654 matches
-
DINCĂ Unii mințile își cântă, Se îmbată și se-ncântă Că e încă libertate, Afirmând ‒ ce vorbă tâmpă!?‒ Că-s de-acord cu ce se-ntâmplă, Fiindcă, vezi, avem de toate. Nu observă titirezi ‒ Niște inși cu ochii verzi‒ În țol negru, ca de draci, Care-ți știu faptele toate Și te trec prin aparate, Urmărind prompt tot ce faci; Nu aud când telefonul, Brusc, își scofâlcește tonul, Bâzâind ca apucat, Pentru că-n cotloane-ascunse Angajați cu cefe tunse Știu ce-i
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Nicolaie Tony DINCĂUnii mințile își cântă,Se îmbată și se-ncântăCă e încă libertate, Afirmând ‒ ce vorbă tâmpă!?‒ Că-s de-acord cu ce se-ntâmplă,Fiindcă, vezi, avem de toate.Nu observă titirezi ‒ Niște inși cu ochii verzi‒În țol negru, ca de draci,Care-ți știu faptele toateși te trec prin aparate,Urmărind prompt tot ce faci;Nu aud când telefonul,Brusc, își scofâlcește tonul,Bâzâind ca apucat,Pentru că-n cotloane-ascunseAngajați cu cefe tunseștiu ce-i faci femeii-n
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
este mai puternic ca niciodată. Lumea visurilor lui homo communicans nu coincide deloc, dar deloc, din păcate, cu cea a lui zoon politikon, fiindcă mulțimea de homo communicanși numărabili e o lume „viermi”, de „Ciumpi” (de la ciumpalac), de retardați cu țolul pe țeastă în închipuirea aleșilor lor, incapabilă de a vedea cu ochii proprii dincolo de ceea ce i se dă mediatic în fiecare zi să vadă. Poate însă că nu este totul chiar atât de pierdut precum s-ar putea crede acum
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_zoon_politikon_si_homo_magdalena_albu_1357428066.html [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
peste toate se desfac, Că ninge diminețile cu rouă, Că cerul, spre-orizonturi, e opac.Eu port și vina că rămânem singuri,Conștiința mi-e un front fără de soli.De multe-n viața asta suntem siguri,În viața socotită-n patru țoli.Nimicnicia veacurilor toate,Chiar foamea celor mulți și oprimați,Mi le asum atât cât se mai poateîn vremea grea a urii dintre frați. Sunt vinovat că suntem dați pieirii,Că trag spre munții mei ca un ascet.Eu îmi asum
LUCIAN DUMBRAVĂ by http://confluente.ro/articole/lucian_dumbrav%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/346713_a_348042]
-
dintotdeauna, banii I-au lipsit precum vederea. Trec oameni grăbiți de nevoi, Niciunul cu dare de mână. Omenescul e putred în noi, Iar răul întruna se-adună. Amurgul se lasă domol Pe urbea noastră cea mică; Tremură pe piatră sub țol, Amărâtă, o bătrânică. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2006, Anul VI, 28 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1467105129.html [Corola-blog/BlogPost/378905_a_380234]
-
pomană? Acolo, de voie de nevoie, mâncați năluci prăjite, dar aici, dacă vă-ntrupai, musai să vă umplu burdihanele nesățioase, că nu vă mai săturați. Ce vreți, să alerg eu? Voi să vă zbateți, ciumelor! Tu, Nor Vânăt, aruncă-ți țolul peste toată zarea, întunecă pământul și lovește-n toată lumea cu bulgări de zăpadă! Tu, Viscorilă, bezmeticule, spulberă toți bulgării lui Nor Vânăt și aruncă-i în ochii și în capul oamenilor și viețuitoarelor întâlnite în cale, smulge acoperișurile caselor, rupe
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
peste toate se desfac, Că ninge diminețile cu rouă, Că cerul, spre-orizonturi, e opac. Eu port și vina că rămânem singuri, Conștiința mi-e un front fără de soli. De multe-n viața asta suntem siguri, În viața socotită-n patru țoli. Nimicnicia veacurilor toate, Chiar foamea celor mulți și oprimați, Mi le asum atât cât se mai poate În vremea grea a urii dintre frați. Sunt vinovat că suntem dați pieirii, Că trag spre munții mei ca un ascet. Eu îmi
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_dumbrava_poeme_pentru_zile_sim_lucian_dumbrava_1331102713.html [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
Publicat în: Ediția nr. 2299 din 17 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ... -n cur mă-mpunge, eu alerg și ea m-ajunge,, . Niciodată să nu spui că ești sărac, sau ai fost. Atâta vreme cât ai un acoperiș deasupra capului și-un țol pe care-ți sprijini capul, chiar dacă n-ai ce pune-n oală, nevoia te ajută. Săraci sunt doar puturoșii, care nu se îngrijesc de viața lor, așteptând să le-aducă alții. Nu m-am plâns niciodată, n-am fost arătată
,,SĂRĂCIA... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1492432368.html [Corola-blog/BlogPost/380317_a_381646]
-
Negruțiu au crescut sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu și sub oblăduirea plină de dragoste a surorii mai mari. Locuința de la marginea satului nu era deloc înstărită: "Într-o seară am găzduit un cerșetor orb. Am împărțit cu dânsul țolul cu care ne înveleam; dacă Vasile Voiculescu ar fi scris povestirea cu supa de bolovan, am fi avut și noi cu ce să ne cinstim oaspetele care, surprins de o sărăcie și mai lucie, se va ruga cu lacrimi la
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
tine? Ce păcat... Ascuns în umbră, ferecat, Sufletul tău de poame dulci, Alungă clipe dragi și lungi... În toamnă cor de nibelungi Peste asfalt. Se-așează bruma peste vii Dar Eminescu nu-i... Să știi Vechi catedrale au apus, Sub țol de frunze, nepătruns, Mit alegoric și confuz... Ani mii și mii. Se lasă seara... Vag bandou... Peste-al trecutului ecou, Coboară umbre mari de lut, Plâng frunze pe al uitării scut, Te mai aștept, târziu, tăcut, În visul meu. Octombrie
OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1476937920.html [Corola-blog/BlogPost/371376_a_372705]
-
el ... Că s-au dus, noaptea, dispre ziuă, și au suit-o cu forța-n căruță, de au adus-o acasă. Iar ca să n-o vadă cineva că i-a făcut de râsul satului, i-au pus pe cap un țol sau o velință ... Ba că Fane, de când și-a pus un dinte de fier, - câinescul de sus, ține tot timpul colțul gurii ridicat, ca să-i vadă lumea dintele ... Ba că ăla ... , ba că aia ... ” Lenica râde cu lacrimi, bătându-se
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
cunoscut de publicul din România datorită concertelor și colaborărilor pe care le derulează de mai bine de un an în țara noastră. Cei mai mulți meșteri prezenți la festival sunt din Săpânța. Femeile din sat țes pânză, cos cămăși, fac cergi și țoluri. Lemnul este cioplit cu migală și pricepere, iar copiii deprind devreme acest meșteșug. La festival se învață și cum se cos costumele populare, cum se pictează icoane pe sticlă, cum se gătește după datina străbună. Cam tot ce ai învățat
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda frumusețea Maramureșului nu numai prin cuvinte, ci și prin artă. De a arăta lumii competența țărăncii din această parte de lume și harul ei de a lăsa tot ce este frumos urmașilor. Pe țoluri sau covoare, cum numim noi aici aceste țesături, regăsim simboluri care reprezintă obiecte și ființe cu care ne întâlnim în viață: din biserică, din casă, din natură, stilizate astfel încât să capete un rost în covor. Se poate vorbi, pe bună
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
de boală Sub voalul gri, destul de goală. * M-a-nvăluit frisonul de lumină Pe crinul verde din grădină Privindu-te în ochi de-aproape; Ei lăcrimau venin sub pleoape. * În a norilor cenușă - Piramidă după ușă, Ți-ai lăsat veninul dulce ’n țol fierbinte să se culce. * În diagrama visului, Model într-ale scrisului, Am pus sămânța în poem De focul inimii - îndemn! * Ești absentă, n-ai habar; De-acum dormi, dormi în zadar; Nu spera la nimic bine, Visul este doar la
CU-O AMINTIRE MAI BOGAT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1438272838.html [Corola-blog/BlogPost/379908_a_381237]
-
pietrele bolții, puse la foc ceaunul cel mare și negru să facă o zamă de galiță și curechi. Gătejele ardeau tare și fumul ieșea hojma pe hogeag, de ziceai că-i pară-n curtea ei. Dintr-o latură, de pe un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu lumină în alta, se plecă asupra pruncului și-i ursi să ajungă dănac. După o vreme, după fiertul zămii, luă melesteul și bătu făina de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
netoarse. Sau copiii, unși pe fata cu negreala, mergeau să le îndemne la lucru pe fețele de măritat și să primească ouă pentru încondeiat de Paste, zicând: „Cății / Mații / Toarse câlții; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate țolul să ți-l vaz! / Și de-l ai, / Să te - nduri și să ne dai / Cele ouă - ncondeiate / De acolo din covate”. Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morți. Acum se face ultima pomenire a morților din Postul Mare. În
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
DINCĂ Unii mințile își cântă, Se îmbată și se-ncântă Că e încă libertate, Afirmând ‒ ce vorbă tâmpă!?‒ Că-s de-acord cu ce se-ntâmplă, Fiindcă, vezi, avem de toate. Nu observă titirezi ‒ Niște inși cu ochii verzi‒ În țol negru, ca de draci, Care-ți știu faptele toate Și te trec prin aparate, Urmărind prompt tot ce faci; Nu aud când telefonul, Brusc, își scofâlcește tonul, Bâzâind ca apucat, Pentru că-n cotloane-ascunse Angajați cu cefe tunse Știu ce-i
ATITUDINI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1476074792.html [Corola-blog/BlogPost/384803_a_386132]
-
parcă, să-și tragă sufletul pentru răsfățul unei căldări de apă și a unei pături calde. Când mă întorc, catârul era în picioare, cu harnașamentul pe el, gata să zburde pe pajiștea verde din preajma curții mele. Bea apa, îi pun țolul, dar refuză a mă privi și a-mi da un semn al prețuirii bunătății mele. Fac un efort, îl sărut pe bot și abia atunci, i-am văzut albul ochilor decolorat, semn al bătrâneții sale. Gestul meu, de a săruta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/catarul/ [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
Negruțiu au crescut sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu și sub oblăduirea plină de dragoste a surorii mai mari. Locuința de la marginea satului nu era deloc înstărită: "Într-o seară am găzduit un cerșetor orb. Am împărțit cu dânsul țolul cu care ne înveleam; dacă Vasile Voiculescu ar fi scris povestirea cu supa de bolovan, am fi avut și noi cu ce să ne cinstim oaspetele care, surprins de o sărăcie și mai lucie, se va ruga cu lacrimi la
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhimandrit_ioan_negrutiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
horele ce se-nvârteau duminica pe toloacă, De bucuria fetelor cu busuioc la urechi, De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă, Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând, De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc, De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând... Citește mai mult Încerc în fiecare zi să lupt
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
horele ce se-nvârteau duminica pe toloacă,De bucuria fetelor cu busuioc la urechi,De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă,Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi...Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol sub un nuc, De mirosul ierbii abia cosită de bunicul cel blând,De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc,De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând...... XXVI. BUNICII, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr.
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ÎNTREBARE Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Întrebare Te-aș întreba, dar să-mi răspunzi, Parfumul trupului tău gol Este pentru mulți ursuzi Miros de catifea sub țol? Frumoasă ești și bine-ți stă De n-ai purta prea strâns pe coapse Un pantalon, ci doar o fustă Ca-n seri de vară călduroase. Te-aș duce într-un parc cu tei Și în calești trase de îngeri
ÎNTREBARE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1450628091.html [Corola-blog/BlogPost/362326_a_363655]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > POIROT - UN PERSONAJ FASCINANT Autor: Magdalena Brătescu Publicat în: Ediția nr. 1249 din 02 iunie 2014 Toate Articolele Autorului E un tip bizar cu o mustăcioară ferchezuită în formă de cârlig. „Măsoară cinci picioare și patru țoli, dar se plimbă cu demnitate. Are capul în formă de ou și haine de o curățenie incredibilă”. Pântecul îi e rotofei, părul vopsit negru și cu un început de chelie, poartă costume croite impecabil, deobicei de culoare gri, mănuși de
POIROT – UN PERSONAJ FASCINANT de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_1401677726.html [Corola-blog/BlogPost/361071_a_362400]
-
celor ce i-au atins pereții lăsându-i, drept mărturie, urmele trecerii incontestabile. Liniște. Singurul semn că aici locuiește, totuși, cineva, este un cățel jigărit, ce doarme strâns covrig, în bună înțelegere cu o altă ființă - o pisică, pe un țol de cârpă așezat cu grijă în fața pragului. La o primă bătaie în ușă, nimic. Nu se aude nicio voce, niciun zgomot. Doar cățelul, ridicând-și alene capul, mârâie plictisit dezgolindu-și, fără prea mare interes, un colț îmbătrânit în gura
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1446194816.html [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
să trezesc cu glasul meu universul. Poarta a scârțâit ușor, Ina a intrat, iar Moș Ștefan ne-a ieșit în prag ca și cum ne aștepta. Ne-a poftit înăuntru. Ne-am așezat pe banca de lemn peste care era așezat un țol țesut în casă. Ina i-a întins pachetul, el l-a luat cu mâna tremurândă, a scos bucata de pâine și a mușcat din ea după ce o clipă și-a lăsat simțurile să se desfete în mirosul ei. - Au fost
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Casa_cu_voci_helene_pflitsch_1355823588.html [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]