74 matches
-
și a cărei salvare să n-o fi rîvnit în absolut. Individul și grupul, copilul și tînărul, maturul și bătrînul, bărbatul și femeia, nudul și drapajul opulent, pubertatea și maternitatea, acțiunea și odihna, țăranul și muncitorul, intelectualul rafinat și anonimul abrutizat, strălucirea și ruina, vigoarea și disperarea, aroganța și sacrificiul, toate și toți se regăsesc în aceeași obsesie a pictorului de a cuprinde nu atît accidentalul și episodicul, cît fatalitatea unui destin și manifestarea specifică a unei specii. O explicație imediată
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
viața nu are nimic strălucitor pentru că e vorba de o civilizație abia ieșită din grotă, în care domnește întunericul, mîncarea nerafinată și schematismul gesturilor. Culoarea decorului seamănă cîteodată cu aceea din desenele animate cu The Flinstones, altădată cu satul românesc abrutizat și mizer. Și pe fundalul acesta lipsit de culoare se petrece o poveste de dragoste între unul din preoți, deja bătrîn și o tînără din sat. Povestea e cu totul modernă, lipsa de pudoare o face să semene cîteodată cu
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
lor și/sau prea complexați pentru a mai avea gust pentru muzica tradițională; prea străini de civilizația urbană pentru jazz, rock sau pop; prea tineri pentru romanțe; prea bătrâni pentru rap, hip-hop și alte muzici de cartier; prea inerți și abrutizați ca să-și mai caute singuri modalități și stiluri de exprimare simbolică; prea docili ca să conteste ceea ce se creează pentru ei și în numele lor; prea oportuniști ca să mai poată spune sincer dacă ceea ce li "se dă" le place cu adevărat sau
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
decît lumea reală. Cartea lui Matei Călinescu este, pînă la un punct , un eseu aproape științific despre autism și manifestările sale, dar și o pledoarie pentru un anumit tip de comportament social față de cei defavorizați de soartă. Într-o lume abrutizată, în care handicapul devine prilej de glume de prost gust și umor ieftin în imbecile show-uri de televiziune, o astfel de carte, izvorîtă din iubire și suferință are darul de a ne face mai buni. Iar motivația pe care
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
Eighty-Four (1949), cu un stat polițienesc plin cu delatori care dezvăluie gîndurile "ilegale" ale părintelui, fratelui sau iubitei și cea construită de Bradbury în Fahrenheit 451 (1951), cu echipe de pompieri-piromani care transformă în cenușă cărțile periculoase ale unei societăți abrutizate ideologic și aseptizate intelectual, își dau mîna în "realitatea reală" a României lui Nicolae Ceaușescu. Considerate de critica de specialitate cînd "ciudate" (Ulici, op. cit., 1995, p. 364), cînd "bizare" (Mircea Cărtărescu - Postmodernismul românesc, București, Humanitas, 1998, p. 339), cele 21
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
zis, epică, în care intră - prin datele sale obiective, cu alte cuvinte, - ci prin natura viziunii și prin tonul său poetic, de o enormă puritate, și prin mișcarea lentă a lumii ei interioare, asemenea levitației din vis. Lumea sordidă și abrutizată, lumea aceea colcăitoare a mahalalelor unui imperiu secătuit și muribund, în care piatra, carnea și sufletele putrezesc deopotrivă, agonizează grotesc și exhală fără întrerupere miasmele agoniei și ale morții, se întrepătrunde cu lumea lăuntrică a unei conștiințe fragilizate, a unei
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
a atins cotele disoluției finale? A devenit aproape de prost gust să mai vorbești despre cultură într-o țară în care se moare de foame. Dar am să replic: se moare de foame tocmai pentru că nu avem cultură! Doar o populația abrutizată, niște humanoizi ce ies din starea de toropeală extatică doar la auzul manelei (corespondentul vechiului bici aplicat pe spinarea vitelor) și la țâpuritura scabroasă a politicienilor naționaliști se poate mulțumi să viețuiască în non-cultură. Sau poate privi impasibilă insulta înveninată
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]
-
a delăsării, în ciuda scenariilor apocaliptice, omenirea se va întrema, puțin câte puțin. Insulițe și insule vor realcătui arhipelagul spiritual, dedesubtul căruia neantul va tălăzui zadarnic. Există încă foarte multe resurse spirituale în omul începutului de mileniu, fie el anemiat, fie abrutizat. Teoreticienii și teroriștii sunt două categorii care nu vor rămâne de-a pururi în datele impotenței sau ale violenței. Așa cum nu știm ce aduce ziua de mâine, nu știu ce extensie de lumină poate să aibă sufletul nostru, bucuros de o nouă
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
pare că locurile acelea de muncă le-au creat chiar ei? și că plătesc impozite statului român, pentru a vă da dumneavoastră un salar? Eu le-aș fi recunoscător pentru că, prin sudoarea lor, mă scutesc pe mine de muncile acelea abrutizate. Au ocupat cumva un loc de muncă pe care-l vizați dumneavoastră sau soția dumneavoastră?" Fără să clipească, preopinentul meu răspunde: "Nici vorbă. Nu mă interesează să vând marfă ieftină sau să-mi distrug plămânii în halele acelea mizerabile". Insul
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
și a cărei salvare să n-o fi rîvnit în absolut. Individul și grupul, copilul și tînărul, maturul și bătrînul, bărbatul și femeia, nudul și drapajul opulent, pubertatea și maternitatea, acțiunea și odihna, țăranul și muncitorul, intelectualul rafinat și anonimul abrutizat, strălucirea și ruina, vigoarea și disperarea, aroganța și sacrificiul, toate și toți se regăsesc în aceeași obsesie a pictorului de a cuprinde nu atît accidentalul și episodicul, cît fatalitatea unui destin și manifestarea specifică a unei specii. O explicație imediată
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
un compromis comparabil cu România de azi”. Ce-i drept, Cioran s-a delimitat ulterior de metodele legionare, pe care le-a considerat extreme. Extremismul promovat în trecut nu l-a împiedicat pe Cioran să se stabilească în Franța, stat abrutizat de regimul nazist în cel De-al Doilea Război Mondial. 4. Mircea Eliade. Legionar declarat și simpatizant nazist în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, nu a avut nicio problemă să trăiscă și să se consacreze ulterior în Occidentul liber
Cioran și Păunescu în topul intelectualilor ipocriți, după revista Renne by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80457_a_81782]
-
fel și cu oamenii modești. Pe cei doi țărani care asistă la ultima vânătoare i-am luat dintr-o realitate pe care am trăit-o așa cum se întâmplă adesea, pentru ca, de fapt, construim un patch-work și sunt niște creaturi total abrutizate. Înnegrirea trăsăturilor face parte din meserie. Nu fac cadouri nimănui! Waligny poate să fie patetic, poate să fie odios, dar nu-l percep ca fiind ridicol, si de aceea nu l-am masacrat. Lucru pe care l-am făcut cu
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
dotarea lui Mary Jane. Zece luni. Incredibil. Pentru că, în tot acest timp, n-a trecut o singură zi - ba chiar un singur ceas - în care să nu mă fi întrebat „De ce o mai lungesc cu persoana asta - cu femeia asta abrutizată! Cu această creatură vulgară, chinuită, scârbită de sine, năucă, pierdută, fără identitate“ - și așa mai departe. Lista era inepuizabilă, o tot reluam la nesfârșit. Și de câte ori îmi aduceam aminte de ușurința cu care o pescuisem de pe stradă (marele triumf sexual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ideologii, care jucaseră un rol atît de important În declanșarea ultimului război, a cărui amintire era gravată ca un coșmar atotprezent În subconștientul colectiv, Își pierduseră orice putere. Însă, avînd În vedere cît de ignoranți erau cu toții și ce creiere abrutizate aveau, peste noapte au apărut, ca ghioceii, noi religii. Cele mai multe n-au avut mare influență și n-au durat mult, Însă, odată cu apariția Naufragiaților, situația s-a schimbat. Această nouă sectă a fost fondată de un dictator din cale-afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Da, răspund în cor bețivii. Asta-i sănătate curată. Spumosul este făcut ca să te amărască. Nu te matolește în regim de urgență. Tureanu n-a prea nimerit cu argumentele și țipă ca să le asculte vociferările. Sînteți niște boi, niște animale abrutizate. Îmi bat gura degeaba cu proștii. În afară de rachiu... Nu te supăra, dom' doctor, îmi dai un pic de rachiu? Paharele sînt umplute din sticla gestionată de Tureanu. Concesivi, bețivanii arată indiferență la chestiile astea superioare. Nouă nu ne trebuie Mercedes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
racordat la fenomenele literare și culturale vii. Restul rămân cu pospaiul cules în vremea facultății, făcută și ea mai mult la fără frecvență. Aceasta e situația, și nu indignarea tovărășească a liderilor sindicali. Vorbim, de fapt, despre o adunătură deprofesionalizată, abrutizată, incapabilă de performanță și speriată de carte ca dracul de tămâie. (Onoare, desigur, excepțiilor!) Ei alcătuiesc, întotdeauna, grosul protestatarilor când e vorba să amenințe cu înghețarea anului școlar, boicotarea examenelor și a bacalaureatului. Au timp de așa ceva, pentru că nu-i
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
în urma ei a ceva atît de inferior și de grobian, încît a mai vorbi de cultură e impropriu. Aceasta e situația civilizației occidentale: puținii intelectuali care mai păstrează ștacheta valorilor umaniste își dau seama că în urma lor vin niște generații abrutizate, cărora puțin le pasă de Goethe, Wagner sau Baudelaire, și care își găsesc plăcerea în degustarea pornografiei dure și a kitsch-ului mediatic. Și a doua mare dramă este că cei care au împins tinerele generații pe panta degradării sînt
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
citești cu aerul că ai vizitat un ospiciu în aer liber, pitoresc pînă la încîntare și gol pînă la îngrețoșare. Un univers minor și fatal plat, derizoriu prin conflictele iscate și cleios prin patimile dezlănțuite. O foșgăială ineptă de tîrîtoare abrutizate, în a căror sensibilitate nu s-a strecurat ambiția ierarhiei sau gustul idealului. Paradoxul cărții Georgianei Sârbu e că te face indirect să constați toate aceste trăsături livrești, că așadar volumul Istoriile periferiei are o statură analitică pe care romanele
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
si proletarii lipsiți de mijloacele de producție și nevoiți să își vândă forță de muncă pentru a supraviețui. Cu timpul, polarizările sociale și economice se amplifică. Numărul capitaliștilor descrește, invers proporțional cu averile pe care le acumulează, în timp ce numărul muncitorilor abrutizați, reduși la simplă subzistență fizică, sporește. Eliberarea societății de tirania modului de productie capitalist nu se poate face printr-o redistribuire mai echitabilă a produselor sale, deoarece însăși felul în care sunt produse aceste bunuri generează inegalitate 27. Exploatarea, susține
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
impostorul demonizat avînd ca tehnică ura, ce se voia lider suprem asupra ansamblului Creației. Se poate pune întrebarea cum ar putea fi definită figura torționarului: este acesta un individ monstruos, o cumplită excrescență a Răului, sau e doar un instrument abrutizat, un ins obedient fără nici o reținere față de doctrină și propagandă? Tzvetan Todorov nu acceptă ideea călăului monstruos, în favoarea depersonalizării individului în cauză, întrucît Răul, ca entitate abstractă, ar fi "personajul principal al literaturii concentraționare". Torționarii n-ar fi fost, în
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
de numele „Bradstreet” și „Bartas”, compuse de mai mulți clerici, pastorii și învățătorii bisericilor fiind inventivi la potrivirea cuvintelor, după cum stă deja mărturie Psaltirea de la Golf, cât și elegiile sau rimele de la începutul cărțuliilor cu predici. Tipărit „departe în Londra abrutizată, pentru o coroană ce sun-a gol”, cum spune Berryman, textul poeziilor era viciat de erori, motiv în plus ca autoarea, în maniera sa smerit-ironică, să deplângă, de data asta din postură maternă, condiția făpturii „strâmb” zămislite și să le
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
aceste etichete să aibă un aer preponderent sociologic, antropologic sau - mai grav - antopometric. Citiți, dacă nu credeți, primele recenzii privind Craii de Curtea Veche. În cazul lui Aldulescu, lucrurile stau încă și mai complicat. Se invocă un anume statut primar, abrutizat, pe jumătate animalic și întru totul marginal al personajelor sale; de aici și până la analogia cu naratorul, rămâne o distanță infimă, dar cât se poate de legitimă. Ignorată chiar de comentatori subtili (așa cum demult se trecea foarte lejer peste binomul
Patul nupțial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10061_a_11386]
-
Împiedicat de mulțimea care se deplasa, compact, În sens contrar. A nu se știe câtelea ghiont Îl smulse din gândurile lui. Se răsuci ca să tragă un șut un fundul obraznicului care Îl lovise, un mârlan prost Îmbrăcat, cu o față abrutizată. Dar omul Îi ieșise din raza de acțiune, resorbit de fluviul de trupuri. Abia atunci Își dădu seama de neobișnuita agitație din jurul său. Din spate, presiunea lumii aproape că Îl ridica de la pământ, târându-l spre piațeta de la capătul străzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la un loc, agresează la tot pasul bunul simț comun, schilodesc pudoarea naturală și inhibă violent reacția individuală de autoapărare. Taraba publică mediatică insistă pe spațiul ocupat de corupție, violență și șarlatanie, cu prim planuri de speculanți, interlopi și clienți abrutizați ai rețelelor de crimă organizată, care practică modelul prozelit al răului ca și formulă de succes! Omul cuminte este scuipat, agresat, umilit pe stradă, în tranvai, la școală, la piață, în magazin, în propria-i ogradă sau în scara de
APEL-MANIFEST CU PRIVIRE LA STAREA MORALEI PUBLICE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352265_a_353594]
-
și noiembrie 1971 și ulterior celelalte aserveau și mai mult școala, învățământul, politcii comuniste, chiar dacă acestea erau "tărâmul"predilect al experimentului ideologic de extracție asiatică iar "încolonarea"devenise o obsesie a propagandei oficiale, școala și slujitorii, în simplitatea muncii lor, abrutizați și împovărați de corvezile obștești, ale planului economic și de prestare a muncilor agricole,adesea silnice, își desfășurau cu deosebită osârdie și vocație sensul profesiei lor luminătoare. Este răstimpul istoric în care "ciuperca"cultului personalității și melogamania elucrubantă a "viziona
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]