20 matches
-
Satzgefuge; ● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformationsubungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Lăute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Lăute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. ● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
Satzgefuge; - Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; - Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw. 2. Inhalte - Phonetik: Lăute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Lăute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). - Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. - Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
Satzgefuge; ● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensctzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. ● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
Satzgefuge; ● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfluhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Lăute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Lăute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. ● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Ber'fccksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchf'fchrung von Erganzungs'fcbungen, Transformations-'fcbungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und 'fcbertragener Sinn der W'f6rter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbw'f6rter. Lehnw'f6rter. Fremdw'f6rter. Wortfelder, Wortschatz'fcbungen zu allen Wortarten
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
verb must have at least one prefix. The prefixes are affixed to the verb în a specified order. Navajo hâș a large number of aspectual, modal, and tense distinctions that are indicated by verb stem alternations (involving vowel and tonal ablaut and suffixation) often în combination with a range of prefixes. These are divided into seven "modes" and approximately twelve aspects and ten subaspects. (Although the term "mode" is traditionally used, most of the distinctions provided by the modes are în
Limba navajo () [Corola-website/Science/321509_a_322838]
-
fel că subiectul unui verb intranzitiv. Alte trăsături: rar limbi cu vocale nazale sau distincții tonale care să diferențieze cuvinte (tonul înlocuit prin accent de intensitate în limbile germanice, celtice, romanice); opoziție de sonoritate la oclusive; gen natural; sisteme cazuale; ablaut; topica devenită în majoritatea limbilor mai mult sau mai putin fixă (topica normală: subiect-verb-obiect). Limbile indo-europene s-au diferențiat foarte mult între ele"246. Deși limbile componente au urmat linii de evoluție uneori foarte diferite, s-au păstrat totuși o
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Luo, 190 Young, Thomas, 137 Z Zagaevschi, Lolita, 71 Zamenhof, L.L., 232 Zeitoun, Elizabeth, 198 Zheng-Zhang, S., 188 Zide, Norman H., 193 Zumthor, Paul, 363 Indice tematic A aari 237 abază 224, 237, 326, 332 abhază (abkhază) 224, 237, 323 ablaut 141, 168 absolutiv 94, 95, 96, 270, ~-acuzativ 168, ~-ergativ 94 accent 59, 86, 87, 88, 178, 179, 204, 251, 258, 293, ~ de intensitate 87, 141, ~ de înălțime 87, 88, ~ muzical 153, ~ tonic 86, 87 accentuat 68, 86, 96, 97
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ar fi fost într-o fază mai veche limbi aglutinante care s-ar fi transformat apoi în limbi flexionare (v. Giovani Garbini; Olivier Durand, Introduzione alle lingue semitiche. Studi sul Vicino Oriente Antico, Paideia, Brescia, 1994). 265 Adesea comparată cu ablautul german. 266 David Cohen 1968, apud Nadia Anghelescu, op. cît., p. 123. 267 Apud Daniel Barreteau, Dymitr Ibriszimow, Herrmann Jungraithmayr, The vocabulary of death în chadic and hamito-semitic languages, în vol. C. Baroin et alii (editori), Mort et rites funéraires
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-s, iar, în al doilea, la participiu trecut și precedat de auxiliar. Persoana verbală este marcată prin pronu-mele personal, forma verbului rămînînd neschimbată. Timpurile verbale sînt marcate, uneori, ca în toate limbile germanice, de schimbarea morfemelor interioare, vocalice sau consonantice (ablaut). Cele mai vechi texte în suedeză sînt inscripții runice din secolul al IX-lea și al X-lea, iar scrierile cu alfabet latin încep în secolul al XIV-lea, în veacul următor dezvoltîndu-se o literatură bogată și variată. Datorită intensei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sintetic, cît și analitic, cu desinența -s sau cu auxiliarul blive [bli:ə / bli / ΄bli:və]. În daneză se întîlnesc și celelalte trăsături ale limbilor scandinave (precum lipsa desinențelor personale) sau ale limbilor germanice în general (precum fenomenele umlaut și ablaut). Primele inscripții runice în limba daneză datează din secolul al IX-lea, dar limba literară care se va dezvolta după secolul al XIII-lea, îndeosebi prin textele juridice, este marcată de diferențieri dialectale. În timpul expansiunii vikingilor, daneza a fost vorbită
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și din neerlandeză sînt excepții de la regula generală, căci alternanțele fonetice, de obicei vocalice, caracterizează această familie de limbi. De aceea, există termeni speciali pentru a denumi alternanțele fonetice (cu caracter regulat) care vizează norma și funcționarea limbilor respective. Prin ablaut se înțelege o alternanță vocalică între vocale diferite (germ. binden, band, gebunden "a lega"; norv. å gi, gav, gitt "a da") sau între cantități diferite ale aceleiași vocale (engl. this [ðis], these [ði:z] "acesta, aceștia"), ce se manifestă la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
celei mai conservatoare dintre limbile germanice importante atestă faptul că ele își au originea în germanica comună. Verbele de conjugare tare se numesc verbe tari și, urmînd terminologia germanilor, ceilalți germanici consideră verbele din limbile lor care au alternanțe vocalice (ablaut) ca fiind verbe tari, căci, de fapt, situațiile din toate limbile germanice reprezintă continuări ale acelorași fenomene din germanica comună. De altfel, și alte fenomene care vizează gramatica germană trebuie avute în vedere de gramatica istorică și descriptivă a tuturor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
singular și de la nominativ plural, unele dintre substantivele de declinare tare cunoscînd la plural și fenomenul umlaut. La verb, repartizarea la conjugarea tare sau slabă are drept criteriu modul în care realizează imperfectul și participiul trecut, verbele tari caracte-rizîndu-se prin ablaut. Pe lîngă aceasta, verbele tari cu vocala radicală a, o sau au cunosc la persoanele a II-a și a III-a indicativ singular prezent și umlautul: ich fahre "eu merg", du fährst, er fährt; ich laufe "eu fug, alerg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
revistă"), -e (Hund Hunde "cîine"), -er (Kind Kinder "copil") și, în unele împrumuturi, -s (Auto Autos). Există și aici unele substantive care nu-și schimbă forma la plural (Zimmer Zimmer [΄tsimər] "cameră", Messer Messer "cuțit"), altele care marchează pluralul prin ablaut (Mutter Mütter "mamă", Tochter Töchter "fiică", Vater Väter "tată"), iar altele care primesc și desinență, dar își schimbă și vocala din radical (umlaut) (Haus Häuser [xaus ΄xeusər] "casă", Mann Männer "om; bărbat", Sohn Söhne [so:n sö:ne] "fiu". Daneza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de obicei în cazul împrumuturilor. Un număr de circa 50 de substantive englezești realizează pluralul prin modificări ale vocalelor din rădăcină (ablaut) (man men [män men] , woman women [΄wumən ΄wimin], tooth teeth [tu:θ ti:θ], mouse mice [΄maus ΄mais]). Există, de asemenea, cîteva substantive considerate astăzi neregulate din perspectiva formării pluralului, dar care amintesc, de fapt, de vechile desinențe germanice: child
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
englen "îngerul", engle "îngeri", englene "îngerii". Suedeza are articolul de plural -na, care se adaugă, la fel, la forma de plural nearticulată (pojke "băiat", pojkar "băieți", pojkarna "bă-ieții"; flicka "fată", flickor "fete", flickorna "fetele"), însă substantivele care formează pluralul cu ablaut și neutrele, care au la plural desinența Ø, primesc articolul cu forma -ne (man "bărbat", män "bărbați", männen "bărbații"; hus [h(s] "casă", hus "case", husen "casele"). Un mod similar de formare a pluralului articulat se întîlnește în limba norvegiană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
franceză. Verbele din limbile germanice sînt clasificate în două grupe principale, una a verbelor slabe, care au la preterit și la participiu trecut terminații (sufixale) determinate, și una a verbelor tari, care nu au asemenea terminații și prezintă alternanțe fonetice (ablaut). La acestea se adaugă o grupă a verbelor neregulate, întîlnite și în limbile romanice, care au radicali diferiți la cele trei forme de bază (infiniv prezent, preterit și participiu trecut). Situația nu este însă unitară, unele limbi manifestă acest supletivism
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
astfel în grupa celor slabe. Pe de altă parte, verbele împrumutate din latină și din limbile romanice au fost încadrate în aceeași grupă, încît aceasta s-a îmbogățit și se îmbogățește continuu. Cu toate acestea, grupa verbelor tari, care prezintă ablaut, și a celor neregulate nu se află în situația de a fi vidate, deorece conțin verbe de bază ale limbilor germanice, precum cele auxiliare, semiauxiliare și copulative sau cu semnificații fundamentale pentru comunicare (ca "a da", de exemplu: norv. å
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tip izolant ale limbii neerlandeze, printr-o reducere considerabilă a flexiunii, care a însemnat și reducerea la o singură formă a articolului hotărît și a articolului nehotărît (ca în engleză), precum și regularizarea verbelor tari (care astfel nu mai marchează prin ablaut preteritul și participiul perfect, ci prin afixe). Sub aspect lexical, limba afrikaans este un amestec de elemente din neerlandeză, engleză, portugheză și din hotentotă, bantu și malaeziană, încît s-a îndepărtat mult de baza originară. O nouă limbă este și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]