631 matches
-
să vină la București pentru a participa la lansarea versiunii românești a romanului său,Vraja Shanghaiului. A doua zi dimineață am pornit spre Camelias cu mapa mea de desene sub braț. Doar gîndindu-mă la fata tuberculoasă și mă și simțeam abătut și febril, de parcă nu mai aveam aer și eram deja vag contaminat. Sus, pe deasupra vilei Susanei, fumul din coș, pe care îl ura Blay, nu urca direct în cer ci se împrăștia ca niște bale negre în jurul gurii lui, rămînînd
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
și dădu o lingură de doctorie unui bolnav care fusese scos cu patul în poarta casei, ca să-l vadă trecînd. La ultimul colț, printre parii din curte îl văzu pe Nelson Farina în hamac și i se păru cenușiu și abătut, dar îl salută fără căldură. - Ce mai faceți? Nelson Farina se răsuci în hamac și-l cufundă în chihlimbarul trist al privirii sale: - Moi, vous savez - zise. Fata lui ieși în curte cînd i-a auzit vorbind. Purta o rochie
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
secondînd contraperformanțele economice păgubos minate de un soi de mit (post)modern: Investitorii străini. Drept urmare, oriunde ai merge în România prezentă, gunoaiele și dejecțiile - la propriu și la figurat - tind alarmant să sufoce vitalitatea acestui „popor român”, supraviețuind miraculos vicisitudinilor abătute val după val, de milenii, în spațiul „carpato-danubiano-pontic”. Tot mai mulți tineri, încurajați din răsputeri adeseori de propriile familii, se orientează în zilele noastre către emigrare după școlarizarea temeinică efectuată în țară. Depre aceste fenomene îngrijorătoare s-au scris/spus
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
Ghina, împreună cu copiii, încă de dimineață, după căutări disperate prin casă și magazie, prin curtea din dos și prin grădină, prin sat, pe malul Dunării și pe deal la gropile de pământ, negăsindu-l în nici un loc, îl dăduseră dispărut. Abătuți, fără pofta de a mai scoate un cuvânt, de parcă s-ar fi dărâmat cerul pe ei, cotrobăiră prin odaia unde el își făcuse veacul, sluțit de suferința neștiută, și în care nu mai intraseră de un an. Un indiciu cât
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
a putut trăi într-un regim ca al lui Ceaușescu, fără să contracteze o oarecare tulburare mentală. E o chestie de bun simț"), care numai benefice nu-i sînt la scris, dar "nu vreau să las impresia că-s permanent abătut, scîrbit de viață, melancolic. Dimpotrivă. Acum tocmai am venit de la un parastas"... Răzvan Petrescu e un caz fericit de scriitor recunoscut încă de la debut. Este această recunoaștere cel mai bun lucru care i se poate întîmpla scriitorului? � vrea să știe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
suspine, cu jale în suflet,/ Ochii-ațintind, printre lacrimi șiroaie, spre zări, peste mare." (5, 154-8). Iubirea lui Apolodor este o oază în deșert. În mijlocul Saharei, într-o gură de verdeață, un pui de maimuță se îndrăgostește de drumețul istovit și abătut. Apolodor, cucerit, primește bucuros cererea în căsătorie, și numai intervenția părinților fetei le deschide ochii tinerilor îndrăgostiți asupra incompatibilității lor: el nu poate rămîne acolo, iar ea nu poate pleca de acolo (,Dar dînsul, după cîte-aud,/ Venind încoace, dinspre nord
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
-Ehe, mare lucru să fii psiholog, am exclamat fără să vreau. L-am invidiat pentru raționamentul său privind la un alt reportaj tv din care rezulta că mieii, câți au mai rămas, zburdau în continuare pe câmpii, doar ceva mai abătuți și mai speriați parcă de pantagruelismul celei mai inteligente ființe terestre... Dar, deodată - să fi fost vorba despre o oarecare psihoză ? Despre vreun virus din aceia rebeli care hoinăresc prin lume atacând cu parșivism tot ce întâlnesc în cale ? Să
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
lui, a iubit și a trăit cu pasiune maximă totul, pentru că sufletul lui nu putea să funcționeze cu jumătăți de măsură, iar din punct de vedere jurnalistic, în calitate de redactor al ziarului Timpul trebuia absolutamente ,,asasinat civil’’. Sufletul lui trist și abătut, ca și trupul au suferit asemenea lui Iisus Hristos, bătaia fizică cu funia udă pentru a-l calma. Există totuși scrisoarea adresată de Dna Slavici lui Titu Maiorescu prin care îi mărturisea că Eminescu înnebunise și că era de nestăpânit
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
Voia să facă tot binele ce îi stătea în puteri "fără să rănesc nici măcar aerul pe care îl respir" și avea curajul bunătății sale împotriva nedreptăților, suferințelor, prostiei. Îmi telefona des, încercînd cu delicatețe să mă binedispună cînd mă simțea abătută: îmi povestea cu umor peripețiile ei cotidiene, îmi citea poeme "calde", abia încheiate și schimba iute vorba, răsfățîndu-se, cînd o muștruluiam matern pentru boema ce-i năruia sănătatea. Știam că e un mod de a-și amorți tensiuni interioare insuportabile
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
nervi smulși de-a valma din "organismul uman", nestivuite prompt, zbuciumînd vraiști cotidiene... întortocherile cîlțoase ale întîmplărilor... palpitațiile cu zvîc de apocalipsă... sosurile de zădărnicie în vînzoleala fadă... dificilele, calpele ținte mișcătoare... toate, toate există în jur, abia ne strecurăm, abătuți și crispați, pe brînci, printre anevoințe și surprize... Desigur, sînt subiectiv, n-am ținut nicicînd să mă dau brav stîlp de-nțelepciune, n-am răbdarea, destoinicia de-a cumpăni talgerele minuțios, de-a pipăi precizia la imprecizie... Mereu o iau
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
traficul rutier și au fost închise școlile. Vântul a alimentat incendiile care au provocat deja moartea a circa 22 de persoane, printre care și un pompier, și pagube materiale de peste două miliarde de dolari, oficialii locali descriind furtuna de foc abătută asupra regiunii drept cel mai amplu dezastru din ultimii 100 de ani. Cel puțin 100 000 de locuitori au fost nevoiți să-și abandoneze locuințele. Peste 13 000 de pompieri se luptă cu flăcările ce afectează cinci comitate din California
Agenda2003-44-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281642_a_282971]
-
ecologic mai imaginîndu-mi cum de mare durere de/ insuportabilă febră zebra și-ar contracta dungile negre a/ spasm/ pentru ca în fine oarecum frivol postmodernist să-mi zic/ că zebra ar fi prototipul xeroxului - ...dar/ să nu mă prea abat de la abătutul subiect despre/ starea de inevitabilă contradicție între/ o mînă și alta/ chiar dacă uneori ele se spală reciproc; adică/ mă gîndeam că de două mii de ani rămîne necreștinată/ mîna stîngă - cine și-ar face semnul crucii cu/ stînga (sinistra, în italiană
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
lungă, e pe ea o fată de la Iași. Și-a ales română. Poți să alegi ce vrei, chiar si paraguaiana. Dacă n-au profesor, îl scot din piatră seaca. Mă duce Pierre. Liceul e într-o pădure din Haut Médoc, abătuta de la șosea, fără nici o localitate împrejur. Hipermodern. Că într-un film de anticipație, locul pare mort. Înși spectrali trec printr-un hol unde un dispecer le spune un nume de cod. Îl aflu pe al meu, o apuc pe un
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
nejugulate, p. 4); băiatul cu chitara, a cărui prezență cu cânt luminează coliziunea lumii: el "Trăiește în planeta lui de cântece și vis", iar ceilalți, trecătorii, care "Mai scot câte-un dolar și în pălăria mare / Îl zvârl" au "gânduri abătute" cu derivarea logică: "Transformă-n evantai a lumii clipă stearpă", (Băiatul cu chitara, p. 6); "apașii năuci", ima ginați în "trenul cu circuit oval" de la gara din Chicago spre O'Hare, cu amintirea preriei, "privind prin geamurile securit / La turmele
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
mută, alături de altele muncitorești, doar era dictatura proletariatului, nu?, într-un fel de sărbătoare de neuitat (vai), obișnuită și pe la noi pe vremea lui Dej, într-un bloc nou, la oraș, adică gata cu izba, el rămâne tot trist și abătut, ceea ce hazeaica și observă. Finalmente îi vedem pe cei doi în fața unei tovarășe severe, cerând - ce credeți? pașaport? nu - bilet de avion pentru Italia, că, pasămite, pașaport aveau. Deci nu tu viză de ieșire, cum se obișnuia prin aceste regiuni
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
bucătărie. - Ce mai vrei?, se aude răspunsul plictisit și deprimat al lui Marvin. - Vino repede. Am tăiat o ceapă, mi-au dat lacrimile și au luat-o la vale. Ia repede o cârpă și șterge-mă, că încep să ruginesc. Abătut, cu capul în jos și privirea în gol, Marvin își târșâie înceeeeet picioarele către bucătărie. - Mai repedeeeee, țipă Marvina. Tu n-auzi că ruginesc? - Și dacă ruginești ce? O să mori și o să-ți fie mai bine. - De ce să mor, ai
Cum se vor spăla rufele în viitor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20758_a_22083]
-
Mie îmi place viața. - Mie nu-mi place. E nașpa. În timpul ăsta o șterge deja cu o cârpă pe Marvina, care îl pupă veselă pe nas. Marvin își freacă energic nasul cu cârpa, ca să șteargă pupicul nevestei, apoi îi întoarce abătut spatele și pleacă. - Unde pleci? Stai aici, că trebuie să punem rufe la spălat. - Ah, nu. Iar rufe? Am mai pus și săptămâna trecută. - O să punem și săptămâna viitoare. - Nu vreau să mai pun rufe la spălat, e treabă de
Cum se vor spăla rufele în viitor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20758_a_22083]
-
suferință, pe scena sorții un artist, c-un zâmbet la sentință. Câte iluzii am pierdut, pe cerul umilinței, o soarta am ce-i de vândut, și carnea neputinței. Câți pași spre tine am făcut, blestem peste suspine, în voia sorții abătut, prin clipele-mi puține. Pierdute aripi în măcel, speranțele, chiar toate, și-am înțeles că eu sunt cel, ce plânge pân` la moarte... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Am înțeles... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2113, Anul
AM ÎNȚELES… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384316_a_385645]
-
-Avocatul: Am cerut expertiza amprentelor. -Judecătorul: Se respinge -Judecătorul: Inculpat Georgian, recunoști că la predica de duminica din aprilie, ai instigat oamenii aflați în biserică să nu se înscrie în gospodăria colectivă ? - Preotul Georgian: ( bărbat de șaizeci de ani, corpolent, abătut. O paloare de om nedormit, stresat ) - Nu , n-am instigat cu predica mea oamenii aflați în biserică. - Judecătorul:: Să vină martorul ! către martor, un bărbat de cincizeci de ani : Martor Atotdosie,juri să spui adevărul în legătură cu cele întâmplate la biserică
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
noastră tânguire, Din șuvoaiele de patimi, Ne-a rămas doar amintire. Atârnă toate de un fir Și hău sub noi ce ne înghite, Am bea durerea din potir, Dar clipele ni-s asfințite. Te răstignești în neputință Pe drumul crucii, abătut, Și duci o viață în sentință, Ș-apoi o iei de la-nceput! Și nu mai ai nici o putere, Ești numai tu, crucificat, Amar te zbați printre mistere, Cătând' cumva să fii-mpăcat În tunete asurzitoare Ce zdruncină simțirea ta, Mă cauți
SINGURI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380116_a_381445]
-
-n poartă, Într-o zi de joi spre vineri neavând ce să mai fure, A luat din cui securea și-a plecat înspre pădure. Era început de iarnă, frig și soba lui de lut, Nu văzuse încă focul, deci, țiganul abătut, S-a decis să fure vreascuri în pădurea de pe deal. Avea el un loc anume, unul foarte special, Plin de crengi uscate bine ce mai cad de la copac. Când, în față îi apare unul mare, un malac, Ce c-o
ȚIGANUL... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380198_a_381527]
-
Sincer, nu știu cum să-i spun. În general, cei din breasla noastră, luăm mai greu decizii pentru noi. Suntem medici și conștientizăm altfel situația și în special riscurile de expunere. Sper să am succes! Acestea fiind spuse, Dragoș, cu inima strânsă, abătut, se îndreptă spre targa mobilă pe care fusese așezată Maria după C.T. . Dormea. Îi luă cu două degete, încet și atent, o șuviță din părul negru, lung până la umeri, ce-i stătea rebelă pe obraz și i-o duse după
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
uiți cum mușcă toamna din verdele pădurii,/ Cum fiecare frunză e o inimă bolnavă - / Cu leziuni de unghii și picături de sânge?/ și-n mine bate-o frunză, ciudată și firavă,/ Ce sub capriciul vremei, se leagănă și plânge..." (Toamnă). Abătute, palide corespondențe, într-o poezie care, neavînd multe de spus, își ascute, în tremolo-uri, cele cîteva note. Cântări pentru sufletul vegetal, ultimă parte, distinctă, a acestor închinări indecise, descîntă "moartea furișată în petale", o tristețe cu atît mai acută
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
Iar Dima formula cu precizie: - Gelozia - înseamnă să te răzbuni pe tine pentru greșelile altora. Cea mai grea încercare pentru un om care o duce bine este o nenorocire ce survine pe neașteptate. Dima devnea tot mai distrat și mai abătut. Acum, la restaurant, el comanda doar chifteluțe și compot. Costumul de import și-l punea doar la ocazii speciale. Se jena să recurgă la ajutorul financiar al părinților Marusei. Iar Marusea a început să-l înșele. Cu oricine și fără
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
și triști spun doar un singur lucru: mă doare! Durerea. O stare pe care de multe ori, într-un acces de egoism ce ne caracterizează actualmente, ne-o atribuim doar nouă, oamenilor. Ne lamentăm în stânga și în dreapta de diversele nedreptăți abătute zilnic asupra noastră, dar suntem, de cele mai multe ori, incapabili să observăm suferința din jurul nostru: suferința unui copac mutilat de ieșirile unor teribiliști fără ocupație, suferința unei păduri sufocate de gunoaiele lăsate în urmă de hoardele amatoare de relaxare în inima
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]