1,798 matches
-
răsuna muzică, erau înțesate de figuri ce păreau a fi aduse din muzeul figurilor de ceară. Răsturnați pe spate sau sprijiniți pe coate, ca și cum coloana lor vertebrală ar fi riscat în orice clipă să se frângă fără de sprijin, cu privirile ațintite pe paharele din față sau fixate pe smartpfone-uri, își mai ridicau din când în când molatec pleoapele, aruncând câte o privire absentă trecătorilor. Păreau a fi rămas încremeniți în așteptarea unui eveniment ce uită să se mai întâmple. Înfruntând zăduful
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443456784.html [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
îl ignoră pur și simplu. Dar oamenii miloși din zonă pun pe banca din lemn de salcâm câte-un pachețel care conține un sandviș sau altceva de mâncare. Răducu le mulțumește frumos cu voce stinsă și mănâncă liniștit cu privirile ațintite în pământ. De dormit doarme pe unde apucă. Iarna, când frigul este stăpânul absolut, pustiul doarme prin canale și beciuri, în apropierea conductelor fierbinți cu apă de la termoficare. Vara, când este cald, își găsește culcuș printre boscheții parcului din cartier
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
pachețel cu mâncare pe banca din lemn de salcâm, singura bancă din fața blocului, pentru el. Sunt sigur că, după ce reintru în locuința mea, el vine, se așează ca de obicei pe locul lui obișnuit și mănâncă cu privirile-i triste ațintite în pământ. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă : a doua zi dimineață, în fiecare dimineață când plec gârbovit sufletește, rutinat și plictisit la serviciu, pachețelele mele cu mâncare lipsesc de pe locul unde le așez seara. Mă prefac că nu bag în
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
fac toate aceste lucruri cu bucurie. În corectitudinea și cumințenia lor, au multiple limitări și frustrări, care se verifică îndeosebi în felul în care se raportează la celălalt, mai ales când acesta este păcătos. Ești cuminte, dar permanent cu ochii ațintiți la păcatele altora, suferind chiar pentru faptul că Dumnezeu îi iartă și pe aceștia. Poate că tu, cel cuminte, ești așa pentru că nu ai avut curajul să fii altfel. Nu ai avut curajul să ceri un ied și să te
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
fac ravagii. Își aruncă privirea lapidar asupra primelor pagini, mai răsfoiesc una, două, scrutează cu privirea pagina pe care ești și tu înscris, aștepți cu sufletul la gură păstrând o rază de speranță ce se pierde atunci când privirea îi este ațintită asupra numelui tău apoi îți vine să înnebunești de bucurie nu alta; profesorul a mai dat două trei pagini, îi torturează acum pe cei de la sfârșitul catalogului, tu ai trecut de la agonie la extaz dar mult nu durează. Paginile sunt
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Sofianis reeditare 27.12.2015 A.D. Colind de sfârșit de lume nebună. nebună.. nebună... Desenează copilă cu fluturi pe talpa de asfalt a minții lumii Și nu te lăsa amagită de facsimile porniri de o clipă Atenția ta să fie ațintită la culoarea norilor și la adâncul oceanelor sfinte Iar cosițele tale să nu se despletească-n zadar pentru frunze căzute demult De te vei uita la stele cu ochii prea mici pe sub sprâncenele albe Să nu te miri că abisul
COLIND HIERATIC X-COLIND DE SFÂRŞIT DE LUME NEBUNĂ. NEBUNĂ.. NEBUNĂ... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1451243327.html [Corola-blog/BlogPost/378611_a_379940]
-
o ființă iubită, pe tine, mama mea, lumina ochilor mei! - Cine-i aleasa, fiule? Nu mă mai fierbe, mor de curiozitate... - Ghici, mamă, stă în Colț, undeva pe lângă părintele Nicolae, mai jos de povarna Sfinției sale. Ochii mamei se măriră, privind ațintiți într-un punct fix al camerei, pe a cărei fereastră razele jucăușe ale soarelui băteau peste trupul lui Nicu, învelit în pătura din lână în romburi. Un moment de tăcere se așternu peste atmosfera din dormitorul băiatului. Nicu aștepta curios
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
să împărtășească norocul oșteanului din primul război, oșteanul care, atunci, îi era deja unuia dintre ei tată, celuilalt urmând să-i devină după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului, în ambele sensuri ale acestuia: "Întâlnește-i, Doamne, și adu-mi-i sănătoși acasă! Ani de zile, mama ostașilor din Miroslovești n-a primit nicio veste despre băieții plecați la război, nici măcar pe aceea că prima invocare
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
această privință, loialitatea lor frățească se manifestase într-o ideală reciprocitate. Într-o dimineață senină de aprilie, 1946, când prin crengile pomilor înmuguriți cîntau graurii, la o poartă de gospodari din Miroslovești, o mamă murmura pentru ultima oară, cu ochii ațintiți în lungul drumului, rugăciunea pe care o rostise de o sută de ori pe zi, de cinci ani încoace, de când amândoi băieții îi plecaseră la război: "Întâlnește-i, Doamne, și adu-mi-i sănătoși acasă!". Prin colbul uliței, stârnit de
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
permanent. A doua zi de Paști, Ly își aminti că a fost cu grupul de prieteni ai Violetei. Și ea era sufletul petrecerii. Toți bărbații erau atrași de delicatețea și veselia tinerei femei, de frumusețea ei neobișnuită. Ochii tuturor erau ațintiți asupra ei, când dansa, când povestea, când zâmbea... parcă doreau cu toții, a lor să fie! Și lucrul acesta îl îngrijora pe Ly! Cu toate că știa că, Violeta nu s-ar fi uitat la alt bărbat decât la el. Numai pe el
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
ca o zeiță la soare, desenând cu degete de felină, ultima victimă a trupului tău enigmatic. ... E ora când turnul de fildeș se surpă și gândul viclean mai „naște”o Evă - din coasta mării albastre. Tolănit pe nisip, cu privirea ațintită spre ape, urmăream furișându-se în valuri, mulțime de șerpi străvezii. În șoapta neclară, puteam desluși un cuvânt: „Femeie!” - numind-o pe cea gânditoare, taina dintâi a pulberii purtătoare de semne... de semne... 31 aug.2013 Referință Bibliografică: În șoapta
ÎN ŞOAPTA NECLARĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/In_soapta_neclara_valentina_becart_1377895086.html [Corola-blog/BlogPost/359985_a_361314]
-
din cameră, măsurată de tic-tacul micului ceasornic de bronz, adus de tata de pe front, cădea în frânturi egale. „Atâta nu te-am vrut... atâta nu te-am vrut...” - se auzi deodată molcomă, vocea mamei, care căzuse pe gânduri, cu privirile ațintite spre fereastra pe care se strecurau deja umbrele serii de toamnă, în timp ce lăsase în poală împletitura, pe care până atunci mâinile ei, parcă în joacă, o făceau să crească de la o oră la alta. Se apropia iarna și pentru că puloverul
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
zor un caiet cu notițe. Cum stătea cu nasul în caiet, nu i-am putut desluși chipul și ca atare nu am zăbovit cu privirea. La un moment dat s-a rezemat de speteaza băncii și a rămas cu privirea ațintită spre cer. Am rămas cam blocat și fără a muta privirea, l-am întrebat pe Orest... ,,Ce zici frate ? Cine e ?!”...,,Asta-i bună! Ești prieten cu frate-său și mă întrebi cine e... e sora lui Niki Kruch...Te
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
a abandonat undița și luând coșul din răchită, plin cu merinde, a așezat pe pătură tot ce trebuie pentru micul dejun. Eu m-am ocupat de partea sticlelor cu băuturi răcoritoare și de pahare. Mai mult din picioare, cu ochii ațintiți pe bambinele agățate pe nailonul lansetelor, căutând să surprindem orice mișcare, serveam sendvișurile de pe platoul așezat pe pătură. Când se mișca bambina, aruncam totul pe platou și alergam să înțep peștele. A fost un mic dejun cu întreruperi, dar numai
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
de încărcătură imorală, sexuală, păcătoasa. Cum zicea C.S. Lewis: dacă ai ateriza pe o planetă străină, ai intra într-un local public și ai vedea o mulțime de locuitori ai acelei planete ascultând muzică în semiîntuneric, cu ochii cât cepele ațintiți asupra unui platou cu friptură, așteptând cu balele la gură să se ridice capacul de pe friptură, ai zice că ființele respective au o problemă gravă cu mâncarea și pofta de mâncare. La fel este pe planetă Pământ cu sexualitatea și
CUVINTELE PE CARE LE PASTRAM IN INIMA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cuvintele_pe_care_le_pastram_in_inima.html [Corola-blog/BlogPost/366700_a_368029]
-
să împărtășească norocul oșteanului din primul război, oșteanul care, atunci, îi era deja unuia dintre ei tată, celuilalt urmând să-i devină după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului, în ambele sensuri ale acestuia: "Întâlnește-i, Doamne, și adu-mi-i sănătoși acasă! Ani de zile, mama ostașilor din Miroslovești n-a primit nicio veste despre băieții plecați la război, nici măcar pe aceea că prima invocare
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
această privință, loialitatea lor frățească se manifestase într-o ideală reciprocitate. * Într-o dimineață senină de aprilie, 1946, când prin crengile pomilor înmuguriți cîntau graurii, la o poartă de gospodari din Miroslovești, o mamă murmura pentru ultima oară, cu ochii ațintiți în lungul drumului, rugăciunea pe care o rostise de o sută de ori pe zi, de cinci ani încoace, de când amândoi băieții îi plecaseră la război: "Întâlnește-i, Doamne, și adu-mi-i sănătoși acasă!". Prin colbul uliței, stârnit de
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
și Climene le luară imediat locul, spre desfătarea celor din jur. -Uite! Uite! Sunt aici! strigă Aela arătând spre un grup de soldați. Rammu! Abi! Ashur! Talestri vru să îi facă semn să tacă, dar era prea târziu. Câteva priviri ațintiră masa amazoanelor-fruntaș. Trei soldați tineri se ridicară, veseli, și se apropiară de ele. Combinația era interesantă, trei la trei și privirile amazoanelor-soldat lăsară pentru moment dansul oriental, ațintindu-se, critic, spre masa prințesei. Momentul fu prielnic pentru cei amețiți de
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
să îi facă semn să tacă, dar era prea târziu. Câteva priviri ațintiră masa amazoanelor-fruntaș. Trei soldați tineri se ridicară, veseli, și se apropiară de ele. Combinația era interesantă, trei la trei și privirile amazoanelor-soldat lăsară pentru moment dansul oriental, ațintindu-se, critic, spre masa prințesei. Momentul fu prielnic pentru cei amețiți de Bachus, care începură să le ciupească de picioare pe dansatoare. Nu dură mult, pentru că una dintre amazoanele-soldat se apropie de scena improvizată. Vinul curgea, oamenii se veseleau. Curând
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
-mi zice, pe un ton cam tare: Mia, așa nu mai merge! Când ne căsătorim? Am rămas surprinsă! Nu știam ce-i putuse strica buna dispoziție și m-am uitat la mesele din jur. Eu observam de mult privirile turiștilor ațintite asupra mea. Cosițele mele blonde, prinse în spic deasupra capului, asortate cu un costumaș superb „deux piece” maroniu închis, dansau, parcă, atunci când râsul îmi mai scăpa de sub control la glumele lui și atrăgeau, desigur, atenția celor din jur. Acum însă
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
să dea foarte rapid, în fiert.Nu pare așa grăbită să mă elibereze. - Ia uite tati,mama se iubește cu ochelaristul ! mai toarnă și ăla micu' un pic de gaz pe focul pasiunii. Dar tati e de mult cu ochii ațintiți asupra mea. Nu știe exact cum să reacționeze așa că stă-n expectativă. - A fost doar un accident ,încerc să-l lămuresc ,cu nasul încă înfundat. - De când n-am mai avut și eu un accident din ăsta fericit,se vaită și
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1422777710.html [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
Petrov Publicat în: Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Te caut la poarta înserării, Prin universul meu de sentimente, Mă prind în mrejele visării, Și retrăiesc trecuturi inocente. Înot în râul meu de vise, Cu ochii ațintiți spre luna argintie, Și printre toate stele aprinse, Te caut, draga mea copilărie! De te găsesc, te-oi ține ferecată, Din sufletu-mi deloc să nu mai pleci, Poate o să te retrăiesc vreodată... Atunci când mă întorc din veci. Ți-aș
TE CAUT, DRAGA MEA COPILĂRIE! de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1453309474.html [Corola-blog/BlogPost/371051_a_372380]
-
Începând din seara acelei zile, telefonul suna continuu, Paul voia să se întâlnească cu ea. Ceva în interiorul ei, ceva ce până atunci fusese ascuns, ieșise în evidență. Somnul dispăruse, pofta de mâncare nu mai avea, la birou rămânea cu ochii ațintiți în tavan minute întregi. Colegii observaseră schimbarea, suferită de fată. Cel mai în vârstă dintre ei decretase cu glas solemn :”Olga e îndrăgostită”. Nimeni nu știa cine este tainicul iubit. Iubea cu pasiune, Paul tot timpul o asigura de iubirea
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1473137537.html [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
întrând pe ușa salonului, s-a ridicat de pe scaun și le-a ieșit în întâmpinare, sărutându-i mâna Gloriei, întârziind voit să i-o elibereze imediat. - Bine ați venit în „umila” mea unitate, doamnă Gloria și domnișoară Dalia, spuse el ațintindu-și privirea surprinsă asupra unei frumuseți de fată, nevenindu-i să creadă că ea este cea din rezerva de spital. - Bună seara și bine v-am regăsit, domnule Dunca. Vă mulțumim pentru cazarea specială, pentru primirea făcută și mai ales
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
stârniseră o foame, de nici nu ne vedeam unul pe celălalt. Și parcă, din senin, căzuse ceața peste zona noastră. Am desfăcut o conservă de fasole cu costiță și ne-am omorât cu ea foamea, stând în picioare, cu ochii ațintiți pe sculele lansate, căci nu mai aveam răbdarea să servim prânzul liniștiți, fără să ne pese de pescuit. Ne amăgeam cu gândul că la cină vom avea masa principală. Numai cu berea nu aveam limite, ea era de căpătâi și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]