17 matches
-
și a tras în plin, nimerind pe nenea Mitu lu` Codiță în picior. N-a murit, dar nici teafăr n-a rămas, ci schiop pentru tot restul vieții. Glonțul următor a fost tras în doagele butoiului cu țuică, iar din țuțuroiul stârnit s-au adăpat pe săturate setoșii oșteni ai Armatei Roșii. Reclamația adresată de victimă șefilor acestora n-a avut nici o urmare; dimpotrivă, Codiță a fost acuzat că a dovedit aroganță și sfidare față de luptătorii ruși. Groaza cea mai mare
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
și te privesc în afara mea. Pe ea ...am scos-o din mine. N-am putut. Ar fi meritat și ea. DOMNIȘOARA POGANY : (tristă) Dar eu, Costache ? CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Mi-am adăpat sufletul din viața lumii prin tine. Tu ai fost țuțuroiul din care am băut. Și te-am cinstit cum se cuvine, și ți-am pus chipul pe cerul lumii. Tu pentru mii de oameni și pentru mii de ani de aici înainte ești FEMEIA...Toate femeile lumii se aliniază așa
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Intră, cu un trompetist înaintea lor, Mosor ca Pyram, Fluieraș ca Thisbe, Țuțuroi ca Zidul, Flămându precum Clar de Lună și Uluc ca Leul. ICULEȚ: (Ca Prologul) Stimabili, v-oți mira de ce vedeți, Mirați-vă în pace, vorba ceea. Asta e Pyram, sper că mă credeți, Și frumusețea asta e Thisbeea. Acesta, uns
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
Acesta-i fu sfârșitul. Dar Leul, Luna, Zidul or să spună Cu mult mai bine piesa împreună. TEZEU: Mare minune să vorbească un leu. DEMETRIUS: Nu-i o minune, Măria-Ta. Cum să nu vorbească leul, dacă vorbesc atâția măgari. ȚUȚUROI: În piesa asta eu sunt zid s-ar zice. Sunt Țuțuroi, fac oale și ibrice. Închipuiți-vă că am, ca zid, Destule crăpături ce se deschid Taman ca Thisbe și Pyram în noapte Să-și spună, pe furiș, diverse șoapte
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
Cu mult mai bine piesa împreună. TEZEU: Mare minune să vorbească un leu. DEMETRIUS: Nu-i o minune, Măria-Ta. Cum să nu vorbească leul, dacă vorbesc atâția măgari. ȚUȚUROI: În piesa asta eu sunt zid s-ar zice. Sunt Țuțuroi, fac oale și ibrice. Închipuiți-vă că am, ca zid, Destule crăpături ce se deschid Taman ca Thisbe și Pyram în noapte Să-și spună, pe furiș, diverse șoapte. Sper huma, piatra, tinciul fisurat S-arate că sunt zid adevărat
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
săruți prin borta asta rece. FLUIERAȘ: (ca Thisbe) Sărut doar zidul. Gura mea nu trece. MOSOR: (Ca Pyram) La groapa lui Ni-ni8 să ne vedem? FLUIERAȘ: (ca Thisbe) Vie sau moartă, vin și nu mă tem. Ies Mosor și Fluieraș ȚUȚUROI: (ca Zidul) Ei, partea mea ca zid e încheiată. Și dacă mi-am spus rolul, ies îndată. Intră Uluc ca Leul și Flămându ca Luna cu felinar, rămuriș pe cap și câine 9 ULUC: (ca Leul) Simțirea delicată se-ngrozește
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
cade, pe scenă... ba într-o trapă... ba în altă... Credeți că azi, când am dat ochii cu familia Dumitrascu, am fost scutit de una? Cât obada Carului mare, cu stele, al lui Obedeanu? Tocmai când mă minunam cum de țuțuroiul din mijloc, secat, la ultima vizitare, laolaltă cu celelalte, își dăduse drumul? Și în juru-I, numai gunoaie... Astea fuseseră puse acolo de pe vremea lui Piru... Zamfirescu... Beșteliu... Și așa mai departe... Ei le aruncau, ca niște mari simțiți ai neamului
CAPCANA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1459417701.html [Corola-blog/BlogPost/381284_a_382613]
-
Numele îi vine de la pădurea de tei care înconjoară locul unde a existat așezarea inițială. Iorgu Iordan precizează etimologia slavonă a Lipovului de la Lipa - tei. Multe secole numele localității s-a referit la mai multe sate: Lipovu Românesc, Lipovu Români, Țuțuroaie, Lipovu de Sus. După 1815, când pe harta țării a apărut un alt sat și a trebuit să se facă deosebirea s-a utilizat numele Lipovu Români pentru satul mai vechi și Lipovu Ungureni pentru satul nou creat. În actul
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
călugar, Rafail, adus la schit în anul 1715 a murit necuminecat. Sub ocupația austriacă, între anii 1718-1739 cătunul Lipovu a fost depopulat, prilej pentru constituirea unuia nou prin reașezarea unei părți din populația pribeagă într-o nouă locație numită Lipovu Țuțuroaie (după numele moșiei), vechiul cătun fiind cunoscut sub numele de Lipovu Rumâni, Lipovu Români, Lipovu Românesc. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea populația a fost obligată să se strămute de pe moșiile proprietarilor Zătreanu (Lipovu Românesc) și Vlădăianu
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
numele moșiei), vechiul cătun fiind cunoscut sub numele de Lipovu Rumâni, Lipovu Români, Lipovu Românesc. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea populația a fost obligată să se strămute de pe moșiile proprietarilor Zătreanu (Lipovu Românesc) și Vlădăianu (Lipovu Țuțuroaie) pe cea a Mânăstirii Căluiu. Satul nou format s-a numit Lipovu Români. La începutul secolului al XIX-lea a apărut pe harta țării, peste Desnațui, un alt sat care s-a numit Lipovu Ungureni, în prezent, alias Satul Vechi
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
cu bulevardul Rochouart. Pe firmă era doar un singur cuvânt: Distilerie, scris de la un cap la altul cu litere lunguiețe, albastre. La intrare, erau niște oleandri colbuiți, în două jumătăți de butoi. Tejgheaua lungă, cu șirurile ei de pahare, cu țuțuroiul de apă și măsurile de cositor, se întindea în stânga intrării; iar localul încăpător era împodobit de jur-împrejur cu budane burduhănoase vopsite în galben-deschis, date cu lac, ale căror cercuri și canale de aramă sclipeau. Mai sus, pe rafturi, sticlele de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fapt, este foarte dificil să apreciem cunoștințele cititorilor în materie de vocabular, iar textul în sine mizează pe aceste cunoștințe, simulând de exemplu că ia drept cunoscut ceea ce el prezintă. Când citim "Tejgheaua lungă, cu șirurile ei de pahare, cu țuțuroiul de apă...", vedem că apartenența "țurțuroiului" la tejghea este presupusă a fi cunoscută de cititor, apartenență care este posibil să fi fost ignorată de cititor până atunci. Însă o descriere nu este doar o listă de denumiri. Acestea se organizează
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
format de firmă + ușă + tejghea etc. se concretizează din faptul că termenii sunt atât părți ale aceluiași referent concret, cât și tot atâtea sub-teme ale temei-titlu "Crâșma lui nea Colombe". Am putea spune același lucru despre secvența șiruri de pahare + țuțuroi de apă + măsuri de cositor, ale cărei elemente sunt asociate în virtutea faptului că toate coexistă material pe tejghea; serii care țin de ceea ce lingviștii numesc câmpuri semantice conceptuale, obiecte privilegiate ale analizei semice structuraliste. Plecând de la un domeniu lexical decupat
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
adică la realitatea concretă și exterioară care nu-i decât un miraj, după cum susțin practicanții yoghini -, umplându-i instantaneu mintea de cele mai variate și relativ vioaie idei. Părintele se arătă mulțumit, deși simți nevoia să facă unele observații pe seama țuțuroiului care curgea cam nu știu cum. Petrică nu se pricepu să-i explice că treaba asta era cauzată de forța Coriolis, legată de rotația pământului și de plasarea șuvoiului de apă în emisfera nordică a planetei noastre, prin apropierea paralelei de 45
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
amplaseze blestemata aia de cișmea chiar pe linia Ecuatorului. Bine, la povestea cu poziționarea cișmelei nu se gândise niciunul dintre ei, ci doar modestul autor al acestor rânduri, care, desigur, are o certă formație științifică. Însă pe chestia cu curgerea țuțuroiului, părintele Davidescu îl taxă de cincizeci de mii de lei vechi cinci lei noi, numiți de specialiști, cam aiurea, roni. Îl taxă, vorba vine. Popa pornise oricum chitit să nu-i dea mai mult de douăzeci de roni. Știa că
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
în regulă. Musai să mai tragem și noi pe dreapta din când în când. ― Asta faci de trei săptămâni, replică Hicks. Ai vrea să te bați toată viața? ― Eu vorbesc de permisii, nu de stat la frigider. Trei săptămâni ca țuțuroiul, asta nu-i destindere. ― Mda. Cum e cu permisiile șefu'? vru să știe Dietrich. ― Știi că nu eu hotărăsc, făcu Apone ridicând vocea. Bun, acum, dați-i drumul, băieți. Adunarea, peste cincisprezece minute. Și până atunci vreau să arătați ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
altfel a și intrat în dugheană. Pe bragagiu la fiecare pas îl tot oprește cineva. El repetă mereu ca o păpușă pe sfori aceleași mișcări. Îi urmăresc gesturile fără să vreau. Sunt ale unui profesionist. În timp ce licoarea curge ca din țuțuroi, omul coboară și ridică polonicul în care licoarea face spumă deasă. Când s-a umplut, îl întinde clientului. După ce primește carboava, duce mâna la piept și se înclină cu respect...Merg încet, cu atenția trează. După cele pe care le
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]