80 matches
-
acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist.Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea noastră agraro-silvică, iar războinicii lor vor juca, pe câmpul de luptă, căprița, țurca,mijoarca și popa-prostu'! Să le fie de bine, că și nouă ne-a fost,de când ne știm, destul de rău! Janet Nică Referință Bibliografică: O pinie, două pinii / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_pinie_doua_pinii.html [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
unde intrase ea și observase dinainte că pe Ogașul Popii nu prea veneau copiii. Părinții lor erau duși la muncă, iar ei se adunau în ceată, pe Poiana Mare, unde nu prea era iarbă, dar ei erau fericiți că jucau țurca până plecau acasă de prânz. La început, și tanti Violeta, cum îi spuneau copiii satului, a stat alături de ei, dar, fiindcă făceau multă larmă deranjând-o din citit și nu era nici iarbă de păscut, s-a mutat de acolo
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
veșnic tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din toate domeniile vieții unei populații. Încetând sau dispărând unele activități vechi sau moduri de viață părăsite, dispar și cuvintele care le-au purtat mesajele. Ex. bordei, opaiț, feștilă, balie, îmblăciu, vătale, năvădeală, țurcă, poarcă ș.a. Mai rămân doar în cântecele bătrânești și în metaforele scriitorilor. Acum, alte cuvinte au „năvălit” în limba română, precum „internet”, „computer”, cu armata lor de termeni tehnici, adevărate cuvinte barbare, teroriste, cu care se fudulesc „pricepuții” noștri, ca să
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om adult Dar dintre toate, cel mai mult Îmi plăcea să țopăi prin livadă Băteam mingea, încingeam o țurcă Alergam cu zmeele de sfori, De-a v-ați ascunselea... De câte ori, Nu dădeam părinților de furcă! Un cicirâde sau șotronul, Nevinovată joacă de-a părinți Ce au copii și nu-s cuminți Și-și încasează paraponul; Când ne prindea o
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_ion_untaru_1357634821.html [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
cu o uliță de sat, cu trotuare fără borduri făcute în dreptul fiecărei curți de gospodar din pietre de râu, nu le era permis să iasă în stradă. Stătea ore în șir cățărată pe gard și privea la copii ce jucau țurca, șotron ori alte jocuri copilărești. Le încropise Timotei un scrânciob din două bucăți de lemn și o scândură pusă pe o bară între doi pari. Amintirile o purtau în lumea îndepărtată a copilăriei. Ar fi vrut să rămână acolo, în timpul
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1437421137.html [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
hai să zicem mână de la mână, și-l detensionează pe chipeșul (ce-ați văzut vreunul burtos, chel, sau cu bube la gură?) doctor, de nu mai are bietul de el timp nici de copilași, nici de familie, nu mai joacă țurca împreună cu prietenii lui și toți își dau coate, da’ lui nici nu-i pasă? Eeee, ăiii, ce-i de colo să fii psihiatru, să faci tot felul de fițe cu pixul, cu ochelarii, sau cu ceasul, de să le-nnebunești
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
în care țăranii sosiți de peste Olt aduceau produse la piață. Pe străzile pline de praf vedeai copii desculți care se fugăreau. Desculț am trăit și eu, din primăvară până toamna târziu. Aveam doi prieteni, colegi de clasă, cu care băteam țurca pe maidan și făceam schimb de cărți de aventuri ferfenițite. Iarna grea din '54 mi-a rămas proaspătă în amintire. Într-o dimineață a încercat tatamare să deschidă ușa și a constatat că zăpada era mai sus de acoperiș. A
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405406693.html [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
ori în talpă, am trei unghii de la picioare căzute în urma loviturilor. Mă cățăram în toți copacii, mâncam dude, corcodușe verzi, flori de salcâm. Mâncam și fructe căzute pe pământ, fără nicio jenă. Sper să nu citească bunicile paragraful ăsta. Băteam țurca pe maidan, lipseam cu orele de acasă, fără să spun unde sunt. Astăzi un copil primește în dotare un celular de la 8 ani, ca să poată fi interogat în permanență: “Unde ești? În fața blocului? Intră imediat în casă, au anunțat la
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410081312.html [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
Hoț de soare,amurg și amant de inele. Fluturele de pe fundul apei Cerul se privește în oglinda apei Stele sus , planete pe fundul oceanului, Nimeni nu cere socoteală sapei Când imaginea cade în lentila ocheanului. Pești pe uscat înoată nevăzuți, țurcă pe fundul oceanului aerian,t ăcere, cănd pe o trestie un vieme urcă din apă , îi cresc aripi, zboară și piere. O lume de apă lasă în urmă, Peștele foamea o potolește cu carnea lui, Acum, fluturele uită ce lasă
FOTOGRAFUL DE PE PLAJE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Fotograful_de_pe_plaje.html [Corola-blog/BlogPost/364461_a_365790]
-
la stână un măgar Și mai punem și țurcana Iar tu-mi dai un armăsar. -Nu pot, bade Toderica Să mă lepăd de-armăsar Apoi cum mai merg la mândre? Ăsta mâncă numai jar. -Măi... Vasile ține iapa, Eu țin țurca și măgarul, Hai colea să bem pălinca, Da-mi dai, frate, armăsarul. Dup-o dușcă de palincă Vasilică s-a-mbatat... Lasă iapa și-armăsarul La Bădița-n grajd, în sat. Dimineața se trezește Și mahmur și jefuit Cușma după deal mijește
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486045027.html [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
și cu pălămidă. Răzoare cu crăițe, tufănică și ochiul boului. Curte cu dud și coteț de găini, strânsă între calcanuri drișcuite gros și uluci... Din grădina copilăriei mele nu lipsește zgomotul, mișcarea, viața. Pe maidan roiesc copiii, jucându-și arșicele, țurca, poarca, șotronul și barul, pe când văzduhul vuiește de zbârnâitorile zmeelor. Pe băltoace măcăiesc rațele... Ulița răsună de lălăiala câinilor... Pe lavițele dinaintea porților se adună vecinii seara la taifas, ca să-și mai ușureze sufletul de povara vieții. Mi-a fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-mbratisam-amintirea/ [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
rămâne în patria întinsă la plaje pe maluri... Fluturele de pe fundul apei Cerul se privește în oglinda apei Stele sus , planete pe fundul oceanului, Nimeni nu cere socoteală sapei Când imaginea cade în lentila ocheanului. Pești pe uscat înoată nevăzuți, țurcă pe fundul oceanului aerian,t ăcere, cănd pe o trestie un vieme urcă din apă , îi cresc aripi, zboară și piere. O lume de apă lasă în urmă, Peștele foamea o potolește cu carnea lui, Acum, fluturele uită ce lasă
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fluviu_cuvintelor.html [Corola-blog/BlogPost/340819_a_342148]
-
După direcția în care mergea, potriveai ceasul...(.cel cu clopoțel din cutia cu geam de pe perete , special făcută ca să nu cadă când sună), câte un biciclist ( musai CFR-ist), și în rest.....copii, lipsiți de griji care se jucau alergata, țurca, clase (șotronul ), cartonase....jocuri importante, pentru care se opreau și mașinile de multe ori ca să nu îi deranjeze! A... și mai treceau rând pe rând, sau de multe ori se întâmpla să se prindă toți pe drum, țața Maria cu
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494871438.html [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
obștești cu salutul ferm preostășesc “Sânt gata întotdeauna!” - atrăgând mulți investitori. Și că venii vorba, tot fără relevanță pentru tema cu pricina, tot cam pe-atunci am primit și primul “bobârnac” la intențiile noastre “agresive” de copii de țară, de țurcă și șotron de a reinstaura “vechile stări de lucruri” în România la zece ani după război - pentru că am scris cu o buia albastră, pe un gard ce împrejmuia o pârloagă și-o livadă cu pomi fructiferi, numele unui prieten de-
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nuntile_utc_iste_togile_virilis_si_proprietarii_lui_peste_in_vegas_vi_.html [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
-ngropi, musiu nea Iancu Pe parola mea, parol, Trece-un tanc ca într-un banc cu Ițici teocheși niet iavol... Nu vedeți, orbilor, că se Joacă alba-neagra-n dric, Că se ponta și se băse Oxiurul de limbric...? N-auziți, surzilor, țurca Dintre oină și ceardaș Și cum se încurcă curca, Păcăcioși și păcălași...? Iar ați luat ca proștii țeapă, Dându-i tronul unui sas... Ceapa mamii ei de ceapă, Ce-am avut și ce-a rămas...! https://www.youtube.com/watch
PĂCĂCIOȘI ȘI PĂCĂLAȘI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1427873742.html [Corola-blog/BlogPost/367546_a_368875]
-
toate Tu ești crezul nostru suprem Întru salvarea de la pieire A tot ce ține viața La suprafața scoarței terestre SPERANȚA O lume o caută, O lume o pierde Și nu e departe Apare, dispare, pleacă, revine Se joacă de-a țurca cu tine Cu mine O iubim și o îndrăgim Are-n ea ceva sublim De ce nu este de vânzare Ca fiecare Să o cumpere la prăvălie Și s-o pună la păstrare Pentru zile negre, zile grele Fie-i, la
LIRICE (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1453019547.html [Corola-blog/BlogPost/373745_a_375074]
-
-ngropi, musiu nea Iancu Pe parola mea, parol, Trece-un tanc ca într-un banc cu Ițici teocheși niet iavol... Nu vedeți, orbilor, că se Joacă alba-neagra-n dric, Că se ponta și se băse Oxiurul de limbric...? N-auziți, surzilor, țurca Dintre oină și ceardaș Și cum se încurcă curca, Păcăcioși și păcălași...? Referință Bibliografică: Păcăcioși și păcălași... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
PĂCĂCIOŞI ŞI PĂCĂLAŞI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1396341213.html [Corola-blog/BlogPost/354125_a_355454]
-
Acasa > Poeme > Antologie > JOCUL CU MOARTEA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Jocul cu Moartea Hai să jucăm un joc, dragă Moarte, Așa cum ne jucam de-a hoții și vardiștii, țurca, republică vrem ostași, joacă băiete, eu mă ascund, Tu vii și spui, te-am prins, acum am să te sărut, o, nu, mai am o prietenă, mai bine ne citim poeme, până ne vine rău, care pe care, ne răzimăm
JOCUL CU MOARTEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Jocul_cu_moartea_boris_mehr_1386996582.html [Corola-blog/BlogPost/363505_a_364834]
-
erau magazine. Mai degrabă era un fel de parc de distracții, unde erau aduse uneori bărci, leagăne și carusele, în special în zilele de Paști, spre bucuria copiilor și a tinerilor flăcăi și fete. Tot acolo se jucau oina, rișca, țurca și alte jocuri care mi-au încântat copilăria. Duminica, de dimineață, Piața era plină de chiote, râsete și hârjoneli, care se terminau pe la prânz, când toți plecau acasă, obosiți și flămânzi. După amiază venea un grup de flăcăi cu lăutarii
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Trebuie să o vrem toți Și să procedăm urgent La legalul referend! Ooopriiiți, măăăiii! Aaahuuuooo! Aaahuuuooo! URARE DE MAIDAN În țara mea, la pragul dintre ani Când tot românu-așteaptă urătorii Niște descreierați pun de-un Maidan Unde să bată-n țurcă soarta țării Serviciile dorm mărșăluind Din mânărie-n și mai mânărie Că nu știu de-oi putea să mai colind Și anul ăsta biata Românie Să vin la poarta ei cu traista-n băț Să o colind și zgribulit de
PLUGUŞOR ŞI SORCOVĂ 2017 de MARIAN ILIE în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_ilie_1483598546.html [Corola-blog/BlogPost/377510_a_378839]
-
făcuse isprava, își luase piatra și fugea să mai arunce o dată. Dacă aveai ghinionul să lovești piatra singulară, luai de bunăvoie și fără pic de entuziasm, locul păzitorului. Ne mai jucam de-a v-ați ascunselea, noi îi spuneam mija, țurca sau glia mică, glia mare pe echipe de câte patru, mai ales băietanii care se întâlneau cu vitele la păscut, capra care în alte părți se mai numește și lapte gros, jocuri „inteligente” de genul bâza sau fripta în care
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
-se printre florile albe de cais, razele blânde ale soarelui ne sărutau ochii și obrajii, când înfulecam cozonac și ouă roșii, sărind într-un picior. Acesta era Paștele nostru! Ba, nu! Mai erau caruselul, bărcile și leagănul din Piață. Apoi, țurca și oina...pe săturate. Pe lângă toate astea și bucuria să ai în buzunar un ou cu capul tare. Să spargi cu el toate ouăle celor din jurul tău. De regulă, te alegeai doar cu ciuda, că...tu erai cel cu ouăle
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427631788.html [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist. Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea noastră agraro-silvică, iar războinicii lor vor juca, pe câmpul de luptă, căprița, țurca, mijoarca și popa-prostu’! De bine, de rău, pe când alții o duc bine sau rău, noi o ducem numai rău! Janet Nică Referință Bibliografică: CAREVASĂZICĂ / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi de
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1409142538.html [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
veri tot am stat pe aici, în vacanțe... - Da, ai stat tu pe aicea, dar eu am stat numai acolo. „Părinții mei nu împleteau afacerile cu politica, așa cum au făcut ai tăi, ca să scoată bani murdari. Eu n-am bătut țurca și n-am schimbat mașinile ca tine”. Am lucrat încă din anul doi de facultate, amice. Acolo, în capitală. Și mi-a mers destul de bine, dacă vrei să știi. Am câștigat suficient să-mi plătesc căminul și să mă-mbrac
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_1_marian_malciu_1327000577.html [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om adult Dar dintre toate, cel mai mult Îmi plăcea să țopăi prin livadă Băteam mingea, încingeam o țurcă Alergam cu zmeele de sfori, De-a v-ați ascunselea... De câte ori, Nu dădeam părinților de furcă! Un cicirâde sau șotronul, Nevinovată joacă de-a părinți Ce au copii și nu-s cuminți Și-și încasează paraponul; Când ne prindea o
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mi_e_dor.html [Corola-blog/BlogPost/355778_a_357107]