4 matches
-
și al bisericii anterioare. Până la aducerea bisericii de lemn în Brașca, credincioșii ortodocși din acest sat erau arondați Parohiei Ilișești. După aducerea bisericii s-a înființat o parohie proprie la Brașca. În anul 1907 slujea aici ca paroh preotul George Abager, născut în 1867, preot din 1895. Cantor al bisericii era Alexandru Teleagă, născut în 1858 și angajat din 1893. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca avea o casă
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
avut soție pe Nazariia, ). În 1711, odată cu plecarea lui Dimitrie Cantemir În Rusia, , iar În a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat (decembrie 1709-23 noiembrie / 4 decembrie 1710; 26 septembrie 1711-25 decembrie 1715) . La 28 noiembrie 1718 se judeca Ilie Abagerul din Iași cu Maranda (Zmaranda), fiica fostului sărdar Ștefan Milescu și a Maricăi, care venind din țara căzăcească la Iași Împreună cu ginerele său Toader Șliahta și un fiu Frangole, În valoare de 250 de lei de la jeluitor. Marica , și l-
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
alții s-au mutat la Tecuci. Episcopia de aici dispunea, ca și cea de la Roman, de 29 „slugi” (pietrari, olari, ciubotari, croitori), a căror existență este dovedită din secolul al XVII-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
caz, îmbrăcămintea era destinată orășenilor avuți care, în cea mai mare parte, adoptaseră deja moda europeană. Specializarea în acest meșteșug este mai strictă decât în alte ramuri. În catagrafiile de la jumătatea veacului trecut se face o distincție clară între meșterii abageri (care prelucrează abaua), băibărăcarii (croitori de baibara), șăpcari, ceaprăzari, găitănari, pălărieri, sucmănari, plăpomari, mindirigii, tulpangii, potcapcieri, șlicari etc. Totodată, ca urmare a transformărilor prin care trecea societatea moldovenească, a pătrunderii și răspândirii portului european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]