224 matches
-
era un refugiu al deznădăjduiților. Exemplarul fusese dăruit lui Ion Larian Postolache de către înșiși editorii lui, Ion Caraion și Virgil Ierunca, orientați pe atunci spre o stângă ingenuă... "Agora" nedumerea prin amestecul clasicilor Eminescu, Arghezi, Blaga, Philippide ș.a., cu mustul ațâțător al modernismelor sau ale unor tălmăciri hazardate de poezie, care păreau a satisface normele revoluționare, așa cum în Rusia le satisfăcuseră vai! Blok, Esenin, Briusov ori Maiakovski... Dar "Agora" publica După melci de Ion Barbu! Îmi vine să cred că poemul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cerut lui Tito să fie mai activ la O.N.U., în sensul de a discredita „forță principala a păcii, Uniunea Sovietică” și de a lansa „o perdea de fum prin care să nu se vadă că imperialiștii anglo-americani sunt ațâțători la război”. Într-un articol intitulat „Statele Unite ale Americii îi vor cere lui Tito concesii politice”, la care face apel conducătorul comuniștilor români, se anticipau schimbări în poziția Belgradului față de revendicările teritoriale privitoare la Carintia și Triest. Mai exact era
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cumva este inventată?! A de Andre Laguerre, corespondentul la Paris al revistei americane „Time”, care scria: „Tito este un porc de câine, dar este porcul nostru de câine.” În planul relațiilor internaționale se plasează articolul „Clica fascista a lui Tito, ațâțătoare de război în Balcani”, semnat de șeful comuniștilor bulgari, Todor Jivkov, ce insistă pe componentă militară. Se construiesc fortificații, porturi, șosele, aerodromuri, cresc importurile de armament, „sosesc sute de foști specialiști militari hitleriști și specialiști militari americani, care reorganizează armata
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Român, liderul pro-moscovit eliminat ulterior de către Gh. Gheorghiu-Dej din structurile puterii. Articolul său, publicat inițial în revistă „Pentru pace trainica, pentru democrație populară!”, din 7 iulie 1950, apoi într-o broșură de sine stătătoare, se intitulează „Goebbels-ii iugoslavi în slujba ațâțătorilor de război”. În opinia sa, personajele din preajma mareșalului care sar asemănă cu Goebbels ar fi „pseudoteoreticienii Djilas și Moșe Piade”, având „odioasa sarcina” de a dezvață cetățenii iugoslavi să mai gândească și de a-i face „să ia drept adevăr
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
autorul - ies cu plămânii bolnavi, cu rinichii distruși, cu coaste, mâini sau picioare rupte, orbi sau surzi, într-un cuvânt ies schilodiți”. Uniunea Tineretului Comunist din Iugoslavia a fost dizolvată și înlocuită cu Tineretul Popular, care propagă „ideologia fascista a ațâțătorilor imperialiști la război, otrăvesc conștiința tineretului cu naționalismul burghez, cu filme americane militariste”. Unul dintre liderii noii organizații s-ar fi pronunțat în felul următor: „Indiferent dacă războiul este sau nu posibil, activitatea noastră politică trebuie să fie îndreptată în vederea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ar fi organizat propriul congres pentru apărarea păcii în 1950, rezoluțiile sale fiind „pline de cele mai ticăloase atacuri împotriva U.R.S.S., a țărilor de democrație populară și a mișcării democrate internaționale, luând în același timp fățiș și cinic apărarea ațâțătorilor la război, care de la pregătirea războiului au trecut la agresiunea directă în Coreea și R. P. Chineză”. În anul următor, 1951, I.B. Tito a convocat un alt congres, care și-a desfășurat lucrările într-o atmosferă similară. Pe o asemenea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sângeroșii lor lachei, călâii fasciști titoiști”. Delegații care au luat cuvântul, „au înfierat activitatea trădătoare a clicii lui Tito și fărădelegile făcute de el și bandă lui, care au trădat poporul iugoslav și s-a pus în slujba imperialiștilor anglo-americani, ațâțători la un nou război”. Pentru a da cât mai multă credibilitate știrilor, regizorii de la București transmit în teritoriu informații ce provin din tabăra adversă. Gorjenii află prin intermediul agenției „reacționare France Press” că în localitatea germană Piding, din Bavaria, au sosit
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
răspunsuri ele se află aici lângă mine îți ating părul știu că sunt eu în sfârșit 11 august 2011 Dragoste un câine mușca din lună pe dealul țintirimului iar vara se tăvălea prin iarbă ibovnică depravată dornică de dragoste mirosea ațâțător a fân și a dezmăț nocturn cu sfârcuri strânse între dinți vămuite supte de vlagă sub coroana stejarului din fundul curții dinspre munte se prăvăleau nori mari încălecați de fantomele haiducilor iar tu țipai prelung ca o pasăre de noapte
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
bazinului, spre locul unde o aștepta Ruby, în fața cabinei, ținându-i sacoșa cu hainele. Îi smulse sacoșa din mână și intră în cabină, scuturându-se de stropi și țopăind pe podeaua de scânduri ude, care degaja un vechi miros melancolic, ațâțător. Se așeză pe banchetă, își scoase costumul de pe ea și rămase acolo gâfâind și ținându-și sânii în palme, până când mușchii feței i se destinseră și bătăile inimii i se domoliră. Se scurseseră mulți ani, nici nu voia să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dacă nu ar fi primit nici un răspuns, experiența ar fi fost prea teribilă, or el trebuia să se menajeze. Se va duce pur și simplu și va bate la ușa lui. John Robert. Hotărârea îl umplea de o ciudată emoție ațâțătoare; se sculase din așternutul șifonat de pe canapea și începuse să rătăcească, plin de neastâmpăr și de energie, din sufragerie în camera de zi, apoi în bucătărie și îndărăt. Simțise nevoia să facă ceva, ca și cum ar fi fost ceva de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și respira adânc. Îngenunchea și respira adânc. Și zi de zi, prin puterea magică ce-i fusese încredințată, își prefăcea pâinea și vinul în carne și sânge. Un mister căruia i se închina și care-i apărea ca o taină ațâțătoare. Părintele Bernard își decretase, pentru el însuși, solitudinea, ceea ce implica și celibatul. După câteva aventuri sexuale, hotărâse să-și închine întreaga dragoste și virilitate lui Dumnezeu. Acum când Dumnezeu ieșise din viața lui, pur și simplu ședea sau îngenunchea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
multe lucruri de la școală erau nostime. Domnișoara Adkin se instala într-una din sălile de baie și fetele, îmbrăcate în frumoasele lor capoate, se înșirau la rând, râzând cât le ținea gura; spălatul părului era un lucru caraghios și, totodată, ațâțător. Domnișoara Adkin era o femeie glumeață dar arăta ca o preoteasă, de parcă ar fi putut să scoată pe neașteptate o pereche de foarfeci din buzunar și să le tundă pe fete chilug. „Clientele“ se aplecau pe rând cu capul peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-l hotărât să sară în ajutorul Îngerului. Care era călărit, ca un mânzat, la propriu, în scaun și fără preludiu, de Gladiatoarea cea durdulie, nevasta adormitului, ardentă ca o starletă porno, cu straiele ei subțiri muiate de transpirație și mulate ațâțător pe trup, de la excitare intensă și de la eforturile combinate, prin mișcarea spasmodică a mai multor pachete de mușchi antrenați, cu scopul limpede al realizării contactului intim! În coada ochiului, Fratele îl zărește pe Boss pitit, ghemuit peste coșul său, sub
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și cum. Ca să se convingă că odraslele nu-i mințeau, capii de familie umpluseră Căminul cultural la cea de-a doua reprezentație. Între timp, circarul lucrase cu foarfeca, acul și ața, așa Încât bucile femeii sale apăruseră și mai dezgolite, mai ațâțătoare decât prima dată. Toate acestea, Însă, se Întâmplaseră cu câțiva ani În urmă. Cu o vară Înainte, fuseseră din nou s-o vadă pe circăreasă. Se Îngrășase, țâțele dădeau să iasă din hamurile cu sclipici, făcuse gușă și burtă. Șarpele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și de zămislit urmași viguroși. Întâi le țesălau lațele, le pictau fețele, le lungeau ochii cu o dâră subțire de funingine, le potriveau pieile de mortăciuni ce le purtau drept țoale În așa fel Încât acopereau, dar, mai ales, descopereau ațâțător ceea ce trebuia să-l bage În boale pe privitor: un sân, o bucă, mă rog; le obligau să nu mai stea ca niște maimuțe, ci să tragă de umeri Înapoi, să-și țină pieptul țanțoș Înainte; le Învățau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
apoi vindeau scump la alți fraieri; tocmeau licitatori falși, ca să crească prețul cât mai mult; tălmăceau, mijloceau, se mișcau repede. Duceau un trai Îndestulat și desfătările nu le lipseau, căci, e de la sine Înțeles, Își păstrau pentru ei cele mai ațâțătoare femele. Într-un timp, ducându-se vestea târgului foarte departe, au apărut unii tocmai dinspre malul mării și au adus cu ei minunea minunilor: zeama de struguri. A fost tămbălău grozav, căci marfa era puțină, iar doritorii o grămadă: nefiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
eticheta plină de maniere de la curte, grosolănia socială și furia neîndurătoare față de cei asupriți și puțin instruiți, a căror agitație nu dura decât o secundă a lumii; alături de madonele delicate sau moderne stăteau vrăjitoarele reprezentate în scene de o sexualitate ațâțătoare sau de o urâțenie cumplită; alături de împrospătarea credinței sub steagurile rațiunii și libertății stătea zăcătoarea plină de cele mai vechi superstiții". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 188 Ștefan Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
toți bărbații în groapa cea dulcică. BIANCA: Nu-i rău, pe bune! Bineînțeles că eu am niște țâțe cu mult mai ispititoare decât Desirée. DOMNUL KOVACIC: Da, da, asta recunosc din toată inima! În schimb Desirée are curul cel mai ațâțător. DESIRÉE: Sâc! (Scoate limba la Bianca) DOAMNA KOVACIC: Întreaga desfășurare a lucrurilor a început cu încetul să devină superficială. Până acum a fost destul de serioasă. Noi suntem un harnic nucleu familial, care trebuie să se țină și pe mai departe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
chiar și pe la spate sau prin față, tot una. Ne desenăm în minte imagini de cururi care arată cururi adevărate. Hai tată, fă-o și cu noi, tată. Cu cât e o adunare mai largă, cu atât mai largi și ațâțătoare or să fie și pozele ei. TATĂL LUI MARIEDL: Niciodată. Ce puneți voi la cale aici, asta ciuruie un guvern. Dar eu sunt guvernul, și un popor nu și-o freacă de unul singur așa imoral. Nu, niciodată. Un popor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
varietate și a dotat cu capacitate deosebită fiecare lucru, s-ar întoarce acum împotriva zidirii Sale”. (Ortodoxie). Cea dintâi idee formează temelia concepției sociale demofile și solidariste a lui Nichifor Crainic, opusă democrației egalitariste, liberalismului de liberă concurență și marxismului ațâțător al urilor de clasă. A doua idee formează temelia naționalismului său, opus oricărui fel de internaționalism, de la cel catolic până la cel marxist, strein însă de exclusivismul rasist. Și amândouă la un loc formează temelia concepției naționaliste-sociale creștine, desăvârșită și integrală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în ureche, sclipindu-și salbele deasupra orizontului. "Taci, fă, că viu la tine...!" se îmbârligă șuierător prin mustață și oftatul lui fără ranchiună. De-o viață tot venea la ea, și ea se tot surpa a ducă în pliurile-i ațâțătoare, beată de goana lui frenetică, ce-l dezbrăcase încetul cu încetul de toate câte le avusese împrejur, până dincolo de nuditate, înspre versantul curgător și pur haimana al ființei sale. Nu se lipea nici o casă de el pentru că nu avea de ce
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de două secole în greu dezirabila-i imensitate eterogenă. Ian era de părere că vina aparținea în parte rotundului Pământ, a cărui spinare încovoiată împiedică perspectiva să dezvăluie totul dintr-o dată; orizontul funcționează ca un văl născător de miraje și ațâțător de fantasme - nu un zid propriu-zis, ci mai mult o cocoașă structurală a spațiului, o curbură imperceptibilă și, de aceea, extrem de eficace, ce le ferise nomazilor văzul de excesul de vizibilitate fatal dorinței. Bătălia pentru imaginea lumii s-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
olandeză și, la paroxismul furiei, îi strigase în germană "du ummauerst mich!" - "mă zidești de vie!" - în vreme ce trupu-i viguros se zbătea eliberator mai senzual decât și l-ar fi imaginat Ian vreodată, împodobit de sclipirile unor posturi noi, războinice. Strălucea ațâțător de imprehensibil în deplasarea lui spre roșul pasional - departe de Ian, dincolo de îmbrățișările lui pacifice și de spațiul majestuos pe care ele i-l alocau. Ah, femeia asta stepă îl exaspera! Ce vastitate malefică îi stârnea toanele zdrobitoare de cetăți
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
stihul lozincard. El însuși va preciza, cu mândrie: „Nu umbre cu migală-n ele țes, / Ci versuri cu lozinci și salopete.” Temele sunt, conform normativelor ideologice, construirea socialismului, ura împotriva dușmanului de clasă, intern și extern, lupta pentru pace, înfierarea „ațâțătorilor la război”, înflorirea țării noi, glorificarea trecutului, apărarea independenței naționale, veștejirea defăimătorilor patriei socialiste. Alți „fruntași”, precum Dan Deșliu ori Eugen Frunză, vor inflama stilul agitatoric, dar T. îi anticipează, iar mai târziu nu revine la poezia confesivă nici când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
a Ligii Campionilor, mulți dintre noi îi acuzam de răutate superioară. Dar, în linii mari, nu sînt departe de adevăr. Conform celor de la The Times, noi, românii, rezultam într-o subligă orientală, alături de vecini de-ai noștri veleitari. Realitate deranjantă, ațîțătoare de mîndrii patriotice latente și de victimisme. Povestea cu săracii la masa bogaților și toate complexele noastre adunate de-a lungul anilor. Privind tabelul calificatelor în optimi, trebuie să le dăm dreptate confraților de pe Tamisa. Grupele s au derulat vreme
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]