48 matches
-
fi utilizată ca metodă de sugestie directă în scopul de a ușura anumite simptome: ea poate fi utilizată ca un catarsis, metodă de descărcare emoțională și se poate combina cu psihoterapiile “luării de cunoștință” (terapii vizând reeducarea atitudinilor, tehnica de abreacție, hipnoanaliză). Indicațiile hipnozei sunt foarte largi. S-a utilizat hipnoterapia în diverse tulburări funcționale: în gastroenterologie, urologie, cardiologie, ginecologie, dermatologie. În anesteziologie se utilizează hipnoza cu sedare preoperatorie, ca agent - ușurând inducția anesteziei generale, ca sedativ - postoperator. S-au obținut
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
personaje animale sau umane care Îi personifică părțile corpului și ale sufletului, să dialogheze cu ele, să intre În situații dramatice, să se cunoască așadar nu prin concepte, ci prin imagini fantasmatice. Desigur, și psihanaliza presupune reacții emotive (transfer, regresie, abreacție etc.), dar ea le stimulează și le gestionează printr-un discurs noțional (interpretarea Însăși), În timp ce aici ar fi vorba de o explorare imaginativă. Metoda s-ar plasa la nivelul imaginației și nu la cel al intelectului. În sfârșit, cred că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se transforme în „traumatism psihic”. Traumatismul psihic lovește subiectul din afară și acestuia i se opune reacția, ca un tip particular de acțiune a subiectului față de psihotraumatism. În acest caz, reacția poate lua două aspecte, ce apar ca două direcții: abreacția, care este o mișcare, o acțiune ce pleacă din interiorul subiectului înspre afară, ea reprezentând fie mișcarea unui proces normal, fie un procedeu terapeutic de anulare a acțiunii traumatizante; retenția (refularea sau staza afectivă), care este o acțiune din interiorul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor tulburări sau boli reactive. O dată cu acestea apare și conceptul de boală reactivă, care se definește în felul următor: un răspuns la un traumatism sau la o acțiune exercitată din exteriorul persoanei; ceea ce urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei și a psihoigienei, conceptul de reacție apare în relație cu următoarele cupluri antinomice: exogen/endogen; organic/funcțional; somatogen/psihogen. Reacția nu este însă, în totalitatea ei, nici un fenomen exogen, nici o producție în întregime funcțională. Ea este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
2000). Capacitatea de a admite și verbaliza anxietatea, dificultățile emoționale în raport cu durerea sau limitarea pe care o implica afecțiunea, teama de moarte, au un rol foarte important în procesul adaptării emoționale, știut fiind că prin comunicare se produce fenomenul de “abreacție” (Freud), de descărcare a tensiunii psihice. Personalitățile mai puțin dezvoltate se adaptează mai ușor, evoluând spre pasivitate; cei mai dotați vor cunoaște crize dramatice de “punere sub semnul întrebării” a existenței lor, dar se vor putea adapta la noua situație
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
este o reacție pozitivă, reparatoare, cu rol restaurator, legată de principiul vital, deci sanogenetică. Orice agresiune presupune un agent traumatic, o „psihotraumă” care acționează din exterior asupra persoanei, având un efect nociv. Traumatismului, care acționează din exterior, i se opune abreacția, care este, cum spuneam, o mișcare de acțiune din interior. Abreacția delimitează două forțe opuse reacție față de traumatism: abreacția propriu-zisă (răspunsul „în afară”) și retenția (răspunsul „în interior”). Boala reactivă apare ca o „încărcare” a individului datorită unei abreacții insuficiente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vital, deci sanogenetică. Orice agresiune presupune un agent traumatic, o „psihotraumă” care acționează din exterior asupra persoanei, având un efect nociv. Traumatismului, care acționează din exterior, i se opune abreacția, care este, cum spuneam, o mișcare de acțiune din interior. Abreacția delimitează două forțe opuse reacție față de traumatism: abreacția propriu-zisă (răspunsul „în afară”) și retenția (răspunsul „în interior”). Boala reactivă apare ca o „încărcare” a individului datorită unei abreacții insuficiente, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: diagrama p.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
traumatic, o „psihotraumă” care acționează din exterior asupra persoanei, având un efect nociv. Traumatismului, care acționează din exterior, i se opune abreacția, care este, cum spuneam, o mișcare de acțiune din interior. Abreacția delimitează două forțe opuse reacție față de traumatism: abreacția propriu-zisă (răspunsul „în afară”) și retenția (răspunsul „în interior”). Boala reactivă apare ca o „încărcare” a individului datorită unei abreacții insuficiente, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: diagrama p. 249 ms Psihotraumatism Retenție Abreacție Persoana Boală reactivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
opune abreacția, care este, cum spuneam, o mișcare de acțiune din interior. Abreacția delimitează două forțe opuse reacție față de traumatism: abreacția propriu-zisă (răspunsul „în afară”) și retenția (răspunsul „în interior”). Boala reactivă apare ca o „încărcare” a individului datorită unei abreacții insuficiente, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: diagrama p. 249 ms Psihotraumatism Retenție Abreacție Persoana Boală reactivă În sensul celor de mai sus, boala reactivă se definește în felul următor: a) ca un tip particular de răspuns
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reacție față de traumatism: abreacția propriu-zisă (răspunsul „în afară”) și retenția (răspunsul „în interior”). Boala reactivă apare ca o „încărcare” a individului datorită unei abreacții insuficiente, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: diagrama p. 249 ms Psihotraumatism Retenție Abreacție Persoana Boală reactivă În sensul celor de mai sus, boala reactivă se definește în felul următor: a) ca un tip particular de răspuns la acțiunea unui psihotraumatism din afara persoanei, b) ca o insuficiență a mecanismului de abreacție cu încărcarea interioară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ms Psihotraumatism Retenție Abreacție Persoana Boală reactivă În sensul celor de mai sus, boala reactivă se definește în felul următor: a) ca un tip particular de răspuns la acțiunea unui psihotraumatism din afara persoanei, b) ca o insuficiență a mecanismului de abreacție cu încărcarea interioară emoțională a persoanei. Studiind relația dintre psihotraumatism și reacție, Th. Kammerer notează existența a trei faze în dinamica psihopatologică a reacțiilor după cum se poate vedea mai jos: 1) Faza de șoc Aceasta corespunde momentului în care persoana
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
el poate fi dobândit atunci când lipsește. Istorictc " Istoric" Încă de la primele lucrări publicate, Freud a evidențiat rolul benefic al exprimării sentimentelor, fără ca ea să figureze totuși printre mecanismele de apărare studiate de întemeietorul psihanalizei (1895/1965). Afectul poate ajunge la abreacție - descărcarea de nocivitate - grație unei acțiuni precum răzbunarea, dar și prin limbajul „echivalent actului”. Freud remarcă faptul că, în cazul unei situații resimțite foarte puternic, reacția normală și adaptată este comunicarea verbală. El amintește povestea bărbierului regelui Midas, care, nemaisuportând
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
adjudecându-și-l. Familiarizarea, mecanism de degajare pus în evidență de Lagache (1962a/1982) (după ce anterior fusese semnalat de Bibring), prezintă și ea puncte comune cu anticiparea. Grație acestui mecanism, subiectul „se familiarizează cu situația traumatică și acționează printr-o abreacție asupra tensiunilor care-i sunt inerente, sub influența unor situații reale care sunt echivalentele simbolice și atenuate ale celei dintâi”. Anticiparea este o familiarizare cu viitorul. Asemenea majorității apărărilor repertoriate în DSM-IV (1994/1996) ca apărări de nivel ridicat, anticiparea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Exemplul arată că identificarea cu agresorul caută să combată efectul destructurant al traumatismului care, mult după incident, continuă să-și producă efectul distructiv asupra psihicului infantil. Acest comportament reflectă recurgerea subiectului la compulsia de repetiție pentru a încerca să provoace abreacția traumatismului (Freud, 1920/1981). Demersul va fi însă inutil în cazul acestei paciente, de vreme ce el nu va împiedica instalarea la vârsta adultă a unei nevroze obsesionale, aflată în legătură cu o culpabilitate mult prea intensă a supraeului. Putem astfel presupune că „alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Analistul, scrie Freud (1940/1967), este persoana în măsură să intuiască inconștientul pacientului și care, comunicându-l acestuia, permite eului său să-și cunoască mai bine inconștientul.” În cazul nevrozelor traumatice s-a utilizat o altă tehnică, destinată să producă abreacția (rememorarea eficientă a unui eveniment traumatizant refulat): narco-analiza pe bază de amfetamine, însoțită de obicei de psihoterapie (Crocq et al., 1983). Janet a manifestat un interes deosebit pentru această posibilitate, asistând cu asiduitate, la vârsta de 83 de ani, la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și pacient trebuie să se mențină foarte strânsă, pentru a depăși momentul de neîncredere creat de intenarea de urgență (Cosman D., 2000)372. 11.5.1.1. Tehnici de intervenție în criză Tehnici utile în criză (Cosman, D.2000)373: * Abreacția: pe măsură ce pacientul își reamintește evenimentele cu încărcătură emoțională mare, starea de tensiune scade, producându-se o ventilație a sentimentelor * Clarificarea: pacientul este încurajat să-și exprime mai clar relația dintre evenimentele din viața sa. * Sugestia: pacientul este încurajat să accepte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
funcție de numărul de factori (de exemplu faza terapiei, natura problemei și centrarea terapeuticăă. Analiza lui Clarkson este în mod egal aplicabilă hipnoterapiei ca și altor psihoterapii și asigură o examinare profundă a importanței relației în context hipnoterapeutic. Catharsisul Termenii „catharsis”, „abreacție” sau „descărcare emoțională” pot fi folosiți într-un mod sinonim din punct de vedere cognitiv, deși catharsisul va fi termenul adoptat de preferință în discuția care urmează. Definițiile variază, dar cele mai reprezentative sunt cele două de mai jos: O
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a schimbării terapeutice, cel puțin în majoritatea abordărilor. Catharsisul este în general considerat necesar dar nu și suficient ca și condiție pentru schimbare. Este probabil ca la un anumit moment al prelucrării cu pacientul prin folosirea hipnozei să apară o abreacție emoțională sau catharsis, deși s-ar putea ca intenția terapeutului să nu fi fost aceasta. Adesea terapeuții nu sunt pregătiți să gestioneze asemenea izbucniri emoționale și gestionează prost situația deoarece nu au pregătirea necesară sau o înțelegere suficientă a acestor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
dietă, gestionarea timpului, relații, echilibrul muncă/ odihnăă; Creșterea conștienței; rezolvarea de probleme; restructurarea cognitivă CONSECINȚE SOMATICECOMPORTAMENTALEEMOȚIONALECOGNITIVE ALE STRESULUI Utilizarea fenomenelor hipnotice Sugestii indirecte / Hipnoterapia lui Rossi Auto-hipnoza Întărirea eului Stabilirea scopurilor Analiza stilului de viață Managementul simptomatic direct Planificarea acțiunii Abreacția silențioasă Metode de imagerie Recadrarea Hipnoanaliza SINDROM DE STRES POSTRAUMATIC Desensibilizare sistematică Terapie cognitivă Hipnoanaliza, EMDR CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII Figura 2.4: Intervenții hipnotice în problemele legate de stres Metodele hipnoterapeutice cel mai frecvent folosite pentru gestionarea stresului sunt relaxarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
este ajutat să aducă mai aproape de suprafață materialul traumatic (de conștientă pentru prelucrarea „psihodimanică” în terapie. Clinicianul nu trebuie să fie surprins, în consecință, dacă în timpul întăririi eului apar ocazional experiențe negative și catharsisul asociat. Dacă regresia negativă spontană și abreacția apar în cursul primei întăriri a eului este mai bine să nu fie dezvoltate în acest stadiu. Phillips și Frederick (1995Ă sugerează că pacientul „Cere minții sale inconștiente să creeze un loc sigur sau un conținător care să poată stoca
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
asupra unui eveniment sau experiențe traumatice face adesea ca pacientul să trăiască sentimentele de distres asociate, cum sunt tristețea, furia, vina și așa mai departe, chiar atunci când au fost utilizate tehnici adecvate (de ex. întărirea euluiă. Trebuie subliniat că asemenea abreacții indică reasocierea și eliberarea aspectelor afective, cognitive, vizuale și senzoriale din experiențele trecute sau prezente. Terapeutul poate încuraja pacientul să își exprime sentimentele fie la nivel motor (Nichols și Zax, 1977; Pierce, Nichols și DuBrin, 1983; Hawkins, 1995Ă sau cognitiv
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
reasocierea și eliberarea aspectelor afective, cognitive, vizuale și senzoriale din experiențele trecute sau prezente. Terapeutul poate încuraja pacientul să își exprime sentimentele fie la nivel motor (Nichols și Zax, 1977; Pierce, Nichols și DuBrin, 1983; Hawkins, 1995Ă sau cognitiv, ca „abreacție silențioasă”, o abordare adesea folosită în hipnoanaliză (H. Watkins, 1990bă. Bineînțeles, abreacția poate apare privitor la o experiență legată de emoții, fie din trecut, din prezent sau o experiență imaginară legată de viitor. Pacienții și adesea și clinicienii sunt adesea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sau prezente. Terapeutul poate încuraja pacientul să își exprime sentimentele fie la nivel motor (Nichols și Zax, 1977; Pierce, Nichols și DuBrin, 1983; Hawkins, 1995Ă sau cognitiv, ca „abreacție silențioasă”, o abordare adesea folosită în hipnoanaliză (H. Watkins, 1990bă. Bineînțeles, abreacția poate apare privitor la o experiență legată de emoții, fie din trecut, din prezent sau o experiență imaginară legată de viitor. Pacienții și adesea și clinicienii sunt adesea surprinși și uneori stresați de aceste semne de excitație deoarece ele sunt
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
trecut, din prezent sau o experiență imaginară legată de viitor. Pacienții și adesea și clinicienii sunt adesea surprinși și uneori stresați de aceste semne de excitație deoarece ele sunt de obicei asociate cu distresul și disconfortul. Mulți clinicieni cred că abreacția permite terapiei să progreseze mai rapid (Hammond, 1990aă, în timp ce alții o privesc ca fiind un mijloc de asigurare a ușurării pacientului și de rezolvare a simptomelor isterice și psihogene legate de un eveniment traumatic (Watkins, 1992Ă. Rossi (1990Ă a lansat
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
obține nimic prin retrăirea unei experiențe traumatice. În general dacă pacientul a fost pregătit adecvat în primele stadii ale terapieide exemplu o adecvată întărire a eului, regresie progresivă structurată, stabilirea ancorelor pozitive, precum și dezvoltarea bună a relației terapeutice atunci probabilitatea abreacției spontane este minimalizată. Dacă pacientul aude vocea terapeutului și este atins reasigurator își va aminti că se află în cabinet. În mod paradoxal, prin utilizarea acestor abordări pozitive pacientul este de asemenea încurajat să exploreze tensiunile dialectice, de exemplu experiențele
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]