3,981 matches
-
cu droaia de filme vechi jucate de iluștrii actori români răposați, fie-le țărâna ușoară, drame, comedii, tovarășe în sus, tovarășe în jos, de pe timpurile alea bună când cu trei lei treceai cu bine o zi, fără bere neapărat, ori țuică, ducă-se... Era unu' Eugen Ionescu, care cică... N-am văzut, n-am auzit, să fie la el acolo! vorba premierului corpolent vânător tragi cu pușca, nu ia foc, mă rog, păsărică cu noroc!... Cu filme vechi e mai ieftin
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
specialități, dar mai ales medici până una alta mai modești că pretenții, informaticieni (mulți s-au dovedit și excelenți hacker-i, măi pricepuți și mai puțin scumpi decât cei din Germania ori din Franța). Unde ne sunt merele românești, banală țuică de prune (aproape a dispărut din magazine!), autohtonă pastă de tomate, untul băștinaș se rărește, ca și brânză de vaci, detergenții românești, în concurență (cine o plănuiește?) cu cele importate, filmele bune (splendidul "Amen" - unde la Paris se fac cozi
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
o carte de povești, să aibă răbdare. Din munca de teren cercetătoarea reține mai puțin documente etnologice și mai mult "istorioare" în care țăranii, tradiționali sau nu, sînt puși să vorbească, să se manifeste, în timp ce etnologul e silit să bea țuică din tuburi transparente de medicamente, pentru că așa circula o modă în Dobrogea anilor '80. Și, atenție, flacoanele nu se spălau după folosire, iar politețea cerea să nu te plîngi. Alte texte reproduc scrisori "scrise cîndva", altele sînt scurte și inimoase
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
și cu pantofii lustruiți, în timp ce rudele, apropiații își iau rămas bun de la el, ciocnind cupe de șampanie (cu pișcoturi?), făcând fotografii, schimbând impresii - o seară de neuitat și ultima deasupra pământului a scumpului dispărut. În societăți mai sărace, se bea țuică, în încăperea alăturată. În dulcea-ne patrie din nou socialistă, dar de astădată pe bune, un eveniment deosebit ce tocmai era în toi, când, cum se spune, însăilam aceste rânduri, aducea în capitala republicii șefii filialelor județene ale partidului la
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
alt vecin al său, Matei al lui Ghici tocmai intrase și el În curte. Elena s-a Îmbujorat și a tresărit când ne-a văzut. Fiersese apă Într-un ceaun mare, iar alături lui, pe un grătar, Într-un ibric, țuică. Paiele de pârlit porcul erau pregătite. Sarea pentru frecat șoricul era și ea pe un scaun, alături. Cuțitele, ascuțite. Mirosea, În sfârșit, a pace În cer și Crăciun pe pământ. - Bine, mă, Gheorghe, să nu-mi spui tu că tai
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Să fi luat, acum, Înainte, una mică! Mai prindem putere, ce ziceți? - i-a Întrebat Gheorghe, stânjenit. - Una coaptă, că se trăzvește! - l-a aprobat Ghici cu ochii la ibricul aburind. Pe deasupra, ne mai și Încălzim! Elena le-a turnat țuică În ceștile din timp pregătite. Oamenii și-au urat noroc, apoi au băut. Numai tatăl Elenei a pus ceașca Înapoi, pe tavă, fără să guste. - Dar ce ai, mă Gheorghe, ești bolnav? Nu te știam așa lingav! - Om cuminte, nu
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
data asta... A zis și, În iarnă, de Sfântul Ion, a Închis ochii! - Na, ca să vezi! Moș Gogule, poimâine e Crăciunul! Ce-ți veni? Că nu ai lua-o din loc tocmai acum! Nouă de Înmormântare ne arde? Ia o țuică fiartă și hai să ne vedem de ale noastre! Dă-i În măsa! Că n-o fi doar după ei!
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
zid; acea muzică pe care culturnicii o califică drept "autentică". "Foclorul" în chestiune se particularizează prin faptul că piesele sale seamănă între ele, nu se știe de ce (adică se știe, dar explicațiile tehnice ar fi aici fastidioase), ca picăturile de țuică. Publicul de bază al muzicii folclorice e compus din săteni și orășeni cu instrucție sumară, prea înstrăinați de lumea rurală, prea nerăbdători să o evacueze din viața lor și/sau prea complexați pentru a mai avea gust pentru muzica tradițională
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
dintr-o metaforă o narațiune. Și-a intitulat volumul Bar de stepă, prin "contaminație" metaforică de la "lup de stepă" și "stepă financiară". A ieșit un hibrid reușit, cu gene puternice, provenite din meditație și satiră pritocită la un pahar de țuică. După cum spune autorul, "Toate lucrurile importante încep prin a fi figuri de stil". Adagiul apare într-un text despre migrația materiei cenușii sub forma unui stol romantic de creiere zburătoare, contemplat de franțuzul Alphonse și de Narator, într-un dialog
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
iasă din starea lui de posomoreală. Atunci barmanul a zis, nea Vasile, fac eu cinste, la care Vasile a zis să-și vadă de ale lui și să nu se deranjeze, că el are treburi importante de rezolvat și cu țuica în nas mai tare le încurcă. Apoi s-a pornit încet, tot cu mîinile la spate și a cotit-o pe ulița din dreapta bisericii” (p. 33). Un alt dublet aparent tradițional antinomic, (după vis/realitate și viață/moarte) transformat de
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
piesa O noapte furtunoasă a lui Caragiale. La ultimul etaj, într-o încăpere mobilată cu câțiva saci de ciment, mai mulți tineri, fiecare cu farfuria lui, mâncau dintr-o tocană gătită de Mircea Dinescu. Mai aveau la dispoziție vin și țuică produse tot de el, la o fermă de pe malul Dunării. Într-o încăpere alăturată, Mircea Dinescu însuși, cu un teanc de manuscrise în față, vorbea agitat la telemobil. Telemobilul îl ținea cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă corecta expeditiv
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
nu mi-i, Amintind-mi toamna, blândă, din Desești, Hribii și horinca, pe bătrânul Pârja, Oile, talanga, lavițe cerești. Patriarhul cârja și-a uitat-o-n iarbă, Cercetându-și stupii. ,,Don’ ~nvățător, Domnu’ Fodoruț, a-nceput să fiarbă Prunele de țuică, simt borhotul lor’’... 3. Doamne, se mai vede, uite-un călător , Vine plin de grabă, ia pieptiș nămeții, Are un pulovăr destrămat de lână, Unde stau, podoabe, spinii și scaieții. El adună cercuri sacre pe-un toiag Ori poate pe-
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
toți oamenii importanți din jurul său. Era aproape de prânz și pe deasupra cartierului plutea miros de carne prăjită și de usturoi proaspăt zdrobit. Ar fi trecut drumul, spre casa lui, unde însă știa dinainte ce-l așteaptă: sufrageria învăluită în mirosul de țuică fiartă, iar la masa lungă, fața fericită a tatălui său, captiv el însuși în lumea pe care o crease peruchierul din Meglen. Nane simți cum un val de miere fierbinte i se oprește în capul pieptului și sub impulsul acelei
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
Emil Brumaru Pădurile sunt pline de dughene Vin zîne ca să-și cumpere mătasă, Vopseli albastre pentru grele gene, Sticloanțe cu țuici vechi sau cu melasă; Balaurii se tîrguiesc întruna Pentru un solz mai aurit, vreun ochi de sticlă Ce bagă spaima-n orice furnică, Umbrele de purtat cînd bate luna Prea tare, să-i ferească de blesteme Din moși strămoși purtate
Pădurile sînt pline de dughene... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7472_a_8797]
-
îl și îmbie, de altfel, pe “reporter” cu o vișinată “de casă”, pe care acesta nu o refuză: “Încă n-a reușit s-o depisteze Plătică.” (p. 105) La rîndul lui, obosit de efortul cotidian de “depistare” (și degustare) a țuicii și rachiului, Plătică senior nu mai are răgazul să se ocupe de fiu, Plătică Dan Sorin (9 ani, clasa a IV-a, nota 7 la purtare), care își face de cap la școală. În spiritul valorilor tovărășești ale “depistării” reciproce
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
turte imense de mălai, au fript păstrăvi și au gătit tocană de vînat pe un foc înalt pînă la genunchi pe care-l țineau aprins zi și noapte. Mîncarea luneca pe gît scăldată de tot felul de rachiuri de porumb, țuică de mere și o băutură din miere fermentată în alcool, așa încît mulți din grup zăceau beți din zori și pînă a doua zi. Curînd, o ceată de indieni Cherokee s-a instalat pe celălalt versant al muntelui, împreună cu o
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
din dimensiuni obiective, amenințătoare, găsindu-și refugiul subiectiv într-o ambianță „idilică”, tradițională, însă nu chiar... arhaică, retrogradată doar pînă la condiția modestă a confortului modern, precum și într-o îmbătrînire cochet-prematură. La bufetul sătesc nu sînt excluse, în acompaniament de țuică fiartă, discuțiile amalgamate, bunăoară despre crescătoria de melci și... Roland Barthes. E ca și cum un individ ar purta un frac peste cioareci. Poeticeasca evaziune are o constantă picanterie stilistică, o extravaganță moale ca un soi de revanșă asupra cedărilor: „Ninge peste
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
eu mi-am ales o asemenea meserie stupidă/ sînt victima parcelor// orătăniile dorm de mult/ amintirea se spulberă și apa îngheață// în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur/ ce șuieră fraze de basm/ Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm/ despre Roland Barthes și despre viitoarea noastră/ crescătorie de melci” (Jurnal șIVȚ). Dar retragerea cea mai profundă se produce spre extremitatea originară a vieții. Autorul Casetei cu șerpi e magnetic atras de copilăria cea doldora de „miracole
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
din Deșertul roșu încep să se informeze. Citesc ziare, ascultă posturi de radio serioase, fac speculații cu privire la politica externă anticomunistă a americanilor, încep să se trateze cu cafea și dulceață, fără a renunța definitiv, bineînțeles, la obișnuitul rachiu sau tradiționala țuică. Narațiunea realistă a romanului suferă de o fisură inutilă la un moment dat, când Daniel Dragomirescu introduce un pasaj de literatură fantastică. Un oarecare Părcălici, "omul lui Dumnezeu", pleacă din sat pentru a verifica dacă avionul văzut cu o zi
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
multă, de peste tot, care vine, care pleacă, care merge de colo-colo, în diferite spații intrate în circuitul teatral, care se strînge și în Piața Mare, ziua, noaptea, ca să vadă spectacole în aer liber, să mai bea o bere " sau o țuică, că tare a fost frig anul acesta " să asculte tot felul de concerte. O ediție stufoasă, cu multe întîmplări dar, din păcate, fără multe izbînzi teatrale. Trebuie să recunoaștem asta. Există și unele explicații. Mă gîndesc, de exemplu, că pentru
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
expediată e complicata preparare a mîncărurilor, pe atît de precisă apare, în finalul rețetelor din cartea de "preparate tradiționale", indicația de asortare gastronomică. Nevoia de a accentua specificul local se manifestă în mod decisiv în alegerea potrivită: "Se servesc cu țuică".
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
în fund, cu o grămadă de fermoare și flenduriți în zona manșetelor... semiratatul i-a liniștit pe-ai casei: " Gata cu costumul și cravata! Așa arată generațiile de scriitori postdecembriști..." Membrii juriilor, pe jumătate adormiți, unii chiar năuciți de tăria țuicilor din seara precedentă, se întruneau și, cu mare importanță, acordau premii cu indiferență sau la sugestia vreunui organ local; iar după ce îl umpleau pe semiratat cu promisiuni imposibil de realizat în următorii zeci de ani, plecau spre alte zări de
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
va alege cu Premiul Nobel, el va fi, spre mândria așezării. a Semiratatului se rotunjește, se îngrașă și totul premerge spre un singur, dar nu ultim țel: primirea în Uniunea Scriitorilor. Câteva agape zdravene la... foc de tabără însoțite de țuici, fripturi și, poate, chiar vreo fătucă, sunt elemente hotărâtoare pentru apariția în paginile a două-trei publicații a câtorva cronichete laudative; apoi, dosarul și... Uniunea. Dar să nu exagerăm, să acceptăm doar că acesta nu e decât un incident, situația având
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
problemele cosmice. Cu precădere în perioada verii, la vremea cositului, cînd vecinii și rudele făceau clacă, nopțile se transformau în adevărate acțiuni de supraveghere și de pîndă. în jurul unui foc mocnit, trecîndu-și din mînă în mînă cîte o sticlă de țuică, bărbații măturau cu privirea bolta cerească pentru a descoperi, prin spuza de stele, luminița aceea roșiatică pe care mai apoi o urmăreau cu înfrigurare cum piere undeva departe, tocmai deasupra munților Serbiei. De obicei se considera că de la acești sateliți
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
cu largul concurs al indiferenței cetățeanului, au trântit economia la pământ, iar corupția au ridicat-o până la cer. Mintea românului e oricum ocupată cu altceva (abia am ieșit din sărbătorile de iarnă, c-am și început să alergăm după miei, țuici, vin), așa că mânăriile guvernamentale au fost înghițite pe nemestecate. La înghesuială, printre portbagajele pline ale șefilor și disperarea din piețe a săracilor, pesedeii au promovat fulgerător o lege care-i doare de mult: reducerea mandatului membrilor CNSAS de la șase ani
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]