3,167 matches
-
redute Lacrimile convertite curg în râuri de cristal. Navigăm cu dor absurd în ocean de minți pierdute Fiindcă ușa-i obsolită, zburăm razna prin Portal... Spiritul pierdut în tine se aprinde ca o torță Înmuiată-n păcuri rare, importate din abis. Dublă flacără se-nalță din delir, nucleară forță... Dar degeaba arde veșnic...când nu ești în Paradis. Antonela Stoica 18 Aprilie 2017 © Referință Bibliografică: CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII
CÂND NU EȘTI ÎN PARADIS de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1492946200.html [Corola-blog/BlogPost/368613_a_369942]
-
29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Îngerul păzitor Sunt vulturul rotitor deasupra munților iar teama fuge-n trecut, de înălțimi speriată! Alături, zâmbești enigmatic ascunzând scara sub aripă. Rămâi, cu mine, pasăre rară și nu voi mai privi niciodată în abis ci numai cerul, casa mea și a ta! Onestitate Întocmai cum râdeam odată am râs și azi privindu-te, oglinda mea cu ochii verzi, am râs, recunoscându-te! Și ești tot tu, un om onest și sunt tot eu, fata
ÎNGERUL PĂZITOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ingerul_pazitor.html [Corola-blog/BlogPost/367377_a_368706]
-
nimc de spus? Cum lași copii fără părinți, Părinți fără copiii lor? Cum să mai cred că tu nu minți, Când pe pamant atâtea dor? Tu taci, eu plâng de tot ce-am zis! Din întuneric nepătruns Lumină urca din abis. E al iubirii tău răspuns, Ca esti tot timpul lângă mine Numai că eu nu am văzut, Că eram unul, eu cu tine, Si totusi eu nu am crezut. Că toate nu-s din vina ta Ci din a mea
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_neacsu_1400786260.html [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
noapte, Ne-nalță spre ceruri, ne duce-n uitare, Cu freamăt de buze, în râuri de șoapte, Ne leagănă-n scântei de mărgăritare”. Daniela Tiger, nu așteaptă orice fel de iubire, ci ”Iubirea supremă”. Într-”un auriu în asfințit”, în ”abisul mării”, ”la pieptul tău”, ”în valsul stelelor”, ”în unduiri amețitoare”, ”Prizonieră-n sentimente”, în ”Strigăt mut” se destăinuie poeta,” mă caut pe drum rătăcit...”. ” Surprinsă de viață și joc”, ca o ”sclavă a iubirii”, ”Sărut(ă) viitor cu alt noi
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
îndur Când risipești în mine doar culori? De ce îngheți și timpul ce-a apus Lăsând o urmă prinsă-n depărtări Și-mi scrii cuvinte care nu s-au spus, Redevenind prin umbre doar uitări? Și, iar, de ce privești marea-n abis Când inima ți-e mare-nvolburată? Ți-ai înecat adâncuri într-un vis Strigând iubirea-n valuri câteodată? Te-ntreb, dar nu primesc nici un răspuns. Mă pierd în ceață ca o destrămare; Misterul tău, încă, nu m-a străpuns, Rămâne
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1409397068.html [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
poate te-a adus destinul... Au fost cele mai minunate clipe prin cea ... XXVII. FRUMOASA PĂCĂTOASĂ, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016. Frumoasa Păcătoasă Emilian Oniciuc-16.07.2016 Ce brunetă zveltă cu ochii ca abisul! Păru-i până la umeri, trupul de vioară, Buzele ei roșii te poartă în visul: Jarului aprins de Lună în fiecare seară... Atingeri de petale pe buzele flămânde Inspirând din respirații pe furiș furate, Trupurile lihnite de dor îs tremurânde În
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Este rugăciunea vie din fiecare seară, Ce pâlpâie prin umbrele din a sa odăiță, Lumină-n mierea dulce din topita ceară Când răsuflări fierbinți îi ies din ... Citește mai mult Frumoasa PăcătoasăEmilian Oniciuc-16.07.2016Ce brunetă zveltă cu ochii ca abisul!Păru-i până la umeri, trupul de vioară,Buzele ei roșii te poartă în visul:Jarului aprins de Lună în fiecare seară...Atingeri de petale pe buzele flămândeInspirând din respirații pe furiș furate,Trupurile lihnite de dor îs tremurândeîn tantrica iubire
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
care o întruchipează: dulce și amară, adevărată și falsă, vitează și lașă, și prin definiție, trădătoare. În Dinamica principiilor neutre (capitolul patru), problema morală pune în discuție tragicul opțiunii, drama imediată a vieții în a alege între absolutismul virtuții și abisul viciului. În realitate însă, totul este relativ, nu există virtuți pure; sunt doar niște principii neutre, care așteaptă să fie modelate.(“ Virtutea este buna administrare a unui principiu neutru.”). Între păcatele coborâtoare (vicii) și păcatele urcătoare (virtuți prost practicate), principiile
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
ochii tăi m-am prins de pletorice stele și mi-am legănat visele de acest anotimp cu care am plecat undeva departe în țara în care mi s-au topit gândurile devenind rug pe lujerul unei flori cu rădăcini în abis; mi-am îndreptat apoi privirile spre câmpii sterpe și goale, când mă prindea dorul de tine, mă privea ochiul timpului, ardea totul între mine și tine și ne topiam în fumul cerului, amândoi rămânând unul ca un mit între soare
POEM CU PARFUM DE LILIAC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1460884410.html [Corola-blog/BlogPost/384991_a_386320]
-
să o dețină el însuși și să o practice, devenind astfel un model pentru „ucenicii“ săi ... (Fragment dintr-un discurs al Patriarhului Daniel al BOR). Știm cu toții că omul, copilul, este un univers deschis, limitele acestui univers fiind aceleași dintotdeauna: abisurile tenebroase ale căderii, ale păcatului și ale patimilor și înălțimile sau piscurile senine ale virtuților. Păcatele, patimile, ca fiind isbucnirile cele mai violente și grosiere ale energiilor și resurselor umane, și virtuțile, care constituie adevărata vocație și lucrare a omului
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/Profesorul_de_religie_un_mode_stelian_gombos_1363766928.html [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
grădină Prevăzută în față cu șuruburi și flori de câmp Cu iarbă care ruginește de la prima oră Când roua nici nu s-a ridicat până la genunchiul broaștei Dar domină toate înălțimile posibile la acea oră În negru și-n alb abis lângă abis Un Turn Babel în toate direcțiile De la mansardă pândesc c-un binoclu în infraroșu Cum omul coboară din ce în ce mai des din maimuță și uită fereastra deschisă Cerul rămâne iar vacant La pian semnez o cerere de punere în posesie
AUTOPORTRET ÎN ALB de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Autoportret_in_alb_costel_zagan_1362805732.html [Corola-blog/BlogPost/360028_a_361357]
-
în față cu șuruburi și flori de câmp Cu iarbă care ruginește de la prima oră Când roua nici nu s-a ridicat până la genunchiul broaștei Dar domină toate înălțimile posibile la acea oră În negru și-n alb abis lângă abis Un Turn Babel în toate direcțiile De la mansardă pândesc c-un binoclu în infraroșu Cum omul coboară din ce în ce mai des din maimuță și uită fereastra deschisă Cerul rămâne iar vacant La pian semnez o cerere de punere în posesie muzicală Brusc
AUTOPORTRET ÎN ALB de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Autoportret_in_alb_costel_zagan_1362805732.html [Corola-blog/BlogPost/360028_a_361357]
-
zăgazul unui urlet dureros, ce s-a învolburat într-un țipăt sfâșietor de zvâcnire spre salvare, spre luptă, spre onoare, spre adevăr, spre credință, spre demnitate, spre jertfă, spre biruință, spre iubire, spre încununare, spre înălțare a poporului frânt de abisul prăvălit de Statul-ateu peste minunata noastră Țara creștină. Strigătul Alexandrei-Svetlana a țâșnit ca un fulger pentru a aprinde în cei care au mai rămas români, Ecoul unui torent ori lava unui vulcan spre dărâmarea tenebrelor politiciste care și-au întins
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
îmi doream cel mai mult. Și-am lăsat strigatul să iasă din mine și ochii mi i-am transformat în văpăi, să subjuge și să se lase subjugați de către primul înger căzut ieșit în cale. M-am lăsat tarata în abisul nesfârșit, ca în uitare, acoperită, dezlănțuita, arzanda, ca și cum ar fi fost ultima zi a tuturor existentelor mele. Citește mai mult Am vrut să cobor. Să mă cobor...și să mă pierd în matrice. Să uit de lumină, de tăceri, de
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
îmi doream cel mai mult.Si-am lăsat strigatul să iasă din mine și ochii mi i-am transformat în văpăi, să subjuge și să se lase subjugați de către primul înger căzut ieșit în cale.M-am lăsat tarata în abisul nesfârșit, ca în uitare, acoperită, dezlănțuita, arzanda, ca și cum ar fi fost ultima zi a tuturor existentelor mele.... XV. ÎNCREDERE VS NEPUTINȚA, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1385 din 16 octombrie 2014. No așa... După ce acum câtva timp mi-
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
rușinau, timidele așa treceam vijelios în jurul parcului cu statui decapitate îmi pierdusem capul de atâta fericire nesperată îmi ardea în inimă un bec ultraviolet cât Carul Mare și nu, nu voiam să se termine noaptea fără un sărut la marginea abisului sărat... NIRVANA Ca un anonim ce sunt cercetez un nor interior cu tente mov de ploaie stau și număr fulgere apoi caut poștă iar nu mi-ai scris într-o zi o să dispari iubirile vin și pleacă din gările lui
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1425463453.html [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
o noapte Oamenii de teamă urcă Semnele care coboară Când lumina înfioară Lighioanele ce spurcă Și întoarce împotrivă Marginea după un centru Veșnic temerea ei pentru Naufragiu sau derivă Totul ni se pare straniu Nici aievea, nici în vis Un abis întredeschis Ca o mină de uraniu Referință Bibliografică: Între vorbe si-ntre fapte / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 510, Anul II, 24 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎNTRE VORBE SI-NTRE FAPTE de ION UNTARU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Intre_vorbe_si_ntre_fapte_ion_untaru_1337878737.html [Corola-blog/BlogPost/347043_a_348372]
-
iluzii. Ecou de fericire se pierde-n al gândului apus tot culegând în palma vieții, taina lunii. De țărmul timpului se lovește un dor nescris, cioburi de amintiri îmi rănesc talpa sufletului, cufundându-mă tot mai adânc în al iubirii abis. Gust lacrima unui vis ... cunosc libertatea cugetului. Lavinia Elena Niculicea Referință Bibliografică: Iubirea ta-i un zbor / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1291, Anul IV, 14 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Lavinia Niculicea
IUBIREA TA-I UN ZBOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_lavinia_niculicea_1405346807.html [Corola-blog/BlogPost/349239_a_350568]
-
oferind celor buni daruri sub formă de putere, prosperitate, urmași numeroși, viața îndelungată, iar cei răi erau pedepsiți prin calamități naturale, iar în ce privește viața de după moarte, concepția era destul de vagă, sub forma unui spirit semi-material care însoțea trupul neînsuflețit în abis. La egipteni se întâlnește o înaltă dezvoltare eshatologica, apărând idea de „judecată de apoi”, în care Ka-spiritul despărțit de trup continuă să trăiască, fiind supus judecății, iar dacă inima era mai ușoară decât până de struț de pe capul zeiței Maat
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_5_constantin_popa_1344505358.html [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
luciul mării, Plâng egretele și stârcii, Își înalță, valul, spuma. Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic; Vin spre țărm, plutind, vapoare, Lunecând ușor pe valuri. Se aud în depărtare, Voci de zâne despletite; Cheamă-n larg, către abisuri, Rătăciții lupi de mare. Luna falnică iși cerne, Vise, temeri și dorințe; Pe nisipuri argintate, Faldul nopții, se așterne. Citește mai mult Pe-nserat, când blânda-lunăSe-oglindește-n luciul mării,Plâng egretele și stârcii,Își înalță, valul, spuma.Farul trist, stingher, pe maluri
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
luciul mării,Plâng egretele și stârcii,Își înalță, valul, spuma.Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic;Vin spre țărm, plutind, vapoare,Lunecând ușor pe valuri. Se aud în depărtare,Voci de zâne despletite;Cheamă-n larg, către abisuri,Rătăciții lupi de mare.Luna falnică iși cerne,Vise, temeri și dorințe;Pe nisipuri argintate,Faldul nopții, se așterne.... V. ADES, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2319 din 07 mai 2017. Ades ai stat de veghe La
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LUME BLESTEMATĂ... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1905 din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, miluiește pofta de tot felul, din tot răul lumii, ne-a rămas infernul, vom lua cu noi, păcate spre abisuri, cerul va rămâne, fără răsărituri. Te-am iubit în taină, lume blestemată, lavă de durere, moarte parfumată, tu-mparți veninul, flămândă de-avuție, și-mi rostești cuvinte, dogme de frăție. Iubești puterea, sclipiri de diamante, nu ai remușcări, în suflet
LUME BLESTEMATĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1458373729.html [Corola-blog/BlogPost/368964_a_370293]
-
urmă să ne trezim din vrajă Unindu-ne iubirea și devenind o torță, Noi suntem una cu El, ce stă de strajă, Căci ne-a creat să fim pe lume ca o forță. Deci să ne-ndepărtăm de neguri și abis Ca Terra să n-ajungă o nesfârșită cruce, ... Citește mai mult Se zguduie tot mai nervos pământulși luptă cu putere făcându-și eurip,Își apără suflarea, comoara și veșmântul,Pe-alocuri zgâriate de monstru fără chip.Din Empireu coboară avertizări
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
analizei semiotice intră, acum, ochii. Privirea pare a nega aproape tot ce afirmă liniile dure și sigure ale frunții, toată detașarea clasică a surâsului și a bărbiei. Ba chiar zâmbetul însuși, prelungit prin linii incerte, ce alunecă în vid, în abis, crispează, ca într-o interfață, fizionomia în întregul ei, lăsând să transpară, sub învelișul ferm, datele centrifuge ale unei persona tragica. Iar pomeții, sporiți de două adaosuri, ne vorbesc, aidoma arcadelor, de insomnie, de evadări în vis, de prăbușiri în
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
își unesc singurătățile într-un cuplu fericit (Hobby-ul anticarului Jason). O însemnătate aparte o are spitalul, locul în care ființa umană uită brusc nimicurile ce o preocupă zilnic, și în zadar, uită iluziile care îi obturează adevărul și înfruntă abisul, fundamentele, golul unde Moartea și Viața par a se topi în aceeași taină de nepătruns. Aici întâlnim două din figurile emblematice ale cărții: călugărița Teodora (Rozariul cuvioasei Teodora) și Ioan (Celălalt Ioan). Așadar, în cronotopul lumii de azi evoluează personaje
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]