47 matches
-
lui în istorie e asigurat. Veți spune că și al lui Iliescu e asigurat. Mersi de-așa loc! Oricâte pete în soare ai căuta, n-ai să găsești nici una pe blazonul lui Havel. Absolut nici una. Havel a preferat umilința muncii abrutizante și n-a făcut niciodată caz din asta, în timp ce Iliescu se consideră "dizident" pentru c-a fost trimis "doar prim-secretar" la Iași. Ce-i drept, nea Ilici s-a străduit (fără succes) ani de zile să intre în grațiile
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
universale, pe numele ei Alexandra Nechita, declara răspicat, într-un seducător idiom vasluiano-american, că școala este un factor parazitar, inhibant și stricător nesățios de talente virginale și că, în concluzie, nubila clonă picassiană nu va recurge în veci la serviciile abrutizante ale acesteia. Acum, la cea de-a doua sa expoziție la București, cu al cărei prilej înălțimea patronajului și-a schimbat doar numele, nu și năravul sau caracterul, cel mai minunat vlăstar germinat din compostul daco-romano-cuman, devenit femeie în toată
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
o cunoaște, sau cu atâtea prejudicii o studiază dacă o studiază -, că de obicei spune că literatura spaniolă este cea mai clară oglindă a vulgarității și că spiritul care se reflectă în ea este un spirit saturat de cel mai abrutizant simț comun. Și la fel cum simte aversiune față de literatura spaniolă, simte, și nu puțin, și față de cea franceză, iar când spiritul uneia și alteia fuzionează, se ivește ceva ce pentru el simbolizează Moratín4. Când vorbește despre Moratín l-am
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
antractul fără de care nu-ți poți trage răsuflarea înainte de reînceperea cursei. Din acest motiv, cine nu știe să guste odihna, siesta și lîncezeala e un candidat sigur la nefericire. Potrivit britanicului există două feluri de plictis: unul rodnic și altul abrutizant. Primul cere absența excitanților, celălalt presupune lipsa activităților vitale. Dar în toate cazurile avem de-a face cu afurisita de comoditate. „O condiție esențială a plictiselii este ca facultățile celui în cauză să nu fie pe deplin ocupate. Fuga de
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
antractul fără de care nu-ți poți trage răsuflarea înainte de reînceperea cursei. Din acest motiv, cine nu știe să guste odihna, siesta și lîncezeala e un candidat sigur la nefericire. Potrivit britanicului există două feluri de plictis: unul rodnic și altul abrutizant. Primul cere absența excitanților, celălalt presupune lipsa activităților vitale. Dar în toate cazurile avem de-a face cu afurisita de comoditate. „O condiție esențială a plictiselii este ca facultățile celui în cauză să nu fie pe deplin ocupate. Fuga de
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
obișnuit cu descinderile sale narative, cu o concretețe de antropolog sui generis, prin cotloanele sufletului de lumpen, de vicios sau de bătut de soartă pur și simplu. Problemele cotidiene legate eminamente de subzistență, măcinările generate de gândul ieșirii din sărăcia abrutizantă, relativ îndulcită în aburii alcoolului ubicuu, acuplările la granița păgânismului cu grotescul, pendularea între balamuc și închisoare - toate acestea formează pasta groasă și înțepătoare din care răzbate o explicație cu iz de legendă, preluată în metafora înger încălecat. Umanitatea feminină
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
e radiografiat atent - și coincide cu radiografia unei lumi aflate la crepuscul - cu prelungirile sale într-o Moscovă profundă, tihnită, aurie și patriarhală ca desprinsă din romanele clasicilor ruși, a cărei armonie e fisurată brutal de lumea comunistă cenușie și abrutizantă: „S-a terminat cu ultimele resturi ale Moscovei provinciale, au dispărut curțile nepavate, frânghiile de rufe întinse între plopii bătrâni, gardurile mici, din nuiele, împopoțonate cu globuri aurii...”. E vremea lui Ghènele- Țoșcă (inspirată traducerea Gabrielei Russo, care ne aduce
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]
-
putem bucura ca zbiri, / Dacă Tu nu Te-nduri să curmi iadurile și focul / Noi ne jertfim toți și le luăm iubiților noștri locul, / Coborâm la ei să-i alinăm în amarele scrâșniri”. Viziunea apocaliptică va culmina cu spectrul alienării abrutizante și al reificării umanului din Noul apocalips: „Heruvim al lumii pus în jug, / Sufletul împingea căruțe și tractoare; Nu se mai aflau în lume oameni...Ci toți / Scrâșneau prefăcuți în ciocane, strunguri și roți”. Asemenea versuri au fost, după toate
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului “După război era să ajung liderul tinerilor țărăniști din Muscel !” Un moment important din viața mea, care m-ar fi costat libertatea - sau poate chiar viața (având în vedere perspectiva represaliilor criminale și abrutizante ale regimului de mai târziu pus să “stârpescă” tot ce amintea de trecut ! - l-am petrecut în vara anului 1946. Fostul meu director și professor Ilie Patraulea, care ținea mult la mine și mă aprecia peste măsură, într-o discuție
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]
-
dragoste. Visa și ea, ca orice femeie, la marea iubire, la seri pline de romantism, la buchete de flori și la plimbări în parc... Visuri care păreau că nu se vor împlini niciodată, fiindcă realitatea era mult mai dură, mai abrutizantă. I se părea că lumea descrisă în filme și în cărți era sortită să rămână pentru totdeauna una fictivă, o fantezie în care ai nevoie să evadezi pentru a rezista, tot astfel cum la operație ai nevoie de anestezic pentru
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
tot bordeiu. Pentru că cu banii câștigați la noi, finanța internațională clădește oile la Amsterdam sau Stockholm, iar noi rămânem tot cum am fost, săraci și ursuzi, narcotizându-ne amarul unei vieți naționale intrate în fundac cu doine melancolice și chiolhanuri abrutizante. Aici e sursa adevărată a indolenței romanești: în exploatare. Să nu ne înșele palatele bucureștene: sunt contuarele străinilor. Să nu ne înșele vilele din noile cartiere ale capitalei: sunt ale vechililor. Să nu ne înșele o rețea telefonică, o linie
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
tratat de religie, morală, pedagogie, ce are la bază ideea că mântuirea omului nu este posibilă fără cunoașterea învățăturii Mântuitorului. Cartea vine să umple un gol de cunoaștere religioasă, determinat de comunism, cât și de ritmul alert și trepidant, uneori abrutizant al societății contemporane supuse din ce în ce mai mult robotizării și internetizării. Fiind scrisă într-un stil concis, echilibrat, sincer și rațional, lămuritor și mângâietor, molcom precum munții și dealurile Maramureșului, lucrarea „Aspecte pedagogice și catehetice” este accesibilă unui public larg, de vârste
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
ai structurilor organizaționale, acești artizani ai psihicului uman se laudă că ar fi capabili să revitalizeze chiar și sictirul corporatistului față de un job prost plătit inculcându-i o filozofie aptă să îi redea plăcerea de a lucra într-un mediu abrutizant, pe care-l detestă din toți rărunchii. Ceea ce, să nu ne ferim să recunoaștem, e o performanță. Însă chestiunea arzătoare e următoarea: cât din ceea ce își propun nenii și tănticile din life & business coaching se întâmplă în viața reală? Răspunsul
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
memoria actelor de curaj și bărbăție dovedite de către oamenii credinței în acele timpuri nu trebuie să dispară. Astfel de amintiri se constituie ca adevărate diamante de mare preț, zămislite în cuptorul suferințelor pentru Hristos, în mijlocul noroiului și pietrișului unei societăți abrutizante. În acest sens, cartea „Fiți oameni”, alcătuită dintr-o selecție a predicilor ținute către Iosif Țon în perioada 1973-1981 reprezintă un adevărat tezaur de nestemate, ce strălucesc în lumina care vine de la tronul lui Dumnezeu. Valoarea acestor „cuvinte fără de moarte
UN VOLUM SEMNAT IOSIF TON DESPRE RUGACIUNE, CREDINTA SI BIRUINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343167_a_344496]
-
fără notă personală, iar Pâine albă anunță pornirea satirică, creionând câteva portrete de burghezi, în care nu lipsesc unele accente teziste. Ampla narațiune Vinul de viață lungă se încadrează perfect literaturii începutului de secol, atât prin zugrăvirea mediului de provincie abrutizant, cât și prin figura bătrânului boier Manole Arcașu, mai reușit decât mulți dintre eroii creați de sămănătorism. Autorul dovedește abilitate în construcție, punând la bază fascinația unei enigme - cea a longevității personajului central. Povestirea, din alte vremuri, care o elucidează
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
astfel Încât programul să poată Îndeplini sarcinile specifice, articulându-se totodată cu celelalte componente instalate pe hard-discul computerului. La fel se Întâmplă cu formele și conceptele provenite din alte culturi. Dacă o rutină poate deveni creatoare În Japonia, chiar dacă este considerată abrutizantă În Occident, trebuie să ne punem Întrebări În legătură cu importarea fără decompresie culturală a modelelor lui Ikujiro Nonaka În materie de gestionare a cunoașterii! În funcție de ponderea elementului tacit, nonverbalizat și relațional În raport cu cel explicit și contractual În organizații de culturi diferite
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
timp, este foarte posibil ca niște proceduri codificate și ierarhice să fie cele mai potrivite - și poate chiar cele mai rentabile - pe termen scurt. Însă chiar și În aceste situații, ar trebui să fim conștienți de costurile umane ale rutinei abrutizante și de faptul că aceasta are mari șanse să afecteze negativ performanța. În schimb, de fiecare dată când calitatea instituției și a rezultatelor sale depinde de participarea entuziastă a oamenilor, acest test al mētis-ului Își are, fără Îndoială, rostul. În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ale gazdelor de atunci sunt și numele personajelor centrale. Meritul esențial al cărții e realismul necruțător. Prezentând fapte cotidiene în ordinea succesiunii lor, cu obiectivitatea unei camere de luat vederi, naratoarea dezvăluie un mod de viață primitiv până la sălbăticie, crâncen, abrutizant. Sătenii nu numai că nu au nimic din puritatea morală a țăranilor sămănătoriști, dar sunt răi, cruzi până la ferocitate, suflete dure, insensibile, neîncercate de milă, dominate de instincte. Unicul mobil al comportamentului lor e calculul economic. Voica, protagonista romanului, nu
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
de aventură, polițist sau SF. De fapt, se desăvârșește o mișcare deja existentă la Ț., fie că este vorba de proza scurtă sau de romane. Substanța din care scriitorul își confecționează lumea fictivă e cotidianul sufocant, banalul, lumea din provincia abrutizantă și din blocurile-dormitor, pensionarii resemnați, micii funcționari, gospodinele bovarice. E un cotidian luat progresiv în stăpânire de neoplasmul nefirescului. Marcat de simptome ale unor maladii terifiante, realul din Cuptorul cu microunde se comportă ca vedenia sau visul, ca fantasmagoria, nebunia
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
său vitreg, tâmplarul de sicrie Semproniu, și negustorul de antichități Petru Cain, raisonneur-ul istorisirii. În jurul acestui fir epic se țese o plasă de depoziții, relatări, confesiuni, bârfe, impresii, schițând traseul unor destine colaterale - unele memorabile, altele nu - și evocând mediul abrutizant de provincie, nivelator și refractar la dramele morale. Cartea lui U. a avut un răsunet critic binemeritat, autorul ieșind în lume în compania lui Florin Sicoie și a Rodicăi Palade, într-o formație care a atras, la timpul potrivit, atenția
URSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
e reținută de umanitatea anonimă, de straturile sociale de jos, de categoriile defavorizate, de lumea urbană periferică, de „viermii pământului” (minerii), de populația rurală năpăstuită, de dezmoșteniții de orice fel, de la cerșetori la saltimbanci. Literatura naturalistă dezvăluie sărăcia și mizeria abrutizantă, exploatarea bestială, câinoșenia celor ce trăiesc din munca altora. Denunțând inechitatea socială, ei nu o prezintă ca fiind principala cauză a condițiilor infernale de viață pe care le descriu, ci atribuie multe din aceste condiții unor factori de altă natură
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
i se reprezintă pe scenele din Cluj-Napoca, Bacău, Satu Mare, Oradea ș.a. (Sentință pentru martori, 1976, Anotimpul speranței, 1978, Valsul de la miezul nopții, 1980, Ultima aventură, 1982). Aici, C. caută să radiografieze adevărata față a realității din țara unui regim totalitar, abrutizant, piesele fiind considerate în epocă adevărate „îndrăzneli”, din punct de vedere politic. Incomodă pentru autorități, dramaturgia lui era apreciată însă de un public ce-și regăsea în replicile personajelor propriile reacții de nemulțumire. În același timp, critica dramatică îl așază
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
nări ca să se poată mirosi: deflorăm constant straturi, ipostaze, subsidaruri - indecidabil dacă conștient sau nu - care însă nu ne definesc, ci doar intercesează transgresarea spre o nouă dimensiune... în mod paradoxal, regăsirea înseamnă stagnare, conformism intelectual și - plasată sub stigmatul abrutizant al timpului - chiar regresiune, retrogradare... hipertrofia „izului” temporal ar trebui să-i epureze, poate, de infecțiile lui... se pare însă că dimpotrivă, ei încearcă să dea un șut în fundul lui lat, gras și atotcuprinzător prin tot soiul de artificii grandilocvente
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
Mult mai aproape de vremurile noastre (începutul secolului al XXI-lea), gânditorul spaniol Fr. Savater consideră că, în ceea ce ne privește, ca oameni, "când este vorba de lucruri concrete, de bani, de prestigiu, de poziția printre ceilalți, invidia devine un element abrutizant", prezent aproape de la sine. Potrivit viziunii acestuia, "pizma este cel mai răspândit viciu. Își are originea în caracterul nostru de animale gregare. Invidiem, pentru că semănăm unii cu alții" și pentru că "majoritatea lucrurilor la care râvnim sunt cele pe care le
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sfârșesc prin a genera un câmp subteran de forțe, care ne dirijează din umbră acțiunea. Ideea că numai nefericiții ar putea fi creatori are o față ascunsă, Însă În același timp evidentă, pe care se poate citi că fericirea este abrutizantă, vulgară, burgheză. Același lucru s-ar putea spune despre bunătate, care este văzută ca supunerea automată, lașă și prostească În fața unei norme. Asta a spus și un iconoclast la un moment dat: „Cineva este bun pentru că nu are curaj să
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]