. Tremuram. Aburul care îmi ieșea pe nas aluneca ușor pe gât, astfel la fiecare rafală de vânt mă cutremuram
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
Manea fiind deportat din Suceava iar eu din Gura-Humorului, am avut parte, în copilăria noastră, cam de aceleași lagăre în Transnistria. Precis am fost duși cu același tren în vagoane de vite, poate că am avut culcușurile chiar alăturate, pe țoalele întinse pe jos, în cazarma de la Moghilev, poate că ne-am și jucat împreună pe după aceleași sârme ghimpate, la Jachișa, cum puteau să se joace copiii în lagăr, poate că am împărțit o coajă de pâine, la Kazmazov, sau poate
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
și cînd e isteric și se manifestă ca atare și, imediat după aia, cînd își cere scuze că a fost isteric și s-a manifestat ca atare. Și cînd n-are bani, fiindcă i-a spart pe tot felul de țoale și gadget-uri, și mănîncă biscuiți cu iaurt. Mai apreciez la Bucurenci că e un om serios, pe care te poți baza (știu, nu pare, dar chiar e), că stă bine la capitolul autoironie, că poți avea un dialog real
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
Nu mai știu pe nimeni care să-și asorteze cu atîta conștiinciozitate ghiozdanul de laptop cu mașina, mașina cu cravata, cravata cu cămașa și cămașa cu șireturile. Nu mai știu nici un bărbat care să spargă atîtea camioane de bani pe țoale și n-am mai auzit nici un alt domn tuns periuță spunînd că are programare la hair-stylist, ca să-l fileze nu știu cum. Nici măcar nu bănuiam că un păr de 3 mm poate fi filat... Dar să revenim un pic la mașină, dacă
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
Dragoș Bucurenci O demonstrație de parkour făcută de un nou label de țoale made în România. Puștii sunt geniali. ceva nou,PERICULOS și INUTIL,născocit de tanara-generatie-care- se -plictisește ! dacă nu ar fi fost țipă la final, ar fi arătat cu potențial. păcat. Interesant, dar parcă sunt prea strânse cadrele.
Parkour în Bucureşti by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82546_a_83871]
-
tot ce am scris? Ceva patinează. Ezistă o deviație între mine și lumea voastră. N-am vrut niciodată să fiu la modă - dintre ideile la modă am iubit numai libertatea și toate ideile voastre ar sta pe mine cum stau țoalele sau etichetele pe care vă tot chinuiți să mi le puneți... Ezistă o deviație. Stîngist și bețiv. Numai libertatea. Pozele cu tine pe malul oceanului Vrei, dar mă vrei degeaba - fundul tău se fîțîie la zeci de mii de kilometrii
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
cum vor să se vadă între ei, din când în când, vechii combatanți ai unor campanii glorioase, să-și depene amintirile, cum era și cum mai e, iar Sănducu, dat dracului cum era și teatragiu, - că venea îmbrăcat dinadins în țoalele cele mai sărace - era de părere că... nimicuța nu se schimbă, dragul meu, decât cum e mai bine să se jupoaie unii pă alții... Sigur, îi dădea mâna! încolo, ...Diogene, care fusese profesor de Naturale, susținea că pomana, cerșitul sunt
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
a făcut toate nazurile. Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile. Cel bun, cel rîu, cel urăt Sînt Marius Ianuș, am petrecut 30 de ani în viață, iar acum merg pe bulevardul năclăit de ploaie cu cămașa lipită de piele. De parcă țoalele mele ar înainta singure, pe trotuarul desfăcut. Lîngă nimeni. Ce am făcut în 30 de ani? Cine sînt, după 30 de ani de viață? M-au iubit femeile & am scris versuri despre mine, despre femei & despre mama. Dar cine sînt
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
ideilor goale, ghemuri de carne pîrjolite în pat. Sau proptite de pereți, ca slănina bunicului, sau direct pe covor, niște gîndaci mari care oftează. Și cine sînt băgat și scos prin toată carnea asta? Sînt un om care înaintează spre țoalele mele, în care ceva înaintează spre mine Viitorul? O proiecție a minții sau un urs care are grijă de mine, un vrăjitor bătrîn? M-am simțit apărat toată viața de o forță necunoscută, fără limite. Hainele mele înaintează spre mine
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
dătătoare astăzi de amintiri calde, dragi, cu bunici blânzi, ierni aspre și povești frumoase. Un brad cu turtă dulce, nuci și mere, curat, simplu și fără sclipici, tronează în mijlocul poveștii din care nu lipsesc colacii și cârnații afumați, busuiocul sfințit, țoalele de colindat, totul încadrat de o superbă colecție de vechi icoane pe sticlă. Expoziția poate fi vizitată până după ziua Sfântului Ion. Tot la secția de Etnografie, în galeria cu vânzare, veți găsi ulcele de vin, străchini de sarmale, fluiere
Agenda2004-52-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283194_a_284523]