24 matches
-
sinucidere, fete peste fete, mode, șeptic, gheață, telefon acasă, nefericire, întîlniri, cochetărie, teamă, creion colorat, medie la purtare, sex, nebunie, fugă, rucsac kaki, pantaloni cadrilați, tibi, dor de părinți, singurătate, senvișuri, rotofeață, ciorapi de bumbac, șorțuleț, apret, mama, tricouri transpirate, așchiuță, ibrice murdare, coli, sugative, cruzime" etc. (menționez că acest tip de pasaje au o grafie aparte în roman). Relația ambiguă dintre două fete colege de cameră de cămin, amîndouă studente. O prietenie care se transformă într-un soi de legătură
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
Cuza" Marti, 03 iunie, ora 10:00 Leopardul de argint - Teatrul Toma Caragiu (Ploiești - Secția păpuși) Miercuri, 04 iunie, ora 10:00 Sarea în bucate - Teatrul pentru copii și tineret Colibri (Craiova) Joi, 05 iunie, ora 10:00 Cenușăreasa - Teatrul Așchiuță (Pitești) Vineri, 06 iunie, ora 10:00 Povestea lui Jester - Uninvented Kids (București) Sambata 07 iunie, orele 10:00 și 12:00 LAMPA LUI ALLADIN După o poveste din 1001 nopți Duminica, 08 iunie, orele 10:00 și 12:00
Inocentul CANDID luptă pentru libertatea lui şi pentru iubirea adevărată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/26952_a_28277]
-
Toni Zafra (Barcelona, Spania) 03 iunie, ora 10:00 Leopardul de argint - Teatrul Toma Caragiu (Ploiești - Secția păpuși) 04 iunie, ora 10:00 Sarea în bucate - Teatrul pentru copii și tineret Colibri (Craiova) 05 iunie, ora 10:00 Cenușăreasa - Teatrul Așchiuță (Pitești) 06 iunie, ora 10:00 Povestea lui Jester - Uninvented Kids (București) Sala Lahovari 30 mai, ora 10:00 Mica Sirenă - Teatrul Țăndărică 30 mai, ora 19:00 Fata babei și fata moșneagului - Teatrul Țăndărică 31 mai, ora 10:00
FESTIVALUL DE VARĂ "TEATRU, STRADĂ ȘI COPIL" 2014, maraton al spectacolelor. Când debutează by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/28462_a_29787]
-
și cu o farfurie doldora cu pastramă de berbec... Dacă nu sunt plăcinte, să ne mulțumim cu pastramă, că tot îi toamnă - a deschis vorba agronomul, așezând bunătățile în fața lor. Ehei! De când n-am mai pus în gură măcar o așchiuță de pastramă, nici nu mai știu ce gust are - a grăit Costăchel. De când mătușa Catinca - așa, pe la vremea când mustul pișcă binișor - făcea o pastramă de ți se topea în gură, nu alta - a precizat Petrache. Inginerul a ridicat paharul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ținea în primărie. Macheta era perfectă: reproducea întocmai satul Nimica- Toată, dar în miniatură. Acolo își duceau viața piticuții, iar haios era faptul că ei erau, în miniatură, aidoma locuitorilor satului Nimica-Toată. Piticuții aveau un primar Două Cingători mic, un Așchiuță mititel, un pictor pictușor cu ochii de oușor minuscul și un poet Lacleta cu o grăsană Pelotona mărunței. Toți locuitorii satului Nimica-Toată se duceau duminică dimineața la macheta piticuților: voiau să vadă dacă aceștia aveau nevoie de ceva. Un simplu
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
nevoie de ceva. Un simplu măr le ajungea pentru cincisprezece zile și fiecare locuitor din satul Nimica- Toată voia musai să știe dacă eul lui în miniatură se simțea bine. Grăsana Pelotona îi ducea mereu bucate mititele grăsuței-piticuțe Pelotona, iar Așchiuță îi făcea întruna cadouri micului Așchiuță de pe macheta piticuților. Liliputanii erau destul de simpatici, dar se mai enervau și ei câteodată și se auzeau țipete pe machetă. Ei spuneau că și în cătunul lor pitic, în primăria pitică, se afla o
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
le ajungea pentru cincisprezece zile și fiecare locuitor din satul Nimica- Toată voia musai să știe dacă eul lui în miniatură se simțea bine. Grăsana Pelotona îi ducea mereu bucate mititele grăsuței-piticuțe Pelotona, iar Așchiuță îi făcea întruna cadouri micului Așchiuță de pe macheta piticuților. Liliputanii erau destul de simpatici, dar se mai enervau și ei câteodată și se auzeau țipete pe machetă. Ei spuneau că și în cătunul lor pitic, în primăria pitică, se afla o machetă în care trăiau niște pitici
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
alte cuvinte, când în Nimica-Toată era azi, în sătucul piticuților de pe macheta primarului era abia ieri. De aceea, dacă cineva trăise un eveniment care-l fericise din cale afară, alerga iute la macheta piticuților ca să-l mai vadă o dată. Când Așchiuță îl salvase pe pictorul pictușor, s-a dus a doua zi la machetă și a revăzut toată pățania în miniatură: pictorul-pitic cocoțat pe stâncă și ei doi coborând în sat cu avionul meșteșugit de amândoi din pânza tabloului. Și nu
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
nu are ce face, trebuie să-și țină calea draptă și voință de supraviețuire dîrză. „Noi suntem primii care am văzut desene animate color. Noi suntem primii care vedeam în alb-negru la televizoarele rusești TEMP sau RUBIN ,,Giganții”, „Daniela și Așchiuța”, „Răzbunătorii”, ,,Sfanțul”, „Baronul”, „Linia maritimă Onedin”, Teatru TV și pe Toma Caragiu și Alexandru Giugaru sau chiar pe Birlic ... „ Sînt dulce-amare aceste amintiri învăluite în candoarea frazei în care înfloresc cuvitele ce desenează amintiri precise, si nu vagi, lunecoase. Citez
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
și noi sub aripa ei protectoare. Mai înaltă cu un cap decât noi, ne privea cu o autoritate indulgentă, care ne obliga să ne supunem în masă dorințelor ei. Dacă Luminița își rotea ochii mici și negri mai ceva decât Așchiuță, știam că ceva nu era în regulă și grijulii să nu o supărăm, ne agitam să-i facem totul pe plac. Prima cață care i-a întrat în grații a fost Tatiana, care avea cea mai frumoasă trusă de creioane
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
asculta cu atenție! și mi-a făcut o prefață minunată, ca pe vremurile acelea bune din liceu când îi ascultam comentariile cu gura căscată.De fapt aceasta nu este primul lansaj în literatura scrisă.... XXVI. PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AȘCHIUȚĂ, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011. În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
îi ascultam comentariile cu gura căscată.De fapt aceasta nu este primul lansaj în literatura scrisă.... XXVI. PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AȘCHIUȚĂ, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011. În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
de la absolvirea Liceului Mircea cel Bătrân îmi dau seama că atitudinea lui era una de mare cuceritor, nedeclarat însă. Greu de ghicit, atunci și cât de îndrăgostit avea să fie mai târziu de ... Citește mai mult În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut !Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AȘCHIUȚĂ Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AȘCHIUȚĂ Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
de suflet a literaturii. Cel despre care vorbim e, cu alte cuvinte, acum, scriitor. Și nici nu a fost altceva, atâta amar de vreme. Doina Berchină Prefața volumului Un liceu la malul mării Referință Bibliografică: Profilul autorului de Doina Berchină. Așchiuță / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Aurel Avram Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
mamă iubitoare/ Milă n-ai, n-o să suspini/ Că-mi duci tata prin străini ... // Trinule, să nu mai poți/ Să alergi mereu pe roți!/ Să n-ai timp de odihnit/ Și să-mi rămâi părăsit!// Să te faci în scândurele,/ Așchiuțe și surcele,/ Să iei foc, să te aprinzi,/ Țara să n-o mai colinzi!// Trinule, de n-ai fi trin/ Să nu ne mai aduci chin/ Numele de dor să-mi porți/ Să ne lași iubiții soți/ Să nu-i
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
1966; O fetiță caută un cântec, București, 1967; Cui îi e frică?, București, 1967; Zâmbiți, vă rog, București, 1967; De iarnă..., București, 1968; Retușați modelul, Timișoara, 1968; Zamfir Chiț-Chiț, București, 1968; Misterioasa dispariție a balaurului Coca, București, 1969; Aventurile lui Așchiuță, București, 1970; Băiatul cu ghitara, București, 1971; Și-am încălecat pe-o șa..., București, 1971; Șut... gol, București, 1971; Zboară, zboară..., București, 1971; Grădina poveștilor, București, 1972; Poveste la grădina zoologică, București, 1976; Verișorii, București, 1977; Fabule și pseudofabule, București
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
Așchiuță În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil, o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Așchiuță În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil, o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
spart în fund... Am hălăduit peste tot în Turchia, continuă Gherasim. Am căscat ochii, am tras cu urechea... Cine să se lege de un biet călugăr-cerșetor ce bate cărările Împărăției, desculț, cu traista în băț doldora de sfinte iconițe, cu așchiuțe din Crucea Mântuitorului, cu oscioare moarte făcătoare de minuni de-ale vreunui "sfânt mucenic" de mine dezgropat... Și cu ciuma? întreabă Ștefan. Ciuma? Molima bântuie sălbatec. Oamenii, înfricoșați, fug din calea ei. Stambulul e pustiu. Sultanul și Înalta Poartă au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Da amu’ nu mai sunt. Nu se aud! A fost un moroi bătrân. Strigoi. Se spune că era la noi un om cu coadă. El știa când plouă. Era strigoi. Se mai spunea că de Andrei, îmbla la doisprezece noaptea Așchiuță (Aghiuță), necuratul. Toți fugeau prin casă de dânsul. Se înfricau. Nu umblau nopțile. Se zice că din ziua de Andrei începe a se mări ziua! Autori populari din Republica Moldova (postfață) Pe vremuri, începutul iernii era marcat de sărbătoarea Sfântului Andrei
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
1 schelet suport leagăne, S=440 mp"; - poziția 543, coloana 3 se completează și va avea următorul cuprins: "2 spalieri verticali, S=480 mp"; - poziția 544, coloana 2 se completează și va avea următorul cuprins: "LOC DE JOACĂ PENTRU COPII - AȘCHIUȚĂ - M IX - STR. ALEX VASILESCU", coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "4 leagăne balansoar, 16 bănci, 1 rotativă, 2 balansoare, 2 măsuțe cu 4 bănci, 1 tobogan cu platformă, 2 leagăne, teren sport împrejmuit, S=3850 mp
HOTĂRÂRE nr. 1.975 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164763_a_166092]
-
28.080 lei"; - poziția 543, coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCL 297/30.08.2006"; - poziția 544, coloana 1 va avea următorul cuprins: "1.6.6."; - poziția 544, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Loc de joacă pentru copii - Așchiuță - micro IX, str. Alex. Vasilescu - blocurile 27, 28"; - poziția 544, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Cvartal 22, parcela 114, suprafața = 3.600 mp; accesorii: 4 leagăne, 16 bănci, 1 rotativă, 2 balansoare, 2 mese x 4 bănci, 1 tobogan
HOTĂRÂRE nr. 166 din 14 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului D��mboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.975/2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187955_a_189284]