5 matches
-
-lea în mahalaua Sfânta Vineri din Ploiești, situată lângă Bariera Bucovului și traversată de Calea Oilor. Om întreprinzător, el face un atelier de aba și își dă copiii la școală. Unul dintre ei, Hristea Stănescu, bunicul poetului, continuă afacerile familiei („abageria”) și are nouă copii, ultimul fiind Nicolae, tatăl poetului. Ceilalți frați ajung ofițeri, meseriași, negustori, profesori, funcționari publici. Elisabeta (1889-1969), căsătorită cu șeful gării din Ploiești Sud și, a doua oară, cu șeful gării din Băneasa avea - se spune - voce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
târziu, importul să crească la 27.255.196, iar exportul - la 32.651.078 lei. în 1833, importul Munteniei era de 29.053.560, iar exportul de 37.913.931 lei. Importul cuprindea, în ordinea valorilor, „lipscănie, băcănie, bumbăcărie, brașovenie, abagerie, fierărie, bogăserie, cojocărie, cavafie. Cum englezii au adus marfa mai ieftină, ceilalți negustori au trebuit să scadă prețurile la mărfurile similare. Dintre produsele de export făceau parte, în ordinea valorilor: sare, seu, cai, boi, vaci, porci, bivoli, orz, ovăz, porumb
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
străbunicul patern, născut în 1833, undeva pe lîngă Filipeștii de Pădure. Stabilit la Ploiești, a avut un atelier de prelucrarea lînii la piuă. A avut patru copii, între care Hristea, bunicul poetului (n. 1867) care a continuat cu succes afacerile abageriei părintești. A avut nouă copii. Al nouălea, Niculae (1908-1982) este tatăl poetului, căsătorit în 1931 cu Tatiana Cereauchin, dintr-o familie de ruși din Voronej, al cărei tată, Nikita, ca și poetul, a fost general maior și avea proprietăți undeva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
fost stăpân, Duca i-a plătit dajdea răscumpărându-se de iobăgie”<footnote Idem, Studii și documente, vol. IV, p. 40 footnote>. A fugit din locurile natale de mic copil și a ajuns în Țările Române, unde „a intrat ucenic la abagerie, apoi ajutat de împrejurări, s-a alipit de casa lui Vasile Lupu”<footnote Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. III, Editura All Educational, București, 2000, p. 105 footnote>. Locul unde a slujit Duca la dugheană este încă obscur. După Del
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a stilului pictural din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. VII. Înfăptuiri culturale în „vremea Ducăi - Vodă”. Tipografia grecească de la Cetățuia Venit de tânăr în Moldova, Gheorghe Duca a fost mai întâi ucenicul unui proprietar de dugheană la abagerie în Iași. În timpul domniei lui Vasile Lupu, el a fost avansat la dregătoria de mare cămăraș, funcție administrativă care însemna chivernisirea averii personale a voievodului. În timpul domniei lui Ștefăniță Lupu (1659-1661), Duca a avut funcția de vistiernic al doilea. „S-
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]