9 matches
-
a noua ultima - treaptă a Iadului: pe lacul înghețat Cozit dracii le sfârtecă capetele Pentru orice creștin nu există o crimă mai oribilă decât înșelarea celor care ți-au dat încredere. și aici nu mai este vorba despre cântecelele și țopăiturile celor de la Pussy Riot în biserică, aici este vorba despre un lucru cu mult mai îngrozitor. Din păcate însă, nimănui nu-i pasă de “aurul românesc”. De Riot Pussy - da, aceasta este o crimă strigătoare la cer împotriva puterii. Pe când
Editura Destine Literare by Serghei Golubițki () [Corola-journal/Journalistic/95_a_380]
-
audă numele jocului Înainte de a-l vedea cu ochii. Căci ei au peste o suta de jocuri felurite și câteva așa de meșteșugite, Încât cei ce joacă parcă nici nu ating pământul și parcă zboară În văzduh”. Este evident că țopăiturile și salturile, ori săriturile pe verticală imită galopul calului și În același timp, după cum spune Eliade, zborul și dansul vrăjitoarelor (zânelor. Relațiile Între Călușari și zâne sunt ambivalente, dansatorii cer ajutorul Merodiadei sau Doamnei zânelor, dar totodată riscă să devină
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Kövecses, "The Cognitive Model of Anger Inherent in American English", pp. 213-214. 357 Cu privire la acest textem, Stelian Dumistrăcel (Până-n pânzele albe, pp. 369-370) avansează o dublă explicație de "antropologie culturală": ar fi vorba fie despre "ipoteza referirii (inițiale) la întreruperea "țopăiturilor" de eficientizare a unor munci monotone (ritmate și prin cântece)", fie despre "obstrucționarea, voită sau involuntară, a pașilor săltați, eventual chiar numărați, prevăzuți de executarea unor dansuri rituale (cum ar fi acela al "călușarilor")". 358 Iuliu Zanne, în Proverbele românilor
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de... De?! (- concurs cu premii electorale). 7. Ziua națională la Alba Iulia, când Domnul Președinte Iliescu l-a călcat pe picior pe Domnul Premier Năstase, care l-a înțeles imediat șoptindu-i la ureche un fragmențel dintr-un cântec cu țopăituri al Savei Negrean-Brudașcu: „Nu mă călca pe picior,/ Că știu eu de ce ți-i dor!”, adică (că) el nu trebuia să vorbească mulțimii (care saliva abundent, speriată că nu va ajunge la fasolea cu ciolan) - și ca să nu se mai
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
dar din păcate), celor doi prezentatori ai programului de dimineață - Adriana și Cosmin - li s-au implantat atât cip-urile, cât și microemițătoarele de un electrician auto amator fără să citească indicațiile din prospect; efectul este straniu, iar manifestările lor (țopăituri, tumbe, schimonosiri ale feței, gesturi necontrolat-șturlubatice etc.) demonstrează încă o dată că România nu dispune nici de laboratoare, nici de aparatură corespunzătoare, riscul dovedindu-se a fi imens. Pentru că, nesincronizarea din timpul implantării dispozitivelor electronice, a dus și la o dereglare
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
deși voi muri până atunci, adăugă ea, sumbră. Apoi a început. —Doi, trei, și. A bătut din picior în podea și a numărat invers, apoi a lansat numărul. Cotul drept flutură de două ori, urmat de cotul stâng. Apoi două țopăituri pe piciorul drept, două pe piciorul stâng, o lovitură puternică peste fesa ei plinuță și s-a întors către Lisa. Cântând, a început să își miște șoldurile, coborând din ce în ce mai mult, din ce în ce mai aproape de podea. Nici o dansatoare exotică nu ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
îi bătea de să-i sară din piept. Auzea lucruri pe care nu le-ar fi mărturisit cu voce tare. Elanul și-a rotit un genunchi, s-a întors și-a părăsit luminișul, îndreptându-se către pinii din apropiere, cu țopăituri elongate. Ia uite, a exclamat Ellis cu un surâs care-i dezvelea din nou dinții, Elvis Presley te place. Jina ar fi stat în continuare cu clătitele și cafea rusească tare și extrem de gustoasă a Helenei. S-ar fi cuibărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
spre casă, gândind să mă duc pe la prânz la vot. Am adormit însă în tramvai. La capătul liniei, vatmanul m-a trezit. Se lumina de ziuă. De undeva se auzea un taraf. Instinctiv am pocnit din degete, zvâcnind spre o țopăitură. N-am mai apucat să chiui. Vatmanul m-a scos afară din vagon. Un fel de șut, cu învârtitură pe loc. L-am întrebat unde am ajuns. Mi-a spus că acolo era capul. Trecusem cu o stație de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din alamă care, împreună cu o curelușă erau absolut inutile. Are o pițipoancă, ghiujul. Cine ar fi crezut că un om așa de sobru ca el se ține de... prostii. Gheorghe lasă intențional ușa bibliotecii deschisă spre hol și aude șușoteli, țopăituri și uși închise cu mare grijă. De fapt, are doar 53 de ani, are dreptul și el la viață. Eu îl vedeam doar cu nasul printre hîrtii și cărți prăfuite. Ca să treacă timpul mai repede, Gheorghe alege cîte o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]