910 matches
-
să și pierzi, să știi să și renunți. Iar NN nu pare a arăta că este în stare de așa ceva... Know when to hold them, know when to fold them tralalala. nu la subiect...eu nu înțeleg de unde Dumnezeu vin ațâți fasciști în țara asta...majoritatea copii care nu știu nici ce înseamna fascismul... Iar chestia cu o guvernare curată... penibil, însăși sintagma guvernare curate e răsuflata,infantilă și extrem de tragică.
Tot despre cazul Norica Nicolai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82897_a_84222]
-
cu CVT, afișîndu-se cu el pe la emisiuni de televiziune - precum bardul de la Bîrca - sau sprijinindu-i ideile politice, precum o parte a caracudei PSD care l-ar abandona și mîine pe Adrian Năstase, dacă ar ști că CVT încearcă să ațîțe la violență opinia publică împotriva membrilor CNA pentru că au ridicat licența postului de televiziune OTV. Încît CNA-ul a cerut Parchetului să intervină. Există analiști politici chisnovați care se tem că CVT ar putea fi martirizat dacă se va bucura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
aceste agresiuni îi fac rău fizic. Și moare. Puțin cîte puțin. Violul din final, ce precede înjunghierea este o posesiune a unui corp inert. Eleva este o păpușă manevrată și manipulată după bunul plac. Profesorul nu alege. Nu frumusețea ar ațîța poftele unui criminal care își alimentează dorințele printr-un delir verbal sufocant și exterminator. Atracția nu în asta constă. Iar Victor Ioan Frunză depășește clișeul instalat deja atunci cînd în rolul Elevei este distribuită o actriță tînără și apetisantă neapărat
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
Constantin Țoiu (variantă) Cum devii scriitor este una dintre întrebările de rutină care de obicei ațâță curiozitatea cititorului. În ce mă privește, proza, ca și stilul ei, au fost înrâurite în bună măsură de întâmplările trăite în copilărie și adolescență în urbea ialomițeană cu numele buruienei agresive care, apărându-se, te "urzică", usturându-te. Iată una
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]
-
ce poate lesne duce la o nevroză a opulenței. De la luxuriantă la luxura nu e decât un mărunt pas, ce poate fi săvârșit chiar și pe nesimțite. înseamnă desfrâu, iar desfrâul - vorba lui Neagoe Basarab - "în bucatele cele multe se ațâță", așa cum "cu lemnele cele multe se face foc mare". Se spune ca omul la tinerețe trebuie să se ferească de desfrâu. Dar omul matur? Ori cel bătrân? Sunt ei oare absolviți de pândele voluptății frenetice, luxuriante, consubstanțiale acelui egoism ce
Luxuria by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14147_a_15472]
-
atît de posibil, atît/ de firesc încît vei uita că în sufletul tău stă ghemuită/ spaima sărăciei de-acasă, baloții de gheață/ gata să cadă din mînia lămpașelor pe care le auzi urlînd" (Hurrah New-York!). Persistînd în miraj, autorul îl ațîță prin însăși dualitatea simțămîntului său, scindat între beția prezentului și regretul trecutului, ipostaze de-o complementaritate melancolică, întrucît nici un factor nu-l poate suprima pe celălalt. De unde o oscilație care (deoarece avem a face cu o diaristică lirică) pune de
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
La Hoja de Parra - "Frunza de Viță" - de exemplu, sau K.D.T., ale cărei reproduceri erau destul de realiste. Acele reviste interzise ar părea astăzi de o inocență angelică. De-abia se putea distinge un picior sau un sân, că dorința era ațâțată și confidențele se porneau. Totala separare a bărbaților de femei făcea mai arzătoare impulsurile noastre stângace. Chiar și acum, când îmi vin în minte primele mele emoții sexuale, mi se pare că simt miros de pânzeturi. La San Sebastian, când
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
tânărului autor la adresa unei societăți zgomotoase și stupide îmi aduce aminte de piesele anilor ’50, din lagărul socialist, în care era expusă oprobriului public societatea capitalistă coruptă și lipsită de sentimente. Americanii se îmbătau cu coca-cola, își înșelau nevestele și ațâțau la război. Pe atunci nu se vorbea de deconstrucție, doar de propagandă. Vocabularul era mai controlat, deși de dragul demascării expresive era permisă și întrebuințarea altor cuvinte decât cele trecute în dicționare. Nu e necesar însă să fii terorizat de asemenea
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
declanșat de revelarea relației lor incestuoase. Cartea a făcut o impresie extraordinară și prin subiectul șocant (o, ce vremuri!), și prin scriitura ce demasca mîna unui profesionist („un cocteil savant de Dostoievski, Margaret Mitchell și Lampedusa”!), și prin misterul ce ațîța imaginația. În privința autorului, s-au făcut diferite supoziții, nici una confirmată. S-a avansat numele scriitoarei americane Sybille Bedford, care a negat, exprimîndu-și opinia că Madame Solario ar fi scrisă de o anume Theodora Parish Huntington, care și-ar fi luat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
negativă: verbul de la care provine, a provoca, are un sens neutru "a produce", "a cauza", "a determina" - , dar și semnificații marcate mai mult sau mai puțin negativ: a împinge la acțiuni violente, a trezi interes erotic etc. ( în DEX: "a ațîța, a întărîta, a incita"); substantivul provocare avea mai ales folosiri din această zonă de semnificații ( atestate de replici celebre - de la "nu răspund la provocări" la "e o provocare ordinară"). Sferei predominant dezagreabile îi aparțin și adjectivul și substantivul provocator-provocatoare, mai
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
Val Gheorghiu O frază precum "Casele frumoase au o geometrie simplă: te orientezi numaidecît" întîlnită în recentul roman al lui Antonio Tabucchi îți resuscită brusc uitate vizite (aranjate, întîmplătoare), îți ațîță noi curiozități exploratorii. Totul e ca prima impresie să rămînă și cea determinantă, pentru că, de cele mai multe ori, repetarea vizitei în aceeași încăpere tocește cumva acuitatea percepției, iar diagnosticul suportă (motivata) aproximare. E un transfer inevitabil în cazul meu dinspre expozițiile
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
ferestrele într-o priveliște cu multă verdeață, cu arbori înfloriți pe ambele laturi ale bulevardului. Nervii îmi rezistă incredibil de bine la zgomotul tramvaielor, autobuzelor și nu în ultimul rând la hărmălaia câinilor care hălăduiesc în hainte libere și latră ațâțați de trecătorii cu câini de rasă în lesă. Zdrăngănitul mașinii salubrității ridicând gunoiul, culmea, de trei ori în 24 de ore, aici unde exigențele unui hotel de lux din vecinătate își lasă amprenta, mă amuză ciudat. Peste drum, o școală
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
șansă ca lucrurile să stea așa, critica ar trebui să abandoneze paternalismele și condescendențele, să arunce în joc acea atenție, acea aplicație și acea severitate care, în mod absurd, sînt considerate azi ca nepotrivite, neînțelegîndu-se că doar așa se pot ațîța spiritele. Vorbele lui Paul de Man, analizate mai sus, provin dintr-un articol foarte interesant publicat în 1955, sub titlul semnificativ Generația interiorității. Acest articol pune un diagnostic literaturii tinerilor care corespunde, simptom cu simptom, celui pe care l-am
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
o crimă comisă prin vrăjitorie. Obsedată de imaginea tatălui mort, sculptor proletcultist ce a lăsat neterminat lucrul la un monumental complex LUPENI 29, Cucharadita o atrage pe Otilia, în vacanță, la Pucioasa, în jocuri erotice pe calea ferată din pădure, ațîțînd instinctele masculine ale mecanicului de tren. O dată un țigan le vede de aproape și mica vrăjitoare îl omoară cu un descîntec. Finalul povestirii aduce poanta, dezvăluită - cum altfel se putea dacă ne aflăm în Australia? - în cabinetul unui parapsiholog: cu
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
în slujba ucigașului. Acesta nu ocolește prigoana, ci, prin îndrăzneala lui necugetată, se dă singur prigonitorului cu mâinile legate; el a fost, atât cât i-a stat în puterea lui, cel care a ajutat răutatea prigonitorului; iar dacă a și ațâȚat-o, atunci este în chip desăvârșit cauza prigoanei; că el a provocat fiara. El a dat naștere pricinii prigoanei, pentru că el este cauza luptei, a pagubei, a dușmăniei, a judecății”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X, 76
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
În fața noastră e un lan de porumb. Îmi place să alerg prin lanurile de grîu și de floarea-soarelui. Îmi place nebunește să alerg, o-ho!, pe acolo. Îmi place, ce mai! Și ea, Olga, e în fața mea. Mă zgîndără, mă ațîță. Are un baticuț înflorat. Un bariș. Pe care și l-a scos de pe cap. Și și-a rătăcit, prin aer, zulufii. Și i-a răsfirat. Este un bariș roș-albastru. Bariș spunem noi, aici, în Moldova. Și tot la fel de bine, dacă
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
ar putea intitula BARIȘUL ROȘU. Bariș vine din rusește. Înseamnă ceva ca baticul. Îi stă bine cu bariș roșu. Da, Olgăi îi stă bine cu batic roșu. E un fel de roșu înflorat. Și-a pus în cap să mă ațîțe. Și se duce după un lujer: prinde-mă - și nu mă prinde. Ia-mă și nu te las. Dezbracă-mă, prostovane, dacă poți! Si prostovanul sînt eu. Eu, de o mie de ori, eu. Parcă îmi spune, parcă îmi șuieră
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
a ști limpede despre ce vorba în el. Romanul pe care-l pot doar citi, nu-l pot citi deloc". Cu alte cuvinte, James nu putea citi un roman doar lizibil (adică previzibil, mediocru), un roman care să nu-i ațîțe pofta de a-l "fura" și de a-l rescrie mental pentru sine, într-o versiune personală. Concluzia care se impune e paradoxală: un text doar "lizibil" devine, pentru cititorul serios, ilizibil! Evident, nu trebuie să fii Henry James ca să
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
să fi priceput, liniștitor, că "tot ce este trebuie să fie". în scenariul imaginat de Papini, diavolul sau îngerul negru îl poate manipula pe Iuda iscarioteanul pentru că îi știa toate slăbiciunile. îl umilește tactic, îl șantajează insinuant, șfichiuitor, apoi îl ațâță flatându-l și astfel îi controlează total voința. Iar Iuda, ambițios, tace vinovat și se lasă, treptat, prins în lațul ispitei. Comite fapta denunțului într-un fel de transă. Speriat, dar și stimulat de discursul personajului obscur, el merge la
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
mulțime de lucruri pe care tu nici nu le bănuiești." Recunoaștem personajul, torționar specializat. Papini interpretează textul biblic atunci când pune în cauză și perfidia puterii, abilă în a-și alia mulțimea contra lui Iisus. E faimosul, contrariantul moment când mulțimea, ațâțată de sacerdoți, preferă iertarea vinovatului Barabba și nu a nevinovatului Iisus. Istoria mai veche, dar mai ales cea mai nouă cunoaște acest exercițiu al puterii. Și asta este încă o paradigmă. Miezul eseului îl constituie însă paradoxul trădării din iubire
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
Dacă ești dispus să discutăm pe argumente și dovezi, urcă într-o zi la mine și vom sta de vorbă liniștit, confruntându-ne opiniile. Vei afla multe lucruri interesante..." Știi că m-ai făcut curios? - mi-a replicat }uculescu, vizibil ațâțat de cuvintele mele. - Uite, sunt gata să vin chiar acum!" Am acceptat, spunându-mi că e bine să bat fierul cât e cald și să nu aștept altă ocazie. Am pornit deci spre cele două cămăruțe ale mele, situate deasupra
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
îți provoacă repulsie. Când am înțeles, m-am dat jos din pat cu ideea în sfârșit limpede și i-am spus în șoaptă, dar ferm: - Nu-mi plac femeile. A rămas țeapănă câteva clipe și-apoi a-nceput să m-ațâțe cu mâinile, să-mi demonstreze că mint. - Vezi? - a zis, după un minut, profund jignită. - Cum poți să spui că nu-ți place de mine, cu puiuțu-ăsta tare? Lucia era jignită de eșecul puterii ei de seducție; dar și fiindcă
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
secvențele anti-, cât de puțin ortodox e comunismul poetului în raport cu cel transformat în politică de stat. Câteva mostre: , În vatra focului ardea fierul rușinii;/ Prin scorbura cămășii de tort/ Li se-mplânta în pieptul stâng/ Semnul înfierării;/ Vuiau foalele s-ațâțe focul/ În care se coceau ștampilele;// Cei din semințiile trădării/ Ridicau cumplitele sigilii, le trânteau/ În carnea de țăran; abur, sânge/ Miros de carne friptă/ Copleșea lumea:/ Ca boii, ca păsările îngrămădiți/ Și fără apărare.// Răspândiți apoi în pivnițele babilonului
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
cînd simetriile oarecum previzibile ale pulsației cvadrate și ale dialogului cuplet-refren din rondo-ul părții a treia, au fost ocultate de năvala cîntului izvorîtă din bucuria de a face muzică. O bucurie care spulberă orice teamă sau mefiență. Și care ațîță dorința, altminteri cuviincioasă și cumpătată, de a ne re-întîlni cu muzica lui Mozart. Dar și cu Șerban Novac, slujitorul unui instrument ce numai la noi nu e privit ca june-prim și primit ca prim-ministrul unora dintre cele mai voluptuoase
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
tinere căsătorite. în poziția pe care o luase pentru a-l descălța, el zări prin răscroiala corsajului, dulcea despărțitură a sânilor ei. în timp ce o bruscă exaltare punea stăpânire pe el, ea șoptea, ca pentru a-și justifica propria nerăbdare: - Au ațâțat prea tare focul!... E înăbușitor... Să-ți păstrezi pe tine hainele pe o asemenea căldură, nu mai e pudoare, e păcat! Când Vasia a rămas complet gol, a început să se dezbrace și ea, cu o încetineală calculată, păstrând doar
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]