11 matches
-
Prima incursiune ( 25 î.Hr.) a prefectului roman din Egipt, Aelius Gallus, în teritoriile sud-arabe a dat greș, dar ținutul nabateenilor a devenit în anul 105 d.Hr. provincie romană ( Arabia Petraea ). Partea sud-vestică a fost cucerită în anul 525 de abisinieni, iar în 570 de persani. Dinastiile Ġassanizilor din Siria, Palestina și deșertul sirian, precum și aceea a Lahmizilor din Hīra au fost între 400 și 600 d.Hr. vasale celor două imperii. Despre secolele al VI-lea și al VII-lea
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
existau numeroase târguri de sclavi, la Mecca aflându-se cel mai mare dintre ele. Sclavii unor persoane de rang inferior erau mai ales negri africani, iar cei care aparțineau unor personalități și califului erau de diverse nații: slavi, turci, georgieni, abisinieni și alții. În timpul domniei lui Abd al-Malik, acesta a adoptat o politică de centralizare a statului. Acest fapt a însemnat mai întâi arabizarea administrației (prin declararea arabei ca limbă oficială, înlăturând astfel greaca, persana și copta din cancelariile califatului și
Mawālá () [Corola-website/Science/329407_a_330736]
-
condusă de mareșalul Pietro Badoglio din noiembrie 1935, ordonând bombardamente, folosirea de arme chimice precum iperită, și otrăvirea aprovizionărilor cu apă împotriva obiectivelor printre care satele lipsite de apărare și centrele medicale. Armata italiană i-a înfrânt pe slab echipații abisinieni și a capturat capitala Addis Abeba, în luna mai 1936, obligându-l pe împăratul Etiopiei, Haile Selassie, să fugă. Societatea Națiunilor a condamnat agresiunea Italiei și a sancționat-o economic, în noiembrie 1935, însă sancțiunea a fost ineficace din moment ce nu
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
este confundat uneori cu un termen mai restrâns apărut ulterior - națiunea. Din acest termen provin o serie de expresii că: Termenul de popor a fost folosit și în propagandă naționalistă, rasistă antisemita pentru legitimarea masacrelor întreprinse contra altor popoare. abazi, abisinieni, afar, afgani, afifi, ainu, akka, albanezi, alemani, americani, amoriți, angli, anglo-saxoni, apași, arabi, arieni, armeni, arverni, așa, asirieni, asmați, așanti, australieni, austrieci, avari, aymara, azteci babilonieni, baltici, bantu, basci, basuto, bașkiri, bavari, beciuani, belgieni, beluci, bengalezi, berberi, birmanezi, bisaya, boșimani
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
reproșa lui Titulescu apropierea de Uniunea Sovietică și răcirea relațiilor cu Polonia. Ziarele din Italia au primit cu satisfacție vestea demiterii lui Titulescu amintind episodul în care ministrul de externe român ceruse aplicarea sancținilor la adresa statului italian în timpul războiului italo - abisinian. La 30 august 1936 , periodicele italiene au publicat doar lista noului guvern de la București fără a face alte comentarii. Excepția a făcut “Messagero” care în aceeași zi l-a atacat pe Titulescu considerându-l un intrigant și un om politic
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
cît e ziua de lungă. Eu, sumit, îl informez pe ortodox, ce-l informează pe armean, care-l informează pe evreu, ce-l informează pe șiit, care-l informează pe druz, ce-l informează pe melchit, care-l informează pe abisinian ce-l informează pe catolic, care, din nou, mă informează pe mine." Nu lipsește suspensul în cazul unor scene, aparent periferice sau majore, privind confruntările între serviciile secrete, fiecare din ele acuzînd de terorism partea adversă și incovînd răni istorice
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
și să cheme la ordine cu energia cuvenită pe cel care comite infracțiunea. Acolo unde există censura această datorie revine obligatoriu organelor ei. însă ziarul menționat pe care nu am câștiga nimic numindu-l, s-a scris că: "triburile de abisinieni nu au avut cel puțin cinstea să fie ucise de un popor serios. Au fost omorâte de niște flașnetari". Acest popor de flașnetari este poporul italian, de acelaș sânge cu noi, este poporul care a luptat cu noi pentru aceeași
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
adauge un factor temporal problematic, acesta se îngusta treptat. Stâncile se îngroșau pe ambele părți și păreau chiar să se unească deasupra, astfel încât, în timp, urmau să formeze un mormânt de piatră. La baza canionului, împreună cu Vultur-în-Zbor, se găseau doi abisinieni. Semănau cu Deggle, creatorul amintirii. Amândoi erau înalți și sobri. Purtau mantii negre și coliere de smarald. Dar asemănarea cu Deggle se sfârșea aici. îChiar și așa, ea și-a atins scopul: Vultur-în-Zbor a fost enervat la culme de spectacolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Vultur-în-Zbor a fost enervat la culme de spectacolul celor doi Deggle îngemănați din fața lui și a uitat de Prepelicar și de propriile-i puteri suficient de mult timp ca să-i permită dimensiunii să se „fixeze“ ferm, ca cimentul. Cei doi abisinieni se numeau Khallit și Mallit. Erau prinși într-o dispută eternă, fără început sau sfârșit, iar lipsa ei de noimă sau concluzie îi spulbera lui Vultur-în-Zbor capacitatea de a gândi limpede. încă un lucru: Vultur-în-Zbor era legat fedeleș. Zăcea între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Khallit și Mallit. Erau prinși într-o dispută eternă, fără început sau sfârșit, iar lipsa ei de noimă sau concluzie îi spulbera lui Vultur-în-Zbor capacitatea de a gândi limpede. încă un lucru: Vultur-în-Zbor era legat fedeleș. Zăcea între cei doi abisinieni, iar ei erau ghemuiți în jurul unui foc. Păreau să nu dea atenție prezenței lui și nu-i răspundeau atunci când le vorbea. într-adevăr, o ghicitoare foarte simpatică. Khallit și Mallit așezaseră între ei o monedă de aur. Din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
frumos și adevăr; altora un adevăr spre care să tindem subliniind că în afara măruntelor griji ale vieții, se poate afla un ideal în lim ita puterilor noastre”. În primul număr apărut în ianuarie 1937 citim: „ „Considerațiuni geografice asupra războiului italo‐abisinian”. „Considerații asupra culturii omului”, „Opinia publică poloneză și Moldova - înainte de Ștefan cel Mare”. „Un uitat: Ion Dragoslav”, „Parazitismul și alte forme de cunoaștere a ființelor viețuitoare”, recenzii, cronici, însemnări, revista - revistelor. În afara membrilor Comitetului, în revistă mai semnează: G. Tutoveanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]