17 matches
-
soluția legislativă se regăsește la art. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1990 . 2. Întrucât dispozițiile legale atacate ca neconstituționale sunt anterioare Constituției, se ridică problema abrogării acestora, în temeiul art. 154 alin. (1) din Constituție, dar această funcție abrogativă a Constituției nu se impune prin ea însăși. Ea presupune confruntarea dintre Constituție și dispoziția legală anterioară, pentru a face aplicarea principiului lex posterior derogat priori și a asigura supremația Constituției asupra actelor inferioare. Iar această confruntare nu reprezintă altceva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242781_a_244110]
-
contrară prevederilor art. 58 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este unică autoritate legiuitoare a țării, întrucat prin supunerea unei măsuri adoptate, inclusiv de ordin legislativ, unui referendum, se poate ajunge la instituirea "unei modalități cu valoare de referendum abrogativ, în cadrul căruia corpul electoral confirmă sau infirmă o măsură legislativă adoptată". Referendumul nu poate privi decât o măsură anterioară adoptării sale, întrucat orice consultare, prin natura să, este anterioară deciziei ce urmeaza sa se ia. Se mai arată că propunerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124220_a_125549]
-
a se pronunța asupra excepțiilor invocate, urmează să fie înlăturat că nefondat. Este adevărat că dispozițiile atacate că neconstituționale sunt anterioare Constituției și în legătură cu ele se pune problema abrogării, în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție, dar această virtute abrogativa a Constituției nu se impune prin ea însăși. Ea presupune confruntarea dintre Constituție și dispoziția legală anterioară, pentru a face aplicarea principiului "lex posterior derogat priori" și a asigura supremația Constituției asupra actelor inferioare. Iar aceasta confruntare nu reprezintă altceva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
depind de altele, la care trebuie să fie raportate, pentru a fi Înțelese cu precizie; numai punându-le În legătură cu cele principale se poate descoperi ceea ce au juridic În ele. Prima categorie de astfel de norme secundare e alcătuită de normele abrogative, adică acelea care desființează sau limitează efectul normelor preexistente. Norma abrogativă nu are Înțeles În ea Însăși, ci numai Întrucât se referă la o alta, pe care ea o desființează. E ușor de observat că și normele abrogative conțin un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fi Înțelese cu precizie; numai punându-le În legătură cu cele principale se poate descoperi ceea ce au juridic În ele. Prima categorie de astfel de norme secundare e alcătuită de normele abrogative, adică acelea care desființează sau limitează efectul normelor preexistente. Norma abrogativă nu are Înțeles În ea Însăși, ci numai Întrucât se referă la o alta, pe care ea o desființează. E ușor de observat că și normele abrogative conțin un comandament adevărat și propriu, deoarece obligă recunoașterea desființării În anumite Împrejurări
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de normele abrogative, adică acelea care desființează sau limitează efectul normelor preexistente. Norma abrogativă nu are Înțeles În ea Însăși, ci numai Întrucât se referă la o alta, pe care ea o desființează. E ușor de observat că și normele abrogative conțin un comandament adevărat și propriu, deoarece obligă recunoașterea desființării În anumite Împrejurări a unei norme preceptive sau prohibitive (În toate efectele sale sau numai parțial); de aceea, Întotdeauna ușor pot fi transformate Într-una din aceste norme. Deci această
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
anume caz, se crede potrivit a libera o categorie de persoane sau cineva care se află Într-o condiție determinată, și se emană, deci, o normă printr-o formulă permisivă, atunci această permisie aparentă reintră de fapt În categoria normelor abrogative, despre care am vorbit și capătă prin urmare, În aclași mod, o natură imperativă. Câteva exemple dintre cele mai caracteristice date de G. del Vecchio și Mircea Djuvara vor lămuri și mai bine faptul. Când Codul civ. italian (art. 1761
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
opresc orice lezare a integrității materiale a persoanei și a patrimoniului său moral; de ex. garantarea proprietății etc.). Dacă cele două tipuri de norme (preceptive și prohibitive) sunt norme primare, există și norme secundare. Acestea se clasifică astfel: 1. Norme abrogative - sunt acele norme care desființează sau limitează efectul normelor preexistente. Norma abrogativă nu are Înțeles În ea Însăși, ci numai Întrucât se referă la o alta, pe care ea o desființează. Ea obligă la recunoașterea desființării. 2. Normele explicative sau
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
moral; de ex. garantarea proprietății etc.). Dacă cele două tipuri de norme (preceptive și prohibitive) sunt norme primare, există și norme secundare. Acestea se clasifică astfel: 1. Norme abrogative - sunt acele norme care desființează sau limitează efectul normelor preexistente. Norma abrogativă nu are Înțeles În ea Însăși, ci numai Întrucât se referă la o alta, pe care ea o desființează. Ea obligă la recunoașterea desființării. 2. Normele explicative sau declarative - cele care cuprind definiții de cuvinte sau de concepte. Restricția imperativă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
modificări trebuie să fie completate de următoarele: 1. Sub rezerva întrunirii unui număr minim de semnături, cetățenii cu drept de vot ar putea căpăta posibilitatea de a declanșa referendumuri de interes național. 2. La nivel național, se poate introduce referendumul abrogativ, care să supună consultării populare un proiect de lege adoptat de Camere, în interiorul unui interval de timp anume stabilit. În cazul în care proiectul ar fi respins cu numărul de voturi indicat de Constituție și de legea organică, proiectul nu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
legitimare democratică. Dar, consider că rămâne demnă de luat în seamă, la o eventuală revizuire a Constituției, clarificarea modului în care poporul exercită suveranitatea prin referendum, ca și posibilitatea extinderii referendumului decizional prin introducerea posibilității referendumului legislativ și a celui abrogativ. În Art. 2 (1) din Constituția României se prevede că "suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum". Dar, atunci când analizăm felul în care poporul poate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
este în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1, 2 și 61". În schimb, un efect direct ar exista în cadrul unui referendum decizional. Dacă ne referim la tipul de decizie care se adoptă, referendumul de decizie poate fi normativ sau abrogativ, el existând în România doar în varianta sa normativă și într-o formă foarte limitată. Dacă ne referim la obiectul său, referendumul de decizie poate fi constituțional sau legislativ, observând din nou că în România există doar una dintre forme
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
și riscul pentru democrație care ar putea apărea în urma abuzului de utilizare a referendumului de decizie. Rolul Parlamentului ar putea fi redus în mod periculos. De aceea, o posibilă rezolvare ar fi introducerea posibilității referendumului de decizie normativ legislativ și abrogativ, dar cu menținerea unor limitări care să asigure echilibrul între necesitatea de a permite în anumite situații exercitarea suveranității în mod direct de către popor și necesitatea de a menține autoritatea parlamentului ca organ legislativ, pentru a nu submina însăși democrația
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
fie legiferată în mod obligatoriu în maximum 6 luni de la data referendumului. În caz contrar, se propune tot dizolvarea de drept a Camerei Deputaților și Senatului. Revenind la discuția anterioară, dintre avantajele introducerii posibilității referendumului normativ legislativ și a celui abrogativ, pot fi menționate: 1. s-ar da un conținut real Art. 2 din Constituție și ar putea crește legitimitatea democratică a guvernării; 2. s-ar putea evita eventualele derapaje parlamentare care ar putea apărea la un moment dat, din cauza unor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
elettorale. În questo frangente, del dopo elezioni, verrebbero adottate le Doparie, per colmare quel distacco enunciato, tra politică ed elettori, tra partiți e iscritti e/o simpatizzanti. Îl meccanismo delle Doparie, a differenza delle primărie (ruolo consultivo) o del referendum abrogativo, prospetta una doppia funzione, consultiva e propositiva, con percorsi lineari , sia în senso orizzontale che verticale, come dimostra la tabella:. Tab. n. 3 Movimento orizzontale: • în base alla territorialità possono essere Nazionali o Locali; • în base alla massa dei partecipanti
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
proposta di doparia al partito o alla coalizione di riferimento. Qui sorge îl problemă della quantità delle firme necessarie per la presentazione della doparia propositiva. La questione, può essere risolta attraverso la comparazione tra gli istituti di democrazia diretta (referendum abrogativo, legge di iniziativa popolare) e l'istituto în esame, per definire la quantità di firme accettabili e utili a legittimare la richiesta di doparie propositive. Se per îl referendum abrogativo, a prescindere dal giudizio di legittimità della Corte Costituzionale, servono
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
attraverso la comparazione tra gli istituti di democrazia diretta (referendum abrogativo, legge di iniziativa popolare) e l'istituto în esame, per definire la quantità di firme accettabili e utili a legittimare la richiesta di doparie propositive. Se per îl referendum abrogativo, a prescindere dal giudizio di legittimità della Corte Costituzionale, servono cinquecentomila firme (o cinque consigli regionali), pari a l'un per cento dell'intero corpo elettorale (circa quarantasettemilioni di elettori), mentre per la legge di iniziativa popolare necessitano cinquantamila firme
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]