61,669 matches
-
ei! Măreția poziției tale în dans, egală cu distincția piscurilor semețe. Natura dansează, traiește, respiră. Întoarce-te spre misterul de argint al lunii și vălul ei străveziu va transforma senzualitatea dansului într-o formă de manifestare creativă. Dansul..energia creatoare. Așează-te în centrul visului tău, trăiește-ți destinul pentru care ai fost născut. Nu sta in umbră! Viitorul este al tău. Alunecă în pași de dans. Totul in jur va fi magie pură. Lipește-ți fruntea de stele, închide ochii
DANSUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Dansul_0.html [Corola-blog/BlogPost/371254_a_372583]
-
codrul freamătă și apele ascund în adâncurile lor zeci de mărturii ale vitejiei neamului românesc. Încă un prilej prin care zeci de cuvinte emoționante au răzbătut dincolo de morminte, când pe treptele sfinte ale monumentelor istorice din toată țara s-au așezat mii de flori, în semn de omagiu și prețuire pentru bravii noștri români. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Cinstirea eroilor la Movila Miresii / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1987, Anul VI, 09 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1465491047.html [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
noi aici? Delia uiți că sunt mereu solicitat la o câte o urgență? Probabil pe acolo eram, dragă, spuse Criști fără să clipească măcar. Noaptea târziu, cănd somnul nu se lipea de el, se scula să fumeze o țigară. Se așeza pe canapeaua din hol, deschidea radioul și asculta pierdut în visare muzică ce ii liniștea cugetul. Criști, cu fiecare escapada, se apropia tot mai mult de diafana Carmen. Acum, pe jumătate amorțit de țigară, simțea cât îi este de dor
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII ROMAN---CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1456319742.html [Corola-blog/BlogPost/383258_a_384587]
-
Acasa > Versuri > Iubire > MELANCOLIE DE VARA Autor: Ada Segal Publicat în: Ediția nr. 1681 din 08 august 2015 Toate Articolele Autorului ȚIGANCA Când se așează jos, pe iarbă Și poala și-o întinde, Pare că universu-ntreg În rochie îl cuprinde... Dansează ochii de cărbune Iar păru negru curge-n valuri... Zei și demoni i se închină De peste munți și valuri... Joacă galbenii șirag Pe sânii
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1439022848.html [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
measjul. Tu rămâneai doar un fier înroșit pe care eu îl simțeam fără a-mi potoli setea de tine. - Știi ceva, du-mă inapoi pe pietrele mele, sunt la fel de reci cum sunt simțirile tale, dar sunt ale mele, mă pot așeza și ridica când poftesc și nu mă rog de ele să mă iubească. Nici eu nu le iubesc, dar am nevoie de ele, așa cum am avut toată viața nevoie de tine. -Nu se poate, am încercat să îi întorc gândurile
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
hotărâre de fiară rănită. Lumea se uita la noi ca la doi nebuni, nedumerită de ce se întâplă. Mi-a fost iarăși rușine și am plecat amețit împiedicându-mă de gardul acela de fier ce înconjura jardiniera farmaciei. Aliana s-a așezat iar pe pietrele ei și mă privea cu dispreț cum dispăream fără a ști de unde venisem. În următoarele zile am trecut iarăși prin locul acela. Ea era tot acolo. Se uita nedumerită la lumea ce vine și trece. Eu o
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
interpreți de muzică folk a alcatut un program din muzica Cenaclului Flacăra, pe care l-au interpretat însuflețind sala. La lansarea din București am avut bucuria să văd în sala persoane pe care, până acum nu mi le puteam închipui așezate pentru ascultare. Printre acestea, amintesc pe Părintele Profesor nonagenar, Nicolae Bordașiu care mi-a umplut ochii de lacrimi prin evocarea emoționantelor noastre întâlniri când vremurile aflate sub blestemul iadului erau cutremurătoare. Toate luările de cuvânt au putut fi adunate în
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
zestre-i plină de picturi soarta început-a într-o zi de ieri eu le mângâi clipa-n tonuri de acril Doamne de ce tainic tu in mine speri să ridic capacul raze să-nmulțesc la-mbânzirea minții între rădăcini și s-așez tristețea în pahar cu fum gândurile negre nori între ciulini Doamne de ce viața fie Iad și Rai de ce-nțelepciunea-i scrisă pentru noi de ce buze tandre roagă-se în vai iar în simțăminte nu avem altoi lada mea de zestre
LADA DE ZESTRE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1449557631.html [Corola-blog/BlogPost/342668_a_343997]
-
viața fie Iad și Rai de ce-nțelepciunea-i scrisă pentru noi de ce buze tandre roagă-se în vai iar în simțăminte nu avem altoi lada mea de zestre are bătături timpul meu umblat-a-n bolovani desculți lustruiesc pocalul îl așez pe stări musafirii-n viață nu-s numai inculți mi-amăgesc dorința în culturi de stări se întorc acasă de pe drumuri vechi vâjâie apusul spuma de ninsori stau pe prispa minții prinsă-ntre urechi din ulcior cu ape iată un
LADA DE ZESTRE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1449557631.html [Corola-blog/BlogPost/342668_a_343997]
-
mult sau mai puțin naturale. Chiar și când devenim părinți uitam de „șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei” și dragostea părinteasca o măsurăm în lucrurile materiale cu care ne copleșim odraslele. Suntem mândrii când le așezăm în camera lor, pe pereții cărora sunt pictați tot felul de războinici din lumi trecute sau viitoare, un calculator,și ne mândrim cu cât de repede au învățat să joace jocuri în care violența este ridicată la rang de rege
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Tara_fericirii_in_lumea_pove_helene_pflitsch_1380475068.html [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
Oglindire > FEMEIE TÂNĂRĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016 Toate Articolele Autorului Vezi stelele cu raze argintate ce lunecă pe frunți de singuratici tei? O, câte ceruri lumina lor străbate să vină să se așeze-n ochii tăi! Tu ești frumoasă ca o zi senină, ca o câmpie vălurită de căldură, în suflet porți aprinsă o lumină ce nu cunoaște margini, ce nu cunoaște ură. Tu ești potir cu cel mai dulce vin, o floare
FEMEIE TÂNĂRĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1458736519.html [Corola-blog/BlogPost/348613_a_349942]
-
și mi l-a arătat cu degetul. Pe bancă bunicul. Un om rotund ca o mingie. Abi i se vedea capul de burtă. Avea vreo cinci cutii de bere și la fiecare cutie fuma cel puțin trei țigări. M-am așezat pe aceeași bancă și am zis “ ce nepoată scumpă aveți păcat că nu o iubiți” S-a uitat lung la mine, nu înțelegea ce vreau să spun “cum adică nu o iubesc? mi-a răspuns. ”Păi, dacă vă sinucideți fumând
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Detectiv_voluntar_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]
-
un trandafir lui Harpocrate, drept răsplată că păstrase tăcerea asupra faptelor și purtării mamei sale, Venus, și pentru a-l stimula să tacă mai departe... Pe vremea aceea simbolul discreției era trandafirul. De aceea, la ospețe, exista obiceiul să se așeze pe masă un vas cu trandafiri, fiind o invitație pentru oaspeți să nu lase să le scape cumva vreo taină sub înrâurirea libațiilor. Obiceiul a dispărut, amintirea lui a rămas însă sintetizată într-un proverb: „Să dezvălui vasul cu roze
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
mai) ucide pe Ana Karenina fugi de statuia de ceară a iluziilor de fumul stins al țigării croind o rochie în stil origami din cele o mie de sentimente suturate nu o îmbrăca decât la parade pe rochia aceasta iubirea așază prade Referință Bibliografică: Origami / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1443, Anul IV, 13 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ORIGAMI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1418490386.html [Corola-blog/BlogPost/376611_a_377940]
-
cu noi de pe meleagurile copilăriei, cinstindu-le aici, aproape că „acasă”. Și aici, ca și „acasă”, ne pregătim timp de 12 săptămâni în post și rugăciuni ca să întâmpinam cea mai mare sărbătoare a creștinilor, „Ziua Învierii”. Paștele, sărbătoare nu întâmplător așezată în anotimpul primăverii, al reînnoirii naturii, este șansa noastră de a spera la un veșnic început. Se strecoară că prin vis gânduri și înfiorări, fără să știm cum, la imaginile din trecut, spre urzicile și ștevia abia răsărite pe langă
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1395752071.html [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
a celor care le-au pus permisul de conducere în mână. A oprit, bineînțeles fără să hotărâm împreună, în fața unei grădini cu gard de trandafiri înfloriți și mobilier din fier forjat vopsit în alb. Părea un colț de rai. Mesele așezate sub umbrare într-un fel de separeuri te ademeneau parcă să stai la o șuetă. Bătea un vânt ușor care scutura florile copacilor purtându-le în aer ca pe o ninsoare. Eric, fără să ceară meniul, a comandat două cafele
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_vanessa_magdalena_bratescu_1394193080.html [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
curat. Ploaia a curățit totul. Dar viața mea? Se oprește o clipă.) E încă plină de mirosuri. Teiul acesta în floare îmi amintește de evaluările periodice. O viață plină de cântec și miros mă frământă și nu găsesc drumul. Se așază pe bancă.) Dumnezeule! Miros de plăcintă cu măr! Ce frumos a fost în vara aceea când o femeie de la țară m-a primit în casa ei două luni. Era o femeie cu frica lui Dumnezeu. În fiecare vacanță de vară
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
mizerie atavică ... Pe strada unde locuiesc de un deceniu, în fiecare zi, cam la aceeași oră a serii, trece un copil. Nu are mai mult de doisprezece-treisprezece ani și este un puști al străzii. Mereu tăcut, cu privirea tristă, se așează pe singura bancă din fața blocului. Stă și așteaptă necerând nimănui ceva. Multă lume trece pe lângă el, unii îi aruncă o uitătură scurtă, alții îl ignoră pur și simplu. Dar oamenii miloși din zonă pun pe banca din lemn de salcâm
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
macră, crudă, îmbibată în sânge proaspăt. Iar eu în fiecare seară pun câte un pachețel cu mâncare pe banca din lemn de salcâm, singura bancă din fața blocului, pentru el. Sunt sigur că, după ce reintru în locuința mea, el vine, se așează ca de obicei pe locul lui obișnuit și mănâncă cu privirile-i triste ațintite în pământ. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă : a doua zi dimineață, în fiecare dimineață când plec gârbovit sufletește, rutinat și plictisit la serviciu, pachețelele mele cu
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
obișnuit și mănâncă cu privirile-i triste ațintite în pământ. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă : a doua zi dimineață, în fiecare dimineață când plec gârbovit sufletește, rutinat și plictisit la serviciu, pachețelele mele cu mâncare lipsesc de pe locul unde le așez seara. Mă prefac că nu bag în seamă nici măcar câinele comunitar, unul urât, negru și flocos, care se pripășise de câtva timp primprejurul blocului. Mă îndrept către stație și aștept microbuzul care mă duce zi de zi la muncă. Nimic
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
mare prostie. Macovescule, eu și cu tine ar trebui să ne susținem unul pe altul, că nici tu nici eu nu suntem scriitori! Într-o seară, eram la masa scriitorilor cu soția și apare și domnul Țuțea. Îl invit, se așează pe scaun, aruncă o privire în jur, acceptă să mănânce și să bea ce comandasem și noi: doi cremwurști și o stică de bere. După un minut începe elogiul poporului român și aprecieri la adresa politicii de natalitate a partidului. Soția
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
cămăruța modestă unde lucra (scria), timp în care asculta muzică, clasică. Era singur. Soția, doamna Dorina, „cerber” și înger păzitor, nu era acasă, era plecată la București (ce noroc, căci era cam supărată pe mine...). M-a invitat să mă așez într-un fotoliu, mi-a dat ceva să mănânc, mi-a făcut o cafea și mi-a pus, în față, un pachet de țigări. Pe atunci, încă, mai fuma și el în neștire. După toate acestea, primul lucru pe care
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
al scrisului românesc mi le-a acordat, fără preget, și pe care nu știu dacă le-am meritat. Cât privește valoarea și locul pe care îl are în literatura română și universală sunt sigur că timpul își va spune cuvântul, așezându-l, cu dreptate, acolo unde trebuie pe acest „Borges al României” cum a fost supranumit. *** Un interviu Cu toate că și „chestiunile materiale sunt bune”, Mircea Horia Simionescu scrie pentru satisfacția de a fi citit A produce critică pe marginea operei maestrului
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
oară ca și cum s-ar fi ferit: „Băiatul, taichii!..., umflându-se în pene ca după cine știe ce înfăptuire măreață și renunțând la abordări costelive, sentențioase pe care le folosea mai mereu când venea vorba de băiatul surorii sale mai mici, Vergina. Se așeză apoi pe lavița de lângă blidarul cu linguri de lemn și străchini de pământ, trase peste genunchi petecul scămoșat de dimie care acoperea cele câteva scândurele încleiate, se proțăpi cu spinarea în scaunul cu răzmătoare simplă, cu o mână numărând firele
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
lui Fermecat de frumusețea mea Era gata să mi se dăruie El mă descoperise și voia Să-și lipească viața de a mea Credea că eu sunt Aleasa Mă cunoscuse în zori când proaspăt înflorisem Când pe mine erau impecabil așezate toate florile Ce amăgire se afla în spatele lor nici măcar nu bănuia Era flămând , prea flămând de mine Era încrezător, prea încrezator în norocul lui Dar n-a venit nici măcar seara Când petalele îmi căzură el mă privi îngrozit Unde ești
SUFLETE PERECHE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_pereche.html [Corola-blog/BlogPost/364527_a_365856]