28 matches
-
Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii de metri pătrați ce i s-au
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii de metri pătrați ce i s-au
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
din dimie[3]țesută de ea la război. Lâna pentru stofă, o luau de la oile proprii. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Moș Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un tânăr țuțuian, venit cu turma sa de oi la iernat. Acum avea acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Dragu, Dumitru, Păun, Neaga și Stoica. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul uliței ce-i
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
cu o față roșcovană. Și la cei șaizeci și cinci de ani trecuți ai săi, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă ugerul oii între degete, să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață pe toate de nevoie. Ajuns
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
riguroasa lui formă, nu era nici prudent, nici românesc, nici nu dădea vro garanție. Iertați-ne, milostivi stăpâni roșii, cel puțin dacă vom dovedi că lipsa noastră de ospitalitate o plătim cu viața noastră. D-rul Flaișlen - care desigur numai vrun țuțuian fanatic de la Vrancea nu poate fi - ne spune în raportul general al consiliului de igienă că în anul 1878 în Iași au murit 1454 creștini și s-au născut 1093, adecă au murit cu 361 mai mulți decum s-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
localitatea Salonta, județul Bihor, România, fiul lui Gall Francisc și Elena, cu domiciliul actual în Austria, 2753 Markt Piesting, Reiterstr. 6/3, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Zona Bucovina, bl. C 13, et. 2, ap. 7, județul Timiș. 369. Țuțuian Nicolae, născut la 30 aprilie 1959 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Constantin și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3053 Laabem 129, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Moldova Nouă, Str. Minerilor nr. 95, județul Caraș-Severin
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
născut la 30 aprilie 1959 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Constantin și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3053 Laabem 129, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Moldova Nouă, Str. Minerilor nr. 95, județul Caraș-Severin. 370. Țuțuian Tokos Reka, născută la 25 aprilie 1962 în localitatea Ocland, județul Harghita, România, fiica lui Tokos Ioan și Magdolna, cu domiciliul actual în Austria, 3053 Laabem 129, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Moldova Veche, bl. 39, sc. 4, et.
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
Ladislau, născut la 9 octombrie 1967 în localitatea Recas, județul Timiș, România, fiul lui Crista Ladislau și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 76872 Minfeld, Hauptstr. 28, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Recas nr. 882, județul Timiș. 154. Țuțuian Ioan-Adrian, născut la 25 mai 1972 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Ioan și Ștefania, cu domiciliul actual în Germania, 35745 Herborn, Austr. 21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lugoj, str. Cornet bl. 64, ap. 15
HOTĂRÂRE nr. 775 din 16 august 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136326_a_137655]
-
Heiligenstadterstr. 82-92, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Craiova, str. Brazda lui Novac nr. 9, bl. T9, sc. 2, ap. 3, județul Dolj. 2. Hafner Codruta-Gabriela, născută la 25 decembrie 1967 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Țuțuian George și Mariea, cu domiciliul actual în Germania, 82538 Geretsried, Adalbert Stifterstr. 38b, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, calea Aurel Vlaicu bl. Z28, sc. B, ap. 15, județul Arad. 3. Peterfi Attila-Karoly, născut la 13 octombrie 1978
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 60489 Frankfurt am Main, Gladenbacher Weg 12, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Sibiu, str. Rahova, bl. 39, sc. C, et. 4, ap. 60, județul Sibiu.(1091/2005) 172. ȚUȚUIAN GHEORGHE-COSTEL, fiul lui Țuțuian Moise și Iuliana, născut la data de 9 septembrie 1956 în localitatea Deta, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Herbersteinstr. 40, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Reșița, Aleea Țarcului, nr.
HOTĂRÂRE nr. 668 din 24 mai 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178088_a_179417]
-
România, cu domiciliul actual în Germania, 60489 Frankfurt am Main, Gladenbacher Weg 12, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Sibiu, str. Rahova, bl. 39, sc. C, et. 4, ap. 60, județul Sibiu.(1091/2005) 172. ȚUȚUIAN GHEORGHE-COSTEL, fiul lui Țuțuian Moise și Iuliana, născut la data de 9 septembrie 1956 în localitatea Deta, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Herbersteinstr. 40, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Reșița, Aleea Țarcului, nr. 5, sc. 2, ap.
HOTĂRÂRE nr. 668 din 24 mai 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178088_a_179417]
-
de 9 septembrie 1956 în localitatea Deta, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Herbersteinstr. 40, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Reșița, Aleea Țarcului, nr. 5, sc. 2, ap. 7, județul Caraș-Severin.(1160/2005) 173. ȚUȚUIAN VIORICA, fiica lui Erina Trandafir și Maria, născută la data de 26 mai 1958 în localitatea Clopodia, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Herbersteinstr. 40, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Reșița, Aleea Țarcului, nr.
HOTĂRÂRE nr. 668 din 24 mai 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178088_a_179417]
-
și Larisa, născut la data de 30 august 1977 în localitatea Chirileni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, bd. Mihail Sadoveanu nr. 26, bl. 3, cămin. (6.077/2004) 271. Turuta Elena, fiica lui Țuțuian Pavel și Ioana (născută la 1.07.1927 în localitatea Ghiltosu), născută la data de 3 ianuarie 1958 în localitatea Ghiltosu, județul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, Str. Baladelor nr. 6. (5.695/2004
ORDIN nr. 1.239/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]
-
venirea evreilor și îndeosebi a transilvănenilor în secolul al XIX-lea. Transilvăneni au venit mai ales din zona Sibiului și mai apoi a Făgărașului, iar principala lor ocupație era oieritul. Primii dintre ei s-au așezat sub cetate, formând mahalaua Țuțuieni (adică a oierilor), iar cei veniți mai târziu s-au stabilit în Blebea sau Humulești. Aceștia au adus odată cu ei și meșteșugurile aferente creșterii oilor și ovinelor, cum ar fi producția de produse lactate, producția de țesături de lână, de
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]